3,521 matches
-
singhaleza (15 mîl.), români/rromani/țigăneasca (15 mîl.) Familia iraniană Cuprinde limbile: persana veche (l.m.), persana medie (l.m.), persana/neopersană/dări/farsi (75 mîl.), avestica (l.m.), paștu/afghana (45 mîl.), baluchi/beluciană (7 mîl.), oseta (600.000), kurdă (40 mîl.). Bibliografie specială: Benveniste, Émile, Études sur la langue ossète, Librairie C. Klincksieck, Paris, 1959. Cardona, George; Jain, Dhanesh (editori), The Indo-Aryan Languages, Routledge, Londra/New York, 2007. Filliozat, Pierre-Sylvain, Grammaire sanskrite pâninéenne, Picard, Paris, 1988. Filliozat, Pierre-Sylvain, Le Sanskrit, col. Que sais-je
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
total de 8 mîl. Limba oficială în Albania, Kosovo și Macedonia. Două dialecte, reciproc neinteligibile: tosk în sud și gheg în nord. Cel mai vechi text din 1642. Din 1900 folosește alfabetul latin. Trăsături lexicale și morfo-sintactice comune cu română. Bibliografie specială: Allen, W. Sidney, Vox Graeca. The Pronunciation of Classical Greek, Cambridge University Press, Cambridge, 19873. Băltăceanu, Maria-Francisca, Relații între armeana și daco-moesiană. I. Locul limbii armene între limbile indo-europene. Istoricul problemei, în rev. "Studii și cercetări lingvistice", XXX, nr.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
diferite -, nici un monolingv) Grupul italo-romanic: italiană (62 mîl.), sarda (2 mîl., în majoritate bilingvi, vorbitori și de italiană), retoromana (1 mîl.), dalmata (l.m. - ultimul vorbitor, Tuone Udaina - it. Antonio Udina -, zis Burbur, a murit în anul 1898), română (28 mîl.) Bibliografie specială: Adams, J.N., Social Variation and the Latin Language, Cambridge University Press, Cambridge, 2013. Adams, J.N., The Regional Diversification of Latin 200 BC-AD 600, Cambridge University Press, Cambridge/New York, 2007. Adrados, Francisco R.; Bernabé, Alberto; Mendoza, Julia, Manual of Indo-European
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vorbită în Asia Mică pînă în sec. III d.C. Celtica insulara cuprinde limbile irlandeză (2.000.000 de vorbitori), scoțiana (60.000), manx (1.500), cornică (3.500), galeza/cimrică/welșă (600.000), bretona (300.000 vorbitori în Bretagne, Franța). Bibliografie specială: Ball, Martin J.; Müller, Nicole (editori), The Celtic Languages, Routledge, Londra/New York, 20092. Gagnepain, Jean, La syntaxe du nom verbal dans leș langues celtiques. I. Irlandais, Librairie C. Klincksieck, Paris, 1963. Grant, William; Dixon, James Main, Manual of Modern
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unor state puternice.259 Cuprinde: germană (100 mîl. vorbitori nativi), cu două grupuri de dialecte: germană de sus (Hochdeutsch) și germană de jos (Niederdeutsch), frizona (700.000), olandeză/ neerlandeza (12,5 mîl.), afrikaans (7 mîl.), engleza (350 mîl. vorbitori nativi). Bibliografie specială: Bandle, Oskar et alii (editori), The Nordic Languages, vol. I. An Internațional Handbook of the History of the North Germanic Languages, Walter de Gruyter, Berlin-New York, 2002. Britain, David (editor), Language în the British Isles, Cambridge University Press, Cambridge
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbă un Glosar (Vocabularul de la Elbing) din secolul XIV; a dispărut la sfîrșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII, fiind înlocuită de germană după cucerirea Prusiei Orientale de către cavalerii teutoni. Lituaniana are 3 mîl. de vorbitori și letona 1,4 mîl. Bibliografie specială: Fraenkel, Ernst, Die baltischen Sprachen, Carl Winter, Heidelberg, 1950. Petit, Daniel, Apophonie et catégories grammaticales dans leș langues baltiques, Peeters, Leuven-Paris, 2004. Remys, Edmund, General distinguishing features of various Indo-European languages and their relationship to Lithuanian, Indogermanische Forschungen, Berlin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este o limbă slavă de tip štokavian). În urmă dezmembrării fostei Iugoslavii, noile state independente, din motive politice și fără a ține cont de realitatea lingvistică, și-au proclamat că limbi naționale variante regionale ale sîrbo-croatei260: bosniacă, croată, muntenegreană, sîrbă. Bibliografie specială: Bray, R.G.A. de, Guide to the Slavonic Languages. Third Edition, Revised and Expanded, I. South Slavonic; ÎI. West Slavonic; III. East Slavonic, Slavica Publishers, Columbus, Ohio, 1980. Comrie, Bernard; Corbett, Greville G. (editori), The Slavonic Languages, Routledge, Londra
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
waddar), gondi (gondi, khirwar, maria, muria, nagarchal, pardhan), konda-kui (konda, mukha, manda, pengo, koya, kui, kuvi) etc. Grupul sudic (47): tamil, kannada, kanara, kodagu, kurumba, malayalam, tulu, toda, kota, koraga, badaga, irula etc. Neclasificate (5): allar, bazigar, bharia, malankuravan, vishavan. Bibliografie specială: Caldwell, Robert, A Comparative Grammar of the Dravidian or South-Indian Family of Languages, Third Edition Revised and Edited by Rev. J.L. Wyatt, Ț. Ramakrishna Pillai, Asian Educațional Services, New Delhi/Madras, 1998. Krishnamurti, Bhadriraju, The Dravidian Languages, Cambridge University
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o limbă izolată. Din perspectiva tipologica este apropiată de limbile altaice, paleo-siberiene și japoneze. Ainu a fost integrată subfamiliei altaice începînd de prin anii '60 ai secolului trecut, dar studii mai recente o considera ca aparținînd mai degrabă limbilor austro-asiatice. Bibliografie specială: Abondolo, Daniel M. (editor), The Uralic Languages, Routledge, Londra/New York, 1998. Austerlitz, Robert, L'ouralien, în André Martinet (editor), Le langage, Encyclopédie de la Pléiade, Gallimard, Paris, 1968, pp. 1331-1387. Chang, Suk-Jin, Korean, John Benjamins Publishing Company, Amsterdam/ Philadelphia, 1996
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Aceste limbi, foarte puternic tonale (unele au chiar douăsprezece tonuri distincte), sînt considerate de unii lingviști că stînd la originea utilizații tonurilor în chineză, limbile tibeto-birmane, limbile tai-kadai și vietnameza. Sînt limbi monosilabice, analitice, fără adpoziții, cu topica preponderant SVO. Bibliografie specială: Benedict, Paul K., Sino-Tibetan. A Conspectus, Cambridge University Press, Cambridge, 1972. Benedict, Paul K., Thai, Kadai and Indonesian. A New Alignment în Southeast Asia, în rev. "American Anthropologist", nr. 44, 1942, pp. 576-601. Chen, Tingyou, Chinese Calligraphy, Cambridge University
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Vietnam), mnong (Cambodgia, Vietnam), koho (Vietnam), semai (Malaezia), nicobareză (insulele Nicobar, aparținînd Indiei; e vorba de mai multe limbi: car, chaura, teressa, nancowry, camorta, katchal, sambelong; relația de înrudire cu limbile shompen vorbite în interiorul insulei Great Nicobar nu este dovedită). Bibliografie specială: Anderson, Gregory D.S. (editor), The Munda Languages, Routledge, Londra, 2008. Benedict, Paul K., Austro-Thai Language and Culture. With a Glossary of Roots, HRAF Press, New Haven, 1975. Davidson, Jeremy H.C.S. (editor), Austroasiatic Languages. Essays în Honour of H.L. Shorto
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Mariane de Nord), fijiana (Fidji), gilbertină (Kiribati), hawaiană (SUA - Hawaii), maori (Nouă Zeelandă), marshalleza (insulele Marshall), nauruana (Nauru), niueană (Niue), rapanui (Chile - Insula Paștelui), samoana (Insulele Șamoa Occidentală și Șamoa Americană), tahitiană (Polinezia Franceză), tetum (Timorul Oriental), tongana (Tonga), tuvaluana (Tuvalu). Bibliografie specială: Adelaar, Alexander K.; Himmelmann, Nikolaus P. (editori), The Austronesian Languages of Asia and Madagascar, Routledge, London/New York, 2005. Bellwood, Peter, Prehistory of the Indo-Malaysian Archipelago, University of Hawai'i Press, Honolulu 19972. Bellwood, Peter; Fox, James J.; Tryon, Darrell
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tibeto-birmane. A mai fost plasată în (sub)familiile tibeto-birmană, munda, eniseiană, burușaski, caucaziana, dar Joseph Greenberg o plasează în Macrofamilia indo-pacifică, eventual împreună cu nihali 309. Este o limbă SOV, cu postpoziții. Apartenența ei la această familie este discutabila, dar posibilă. Bibliografie specială: Aikhenvald, Alexandra Y., The Manambu Language of East Sepik, Papua New Guinea, Oxford University Press, Oxford, 2008. Blake, Barry J., Australian Aboriginal Grammar, Croom Helm, Londra/Sydney, 1987 Blake, Barry J., Australian Aboriginal Languages. A General Introduction, University of
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de vorbitori. Alte limbi din subgrupul central: eini (moartă), korana (moartă), xiri (muribunda), shua, tsoa, kxoe, naro, gllana-glwi În Ethnologue, familia khoe-kwadi e formată dintr-un grup khoe (Kalahari Khoe și Khoekhoe) și unul kwadi (o singură limba în Angola). Bibliografie specială: Alexandre, Pierre, Langues et langage en Afrique noire, Payot, Paris, 1967. Arnott, D.W., The Nominal and Verbal Systems of Fula, Clarendon Press, Oxford, 1970. Asante, Molefi Kete, The Afrocentric Idea, Temple University Press, Philadelphia, 1987. Bender, Lionel M.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
A.; Mühlhäusler, Peter; Tryon, Darrell Ț. (editori), Atlas of Languages of Intercultural Communication în the Pacific, Asia, and the Americas, vol. I. Maps, Vol. ÎI. Texts, Mouton de Gruyter, Berlin-New York, 1996. Zumthor, Paul, Babel sau nedesăvîrșirea, Polirom, Iași, 1998. BIBLIOGRAFIE ELECTRONICĂ http://www.ethnologue.com/16 http://glottolog.org/ http://www.sorosoro.org/ http://j.poitou.free.fr/pro/html/gen/typologie.html http://wals.info/languoid (THE WORLD ATLAS OF LANGUAGE STRUCTURES ONLINE) http://www.idref.fr http://www
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Sanda Reinheimer Rîpeanu, Ecaterina Goga, Michaela Livescu, Alexandru Niculescu, Ileana Oancea, Miorița Ulrich, Mariana Ploae Hanganu, Maria Theban, I. Fischer, H. Mihăiescu, Constant Maneca, Dan Slușanschi, Sorin Stați, Liliana Macarie, Valeria Neagu, Dan Munteanu Colán etc. Pentru lucrările lor v. Bibliografia specială: Limbi romanice și Bibliografia generală. 14 E vorba de o ediție revizuită și adăugita a lucrării Introducere în studiul limbilor romanice. Evoluția și starea actuală a lingvisticii romanice, publicată în 1932 la Institutul de Filologie Română de la Iași. 15
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Bossong, Bernard Comrie European Research Projet Typology of Langues în Europe, Mouton de Gruyter, 1998 (vezi Proiectul EUROTYP, care viza descrierea tipologica a limbilor europene). 189 Pentru numeroase alte clasificări ale universaliilor și de tipologie a limbilor, cu exemplificări, v. bibliografia specială. V și http://wwww.typo.uni konstanz.de/ archive. 190 Eugeniu Coșeriu, Lingvistică textului că hermeneutica a sensului, traducere din limba spaniolă de Dorel Fînaru, în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Mircea A. Diaconu, Dorel Fînaru (coordonatori), Limbaje și comunicare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
programe derulate de instituții/autorități publice și ONG-uri din regiunea Nord-Est în domeniul incluziunii sociale / 52 11. Surse de informare în domeniu / 77 12. Surse de finanțare a programelor de incluziune socială / 79 13. ANEXĂ Indicatorii incluziunii sociale / 85 Bibliografie / 91 1. INTRODUCERE Ghidul de incluziune socială se adresează specialiștilor din asistență socială, studenților, instituțiilor publice și private ce activează în acest domeniu, precum și ONG-urilor pentru ca acestea să asigure furnizarea a cât mai multe tipuri de servicii sociale, adaptate
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
Incidența TBC 3.6.2.2. Incidența hepatitei 3.6.2.3. Rata mortalității infantile 3.6.3. Viața sănătoasă 3.7. Ordinea publică 3.7.1. Rata criminalității 3.7.2. Rata criminalității juvenile 3.7.3. Rata infracționalității BIBLIOGRAFIE 1 Giddens, Anthony, A treia cale. Renașterea social-democrației, Editura Polirom, Iași, 2001. Pop, Luana Miruna (coord.), Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București, 2002. Victor Badea, Laurențiu Mitrofan, Dimensiuni ale excluderii sociale, Editura Sper, București, 2004. Zamfir Cătălin, Stănescu Simona
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
deschisă de coordonare MDC Grupuri de risc social Economia socială Actori în domeniul incluziunii sociale în România, respectiv înRegiunea Nord-Est Legislația specifică domeniului incluziunii sociale din România Fișe de proiecte/programe Surse de finanțare a programelor de incluziune socială Anexă Bibliografie
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
spectacolului comunicării, în general... O invitație de a transforma post-discursul sau post-incursiunea în spectacol(ul) comunicării în premise pentru noi și noi dezvoltări în planul relaționării (artistice sau non-artistice) cu potențiali locutori/interlocutori, în contexte comunicative dintre cele mai diverse... Bibliografie selectivă Abric, J.-C. (2002). Psihologia comunicării: teorii și metode. Traducere de Luminița și Florin Botoșineanu. Iași: Polirom. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (2005). Gramatica limbii române. I. Cuvântul. II. Enunțul. București: Editura Academiei Române. Agarwal, N. (2011
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Spolin, 2008; Verhofstadt-Denève, 2000, capitolul 9 etc. ----------------------------------------------------------------------- COMUNICARE, DISCURS, TEATRU 2 1 COMUNICARE, DISCURS, TEATRU Pre-discurs sau... pre-spectacol (al comunicării) Comunicare discurs teatru: coordonate teoretice și aplicative COMUNICARE, DISCURS, TEATRU Tehnici discursive valorificabile în comunicare Tehnici teatrale valorificabile în comunicare Bibliografie selectivă Selecție de volume de texte dramatice/dramatizate pentru copii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
140 VII.3. EFECTELE NOCIVE ALE CONSUMULUI DE TRABUC ASUPRA SĂNĂTĂȚII 144 VIII. URGENȚE ÎN PNEUMOLOGIE 149 VIII.1. CRIZA DE ASTM BRONȘIC 149 VIII.2. EMBOLIA PULMONARĂ 152 VIII.3. HEMOPTIZIA 157 VIII.4. CORPII STRĂINI TRAHEOBRONȘICI 160 IX. BIBLIOGRAFIE 169 I. INTRODUCERE Pneumologia, ramură medicală care se ocupă de diagnosticul și tratamentul bolilor aparatului respirator a parcurs un drum lung și anevoios pînă la recunoașterea ca specialitate independentă. Încă din 1867, cînd la Paris a avut loc prima întîlnire
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
extragere s-au întîlnit în cazul corpilor străini de origine vegetală. Aceștia se pot fragmenta, în timpul manevrelor de extragere și de aceea se recomandă ca poziția pacientului pe masa de endoscopie să fie de decubit lateral, pe partea bolnavă. IX. BIBLIOGRAFIE 1. "Action Asthma the occurance and cost of asthma", în Cambridge Medical Publ., 1990. 2. "American Thoracic Society. Standards for the Diagnosis and care of patients with chronic obstructive pulmonary diseases", în Am J. Respir. Crit. Care, 1995; 152, pp.
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
studenției. Pentru pregătirea referatelor nu ni se indica bibliografie, doctoranzii trebuind să caute în literatura de specialitate și să prezinte conducătorului de doctorat rezultatul acestor căutări. De obicei, nu era aproape niciodată mulțumit, îndemnându-te să mai cauți, mai ales ”bibliografia la zi”. Îmi amintesc faptul că unul dintre colegi, lectorul Gheorghe Ilie Rusu, indicându-i-se mereu să mai caute, exasperat, i-a spus profesorului: „Am găsit toată bibliografia existentă în literatură pentru tema mea. Nu mai există alta.” Mergând
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]