3,051 matches
-
judecătorul, medicul, subprefectul. Despre ce se va vorbi în aceste cercuri? a. Se înțelege că-n primul rând se va încerca a se statornici sentimentul de solidaritate națională, nu însă în formele și fraze declamatorii, ci dezvoltând întăiu ideia moldovenească basarabeană și ideia moldovenească în general, cu fapte istorice, cu tradițiile, cu obiceiurile, cu portul, cu limba, cu literatura. Asta va alcătui despărțirea de Rusia și de ce-a fost. b. În al doilea rând se va căuta a se propaga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Șef al biroului de informații care a debutat prin a ataca diligența de Hotin. Așteptând pe domnu Ministru, fruntașii satului, cu popa, s-au chirchilit și primesc pe ministru cu grozav entuziasm. [LEXIC. NUNTA DOMNIȚEI RUXANDA] [1927]* Dintr-o colindă basarabeană: Câte flori sunt pre pământ Toate mărg la jurământ. Numa spicu grâului Și cu lemnu Domnului Stau la poarta Raiului Și judecă florile Unde li-s mirosurile. Le-au luat madamele Să-și stropască straele. (Șezătoarea an. XXXVI, no. 6-7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
râs prea zgomotos. Cel puțin așa se spune. D. Ioanițescu contestă. În orice caz d-sa e ceea ce se chiamă "un băiat bun" și nu se supără; pe când d. Mihalache care e șef și grav, s-ar fi supărat. NACAZURI BASARABENE ... Dar Basarabia constituie și o chestie importantă internă nu numai externă. Moldovenii de acolo își văd de treburi și de nevoi. Și au și năcazurile pe care le avem cu toții în restul regatului. Parcă noi ne bucurăm de o administrație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Profirița s-a întâlnit, fiind eu de față, cu Natalia Negru. O întâlnire interesantă care i-a plăcut. Eu am participat puțin la convorbirea lor. Trimis d-lui Anton Treischin, strada Domnească R. Sărat, un manuscript al său din viața basarabeană românească, scris însă de cineva care nu știe limba. A. T. probabil e rus. La Academie, în secția literară, discuție (zădarnică!) asupra unei publicații buletin îndreptar care să se ocupe de greșelile de limbă care apar în toate domeniile: tipărituri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Jurnalul de campanie (pag. 73-86) stă la baza volumului 44 de zile în Bulgaria (1916). 18. Văleni (Suceava) satul natal al lui N. Labiș. PARTEA a II-a 1. Sofia Hrisoscoleu (Cocea) (1839-1861) unionistă, militantă feministă, publicistă. 2. Amplificat, jurnalul basarabean (pag. 94-100) a fost publicat în 1921 la Chișinău sub genericul Orhei și Soroca; noua ediție (1922) se intitula Drumuri basarabene. 3. Enric Furtună (Pekelman) coleg și prieten cu Mihail Sadoveanu la Liceul Național din Iași. Medic și scriitor. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui N. Labiș. PARTEA a II-a 1. Sofia Hrisoscoleu (Cocea) (1839-1861) unionistă, militantă feministă, publicistă. 2. Amplificat, jurnalul basarabean (pag. 94-100) a fost publicat în 1921 la Chișinău sub genericul Orhei și Soroca; noua ediție (1922) se intitula Drumuri basarabene. 3. Enric Furtună (Pekelman) coleg și prieten cu Mihail Sadoveanu la Liceul Național din Iași. Medic și scriitor. La Editura "Minerva" apărea în 1977 Corespondența debutului, volum incluzând scrisorile lui Sadoveanu către Enric Furtună și alții. 4. Artur Verona (1868-1946
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mari frământari, războaie și dislocări ale populației, datorită, în special, celor două dictaturi sângeroase. Nu s-a scris, încă, o istorie a marilor refugii din secolul nostru, dar probabil că fuga în pribegie a celor peste 700.000 de români basarabeni, din fața armatei rusesti, „eliberatoare” și N.K.V.D. ului, care o urma, va figura printre cele mai însemnate. Din nefericire, acest exod, aproape că nu este cunoscut în lumea occidentală. Amploarea refugiului apare și din raportarea numărului de refugiați la totalul populației
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
în continuare, făcându-i să suporte mai ușor pribegia. În ciuda marilor dificultăți survenite, guvernul României va stăpâni situația și echilibrul economic. Odată cu începerea războiului pentru dezrobirea Basarabiei (22 iunie 1941), prin acel act istoric: „Ostași, vă ordon, treceți Prutul!”, românii basarabeni se bucură că, în curând, refugiul lor va lua sfârșit. Mulți tineri și adulți basarabeni cer înrolarea în armată pentru a participa la lupte și la alungarea dușmanului cotropitor. În toamna anului 1941, revenisem cu părinții în Chișinăul ars și
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
va stăpâni situația și echilibrul economic. Odată cu începerea războiului pentru dezrobirea Basarabiei (22 iunie 1941), prin acel act istoric: „Ostași, vă ordon, treceți Prutul!”, românii basarabeni se bucură că, în curând, refugiul lor va lua sfârșit. Mulți tineri și adulți basarabeni cer înrolarea în armată pentru a participa la lupte și la alungarea dușmanului cotropitor. În toamna anului 1941, revenisem cu părinții în Chișinăul ars și distrus, în mare parte. Acestui aspect dezolant i se adaugă corpurile neînsuflețite ale celor descoperiți
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
scriitor; născut la Geneva s-a mutat la Paris (1741) și a colaborat la redactarea Enciclopediei; urmărit pentru concepțiile sale s-a refugiat în Elveția și Anglia, înainte de a reveni în Franța; 69. Vasile Vasilievici Stroescu, (1845-1926), filantrop, om politic basarabean, membru al Academiei Române; 70. Alexandru Averescu, (1859-1938), mareșal, comandant la Școlii Superioare de Război din București (1894-1895); atașat militar la Berlin (1895-1898); ministru de Război )1907-1909); șef la Marelui Stat Major (1911-1013); comandant la Armatei a doua (1916-19181), pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ș.a), pe de altă parte, cei care n-au acceptat acest joc în marea lor majoritate au fost marginalizați profesional atât ei, cât și urmașii lor. Identitatea lor națională se mai identifică și prin prenume, care este caracteristic minorităților basarabene. Exemple de prenume: Boris, Vselovod, Rostislav, Feodor, Iacob - la bulgari, Veaceslav, Igor la polonezi, ruși și ucrainieni, etc., care nu se regăsesc la români. (c) O caracteristică generală a absolvenților liceelor din orașul Bolgrad: sau afirmat profesional în toate sectoarele
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
evita cenzura regală, poezii ce i-au fost confiscate din tipografie iar el ținut sub arest timp de o luna. Au apărut și alte ediții ale poeziilor sale în Moldova. Nicolae Iorga îl considera un poet talentat al generației tinere basarabene din vremea lui. NENOV Feodor Id. S-a născut la 12 ianuarie 1919 în comuna Sichirlichitai (azi Suvorovo), județul Izmail (azi Ucraina) într-o familie de coloniști bulgari. Stud. Absolvent al liceului de băieți Regele Carol al II-lea din
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Familia Noastră, Generația Nouă, ș.a. Bulgar de origine, ca și poetul Teodor Nencev, Iacob Slavov, Chiril Cuțarov, Vladimir Cavarnali, ca poet „face figura eseian-maiacovskiană de dinamitard al erei și incendiator al zărilor, pe cât de insolită pe atât de linia poeziei basarabene și ardelene. ” (Mihai Cimpoi, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, ed. ARC, 1996). S-a născut la 10 august 1910 în orașul Bolgrad, județul Izmail (azi, Ucraina) și a decedat la 17 iulie 1966 la București. Vladimir Cavarnali
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
urmă... Dincolo de coralul uriaș al suferințelor acestora, întâlnim aceleași dimensiuni specifice și definitorii aceleași dominante care creează fizionomia unui prototip, întâlnim, de la bun început, la toți, același sentiment al lumii răsturnate, o lume care și-a ieșit din matcă. Pentru basarabenii sau cernăuțenii refugiați, viața nu le-a mai dat șansa unui “mai apoi” ci un iremediabil “după aceea”... Le-a fost comună tuturor panica determinată de confuzia momentului dar și frica persistentă a aventurării silite în necunoscut. Nesiguranța este și
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
ritmul normal al vieții societății, își tăinuiau cu frică obârșiile geografice dar și cele sociale, având în vedere faptul că mulți din ei fuseseră până la refugiu oameni înstăriți. A fi basarabean era un handicap. Mi-aduc aminte cazul unui elev basarabean de la același liceu care a fost amânat la primirea în U.T.M. pentru faptul că nu putuse să răspundă, timorat fiind, la întrebarea activistului: Ești născut în U.R.S.S., în Moldova sovietică; de ce ai părăsit țara socialismului victorios etc... De ce
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
tot atâtea repere scumpe ale unei neuitate geografii afective. Între toate acestea și prezentul contemporan al fiecăruia se ridicase un zid, nevăzut și neescaladabil. Raportul între de aici și de dincolo (de Prut), avea totuși rezonanțe diferite la cernăuțenii și basarabenii refugiați și la localnicii pe lângă care primii se aciuaseră. Și ne-a fost dat, totuși, să-1 trecem o dată, e adevărat târziu, după moartea bunicii, cea care a întruchipat pentru noi, la modul cel mai adânc, această dureroasă nostalgie, acest dor
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
trimisă de Ion I. C. Brătianu generalului Coandă la Kiev, la 11/ 24 ianuarie 1918, se spunea: “Chișinăul este ocupat de trupele rusești revoltate contra autorităților militare de pe front și care s-au făcut stăpâne prin forță pe membrii Guvernului Republicii Basarabene... Noi am aflat că la Chișinău domnește teroarea, detașamentele transilvănene trimise de la Kiev pentru a păzi depozitele au fost dezarmate și ultragiate, ofițerii români în misiune, pentru a face aprovizionare, au fost arestați, printre aceștia și reprezentantul guvernului nostru pe lângă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
un simplu detașament de infanterie să facă muncă de poliție. Aceste forțe de poliție militară au găsit Chișinăul ocupat de trupele rusești revoltate contra autorităților militare de pe front și care s-au făcut stăpâne prin forță, pe membrii guvernului Republicii Basarabene, la apelul cărora răspunsese generalul Tscherbatcheff. În aceste condiții, detașamentul nostru s-a văzut forțat să intre în oraș pentru a aștepta noi instrucțiuni. Noi am aflat că la Chișinău domnește teroarea, detașamentele transilvănene trimise de la Kiev pentru a păzi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
voința națională, Rege al României: La toți de față și viitorii, sănătate ! Sfatul Țării din Basarabia, în ședința lui de la 27 martie (9 aprilie) 1918, votând, prin 86 voturi pentru, contra 3, fiind și 36 abțineri, următoarea rezoluțiune: „În numele poporului basarabean Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră, și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
alcătuiesc majoritatea populației Basarabiei, majoritate ce ar aparține popoarelor nemoldovenești, printre care foarte mulți ucraineni. Autoritățile Regale cunosc publicațiile panslaviste, sursă a afirmațiilor mai sus enunțate, după care românii sau moldovenii ar reprezenta doar 49% sau 46% din totalul populației basarabene; de asemenea au luat din timp măsurile necesare pentru a verifica datele conținute în aceste publicații, mai mult sau mai puțin oficiale, verificare ce a condus la concluzia că numărul românilor ce locuiesc în Basarabia depășește în realitate 70% din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
vreme de un secol, cu o rară perseverență, de regimul țarist: deznaționalizarea, cu orice preț, a elementelor etnice eterogene din Imperiu. Apreciind la justa valoare marea importanță a elementului românesc drept factor economic, regimul abolit a urmărit metodic rusificarea moldovenilor basarabeni prin mijloace demne de alte epoci. O barieră de netrecut a izolat mai întâi complet Basarabia de restul Europei și vreme de 106 ani, nici o carte, nici un ziar, nici o publicație în limba română n-au putut trece Prutul. După 1812
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
razele calde ale soarelui își serbează învierea, astfel și frații noștri din Basarabia, cu prezența lor la Congresul bucovinean, ne vestesc că sub razele strălucitoare ale Coroanei Române se va deștepta tot românul la o viață națională fericită. Iubiților frați Basarabeni, sângele strămoșilor noștri, vărsat împreună pe plaiurile Moldovei, s-a amestecat și închegat astfel, ca toată cruzimea și viclenia dușmanilor noștri n-a izbutit să desfacă această sfântă legătură. Din adâncul inimilor noastre vă zicem bine ați venit pe acest
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cruzimea și viclenia dușmanilor noștri n-a izbutit să desfacă această sfântă legătură. Din adâncul inimilor noastre vă zicem bine ați venit pe acest vechiu pământ al Moldovei, care nu e numai al nostru, ci și al vostru. Trăiască frații Basarabeni ! (Aplauze). Trecând la ordinea de zi, am onoarea sa vă fac propunerea ca să votați următoarea moțiune spre primire: Moțiune; Congresul General al Bucovinei, întrunit azi, joi, în 15/28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală din Cernăuți, considerând că: De la fundarea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
bunul poporului și apoi, pentru a șterge urmele fărădelegilor lor, au incendiat depozite și arhive, așa cum a procedat colonelul Sion din Bender. Acum, când guvernul român a înțeles că s-a sfârșit cu dominația sa rușinoasă asupra muncitorilor și țăranilor basarabeni, el și-a propus ca înainte de retragerea sa să jefuiască toată Basarabia. Agenții puterii române iau de la țărani nu numai ultimul pud de cereale și ultimul cal, dar scot din instituțiile de stat tot mobilierul, până la cercevelele de la ferestre, încărcând
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
România. Din purtarea de acuma a Ucrainei, Basarabia trage însă și un folos: ea învață a-și cunoaște mai bine vecinii. În cuvântul fățarnic al cărora se încrezuse până acum. 8 Onisifor Ghibu despre comunitatea de idealuri a ardelenilor și basarabenilor [...] Războiul cumplit de acum ne-a adus, pe lângă mari bucurii, și foloase. Pentru întâia oară în acest război am simțit noi, toți românii, că suntem un popor, am putea zice că adevăratul popor românesc acum a fost descoperit de fapt
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]