3,579 matches
-
legate de dogma schemei feudale era lumea liberă a comercianților, lucrătorilor de tot felul în diversele profesii întâlnite atunci. Cine să îndrăznească a schimba această ordine și să se amestece printre cei care nu le era egal? Cei din frății, bresle ale celor care considerau munca la adevărata ei valoare, și nu nobilii care o apreciau ca degradantă și înjositoare, erau considerați la fel cu cei din clasele inferioare. Munca era un blestem, o pedeapsă pentru păcatul primordial al omului. Aici
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dar în mod strict era interpretarea celui ce avea știința lucrului cu piatra, cărămizile și țigla. Sigur ca aceștia aveau tot felul de subspecialzări de la spărgătorii de piatră până la sculptori, de la servanți până la maeștri. După practica medievală, organizarea lor în bresle sau frății cu reguli foarte stricte. Revin asupra ideii că toată această muncă nu putea fi realizată decât de oameni bine instruiți atât practic cât și teoretic, că trecerea de la operativ la speculativ a fost precedată ciclic de fenomenul invers
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
era utilizat pentru a desemna un constructor, indiferent unde era el angajat la construcția arhitecturală dar sigur lucra cu piatra și lemnul în diversele maniere de spargere, tăiere, cioplire, șlefuire, sculptură, ingineri maestri sau ajutoare. Ei se aflau asociați în bresle având gradele recunoscute de organizare. Prefixul de free putea avea multe înțelesuri de la privilegiile regale acordate până la sensul de a utiliza arta lor în mod liber, fără opreliști. Freemasons erau oameni educați și fără exagerare erau cei mai elevați oameni
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
al acestor locuri, v-aș rămâne deosebit de îndatorat dacă ați binevoi să ne trimiteți un „Medalion” închinat acestui dascăl, la „Galerie”, unde lucrez (...). Ne-ar fi suficiente câteva pagini, cu atât mai prețioase, cu cât vin din partea unui coleg de breaslă al celui dispărut. O întrebare: printre fotografiile ce le-ați adunat în trecerea anilor, nu aveți unele în care să apară și V. Todicescu ? Am îmbogăți mult vitrina pe care i-o pregătim. Am solicita acestefotografii cu titlu de împrumut
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cunosc cu ce se ocupă Casa Corpului Didactic din Folticeni, ce program are, gândindu-mă că aș contribui și eu într-un fel ce s-ar putea încadra în programul de lucru. Dacă este persoană juridică, sau o instituție de breaslă ce depinde de altă instituție de Stat. Ce mai cunoașteți în legătură cu presupusa lege, ca Arhivele Statului să preia documentele aflate la diferite muzee din țară?442 Aștept să treacă iarna cu așa năvală de zăpadă acuma spre sfârșit, ca să mai
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
e drept, diferențiat, dar nu rămâne nimeni care să fi cerut și să nu i se fi dat. Uite, de exemplu, unii au cerut numai praful de pe Tobă și niște șoricioaică să scape de Șorici, alții, mânați de solidaritatea de breaslă, au cerut să-și dea demisiile, dar nu de onoare, cum se zice de către cei care nu știu ce-i aia. Gândindu-mă la eficiența acestora, în raport cu interlopii, manglitorii și criminalii, mi-am amintit de unul Ostap, șef de post de prin
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din occident care vânau talente În Bangalore. O astfel de tendință Îmi provoacă sentimente contradictorii. Datorită faptului că mi-am Început cariera ca reporter de agenție de presă pentru United Press International, Îi Înțeleg foarte bine pe colegii mei de breaslă și cunosc presiunea profesională și financiară la care sunt supuși În munca lor. Însă UPI ar fi putut să se dezvolte În prezent ca agenție de presă, ceea ce nu este de fapt, dacă ar fi fost În stare să externalizeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
În orașul În care lucra pentru a-l elibera de profesia degradantă pe care o practica. M-am dus la clubul la care lucra și l-am găsit. Mai mult, l-am cunoscut pe un coleg de-al său de breaslă... Ne-am căsătorit weekendul trecut șîn Mexicț și sunt sigură că fără serviciile oferite de Google nu l-aș fi găsit pe fratele meu niciodată, așa cum nu l-aș fi găsit nici pe soțul meu și n-aș fi descoperit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Trebuie să căutăm răspunsul în Reczypoczpolita poloneză, zonă împărțită între Rusia, Austria și Prusia. Evreii o duceau mai bine în Prusia și în partea repartizată Austriei; în Rusia, ei trebuiau să respecte "Legămîntul de colonizare". Neputînd să devină membri ai breslelor, au fost obligați să-și cîștige existența exercitînd profesii de care era nevoie, dar pe care nici un creștin respectabil n-ar fi acceptat-o. Faptul că evreii au fost forțați să exercite anumite profesii, umilințele degradante, masacrele și expulzările cărora
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Ionescu Ana, Craiova, calea Bucureștilor Nr. 109. Coplovici Samoil, Craiova, str. Madona Dudu Nr. 23. Scutelmicu Nicolae, Craiova, str. Cuza Vodă. Protopopescu Ștefania, Craiova, calea Bucureștilor Nr. 255. Ștefănescu Dumitru, Craiova, str. Împăratul Traian Nr. 104. Nicolesco Bădița, Craiova, calea Breslei Nr. 33. Ușer Hâim Goldenberg, str. fosta I. C. Brătianu Nr. 33. Petrescu Costin Emilia, suburb. Românești - Dolj. Most. Gheorghiu Sava, orașul Plenita. Cristescu Teofil, orașul Plenita. Chioralia Vintilă, orașul Plenita. Lagara Anghel Olga, orașul Calafat, str. Cuza Vodă Nr. 43
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
Sofalvi Magdolna, născută la 31 mai 1959 în localitatea Cristuru Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Pall Istvan și Amalia, cu domiciliul actual în Germania, 80995 Munchen, Max Wonnerstr. 20, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Odorheiu Secuiesc, Str. Breslelor nr. 9, ap. 9, județul Harghita. 199. Stahl Angelica-Elena, născută la 15 decembrie 1968 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Stefanoiu Ilie și Eleonora, cu domiciliul actual în Germania, 90762 Furth, Nurbergerstr. 108, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 436 din 25 mai 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128580_a_129909]
-
28. Magyari Geza, născut la 14 decembrie 1958 în localitatea Bisericani, județul Harghita, România, fiul lui Iosif și Vilma, cu domiciliul actual în Austria, 7400 Oberwart, Obere Hochstr. 5B/9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Odorheiu Secuiesc, Str. Breslelor nr. 8, ap. 18, județul Harghita. 29. Magyari Anna, născută la 3 mai 1962 în localitatea Varsag, județul Harghita, România, fiica lui Tokes Dezsderiu și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 7400 Oberwart, Obere Hochstr. 5B/9, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 437 din 25 mai 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128613_a_129942]
-
Capitolul 1 Constituirea și scopul breslelor Articolul 1 Breslele au ca obiect studiul, apărarea și dezvoltarea intereselor profesionale, fără a urmări însă împărțirea de beneficii. Interesele profesionale sînt limitate prin însuși natura lor, la acelea de ordin industrial, comercial, agricol tehnic, economic, cultural și social. Breslele
LEGE nr. 3.499 din 11 octombrie 1938 pentru recunoaşterea şi funcţionarea breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143621_a_144950]
-
Capitolul 1 Constituirea și scopul breslelor Articolul 1 Breslele au ca obiect studiul, apărarea și dezvoltarea intereselor profesionale, fără a urmări însă împărțirea de beneficii. Interesele profesionale sînt limitate prin însuși natura lor, la acelea de ordin industrial, comercial, agricol tehnic, economic, cultural și social. Breslele își exercită activitatea
LEGE nr. 3.499 din 11 octombrie 1938 pentru recunoaşterea şi funcţionarea breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143621_a_144950]
-
breslelor Articolul 1 Breslele au ca obiect studiul, apărarea și dezvoltarea intereselor profesionale, fără a urmări însă împărțirea de beneficii. Interesele profesionale sînt limitate prin însuși natura lor, la acelea de ordin industrial, comercial, agricol tehnic, economic, cultural și social. Breslele își exercită activitatea numai pe planul național, cu respectarea intereselor superioare ale națiunii. Ele nu vor putea fi afiliate organizațiunilor cu caracter internațional sau să fie reprezentate la manifestațiuni sau congrese internaționale, fără autorizația expresă a Ministerului Muncii. Articolul 2
LEGE nr. 3.499 din 11 octombrie 1938 pentru recunoaşterea şi funcţionarea breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143621_a_144950]
-
internațional sau să fie reprezentate la manifestațiuni sau congrese internaționale, fără autorizația expresă a Ministerului Muncii. Articolul 2 Se recunoaște următoarelor categorii de persoane fizice care exercită aceeași profesiune, profesiuni similare sau profesiuni conexe, dreptul de a se constitui în bresle, în condițiunile prevăzute de această lege; a) Lucrătorilor; ... b) Funcționarilor particulari; ... c) Meseriașilor. ... Nimeni nu poate fi constrâns de a face parte, de a nu face parte sau de a înceta de a mai face parte dintr-o breaslă, în contra
LEGE nr. 3.499 din 11 octombrie 1938 pentru recunoaşterea şi funcţionarea breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143621_a_144950]
-
în bresle, în condițiunile prevăzute de această lege; a) Lucrătorilor; ... b) Funcționarilor particulari; ... c) Meseriașilor. ... Nimeni nu poate fi constrâns de a face parte, de a nu face parte sau de a înceta de a mai face parte dintr-o breaslă, în contra voinței sale. Articolul 3 Acest drept se întinde și asupra tuturor lucrătorilor salariați ai Statului, județelor, comunelor, caselor și regiilor autonome, altor servicii publice sau de utilitate publică. Capitolul 2 Despre recunoașterea personalităților juridice Articolul 4 Recunoașterea personalității juridice
LEGE nr. 3.499 din 11 octombrie 1938 pentru recunoaşterea şi funcţionarea breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143621_a_144950]
-
voinței sale. Articolul 3 Acest drept se întinde și asupra tuturor lucrătorilor salariați ai Statului, județelor, comunelor, caselor și regiilor autonome, altor servicii publice sau de utilitate publică. Capitolul 2 Despre recunoașterea personalităților juridice Articolul 4 Recunoașterea personalității juridice a breslei se face printr-un decret regal dat în urmă propunerii Ministerului Muncii, în baza avizului Comitetului muncii. Articolul 5 Breslele sînt unitare. Nu se pot constitui bresle mixte. Articolul 6 Circumscripția teritorială a fiecărei bresle, recunoscută în conformitate cu prezența lege, este
LEGE nr. 3.499 din 11 octombrie 1938 pentru recunoaşterea şi funcţionarea breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143621_a_144950]
-
autonome, altor servicii publice sau de utilitate publică. Capitolul 2 Despre recunoașterea personalităților juridice Articolul 4 Recunoașterea personalității juridice a breslei se face printr-un decret regal dat în urmă propunerii Ministerului Muncii, în baza avizului Comitetului muncii. Articolul 5 Breslele sînt unitare. Nu se pot constitui bresle mixte. Articolul 6 Circumscripția teritorială a fiecărei bresle, recunoscută în conformitate cu prezența lege, este ținutul. Nu se poate recunoaște personalitate juridică decat unei singure bresle pentru fiecare categorie de profesii în cuprinsul aceluiași ținut
LEGE nr. 3.499 din 11 octombrie 1938 pentru recunoaşterea şi funcţionarea breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143621_a_144950]
-
publică. Capitolul 2 Despre recunoașterea personalităților juridice Articolul 4 Recunoașterea personalității juridice a breslei se face printr-un decret regal dat în urmă propunerii Ministerului Muncii, în baza avizului Comitetului muncii. Articolul 5 Breslele sînt unitare. Nu se pot constitui bresle mixte. Articolul 6 Circumscripția teritorială a fiecărei bresle, recunoscută în conformitate cu prezența lege, este ținutul. Nu se poate recunoaște personalitate juridică decat unei singure bresle pentru fiecare categorie de profesii în cuprinsul aceluiași ținut. Breaslă poate avea însă secțiuni în centrele
LEGE nr. 3.499 din 11 octombrie 1938 pentru recunoaşterea şi funcţionarea breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143621_a_144950]
-
4 Recunoașterea personalității juridice a breslei se face printr-un decret regal dat în urmă propunerii Ministerului Muncii, în baza avizului Comitetului muncii. Articolul 5 Breslele sînt unitare. Nu se pot constitui bresle mixte. Articolul 6 Circumscripția teritorială a fiecărei bresle, recunoscută în conformitate cu prezența lege, este ținutul. Nu se poate recunoaște personalitate juridică decat unei singure bresle pentru fiecare categorie de profesii în cuprinsul aceluiași ținut. Breaslă poate avea însă secțiuni în centrele mai importante din ținut. Aceste secțiuni vor putea
LEGE nr. 3.499 din 11 octombrie 1938 pentru recunoaşterea şi funcţionarea breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143621_a_144950]
-
Ministerului Muncii, în baza avizului Comitetului muncii. Articolul 5 Breslele sînt unitare. Nu se pot constitui bresle mixte. Articolul 6 Circumscripția teritorială a fiecărei bresle, recunoscută în conformitate cu prezența lege, este ținutul. Nu se poate recunoaște personalitate juridică decat unei singure bresle pentru fiecare categorie de profesii în cuprinsul aceluiași ținut. Breaslă poate avea însă secțiuni în centrele mai importante din ținut. Aceste secțiuni vor putea exercita drepturi de reprezentare și, în genere, toate celelalte drepturi conferite prin prezența lege, prin delegație
LEGE nr. 3.499 din 11 octombrie 1938 pentru recunoaşterea şi funcţionarea breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143621_a_144950]
-
sînt unitare. Nu se pot constitui bresle mixte. Articolul 6 Circumscripția teritorială a fiecărei bresle, recunoscută în conformitate cu prezența lege, este ținutul. Nu se poate recunoaște personalitate juridică decat unei singure bresle pentru fiecare categorie de profesii în cuprinsul aceluiași ținut. Breaslă poate avea însă secțiuni în centrele mai importante din ținut. Aceste secțiuni vor putea exercita drepturi de reprezentare și, în genere, toate celelalte drepturi conferite prin prezența lege, prin delegație dată pe breaslă. Articolul 7 Pentru a putea dobândi personalitatea
LEGE nr. 3.499 din 11 octombrie 1938 pentru recunoaşterea şi funcţionarea breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143621_a_144950]
-
categorie de profesii în cuprinsul aceluiași ținut. Breaslă poate avea însă secțiuni în centrele mai importante din ținut. Aceste secțiuni vor putea exercita drepturi de reprezentare și, în genere, toate celelalte drepturi conferite prin prezența lege, prin delegație dată pe breaslă. Articolul 7 Pentru a putea dobândi personalitatea juridică, breaslă trebuie să îndeplinească următoarele condițiuni; a) Breslele de salariați vor trebui să cuprindă, prin aderare voluntară, cel putin 1/10 din salariații ocupați în circumscripție în categoria de profesie respectivă; ... b
LEGE nr. 3.499 din 11 octombrie 1938 pentru recunoaşterea şi funcţionarea breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143621_a_144950]
-
avea însă secțiuni în centrele mai importante din ținut. Aceste secțiuni vor putea exercita drepturi de reprezentare și, în genere, toate celelalte drepturi conferite prin prezența lege, prin delegație dată pe breaslă. Articolul 7 Pentru a putea dobândi personalitatea juridică, breaslă trebuie să îndeplinească următoarele condițiuni; a) Breslele de salariați vor trebui să cuprindă, prin aderare voluntară, cel putin 1/10 din salariații ocupați în circumscripție în categoria de profesie respectivă; ... b) Breslele de meseriași vor trebui să cuprindă, prin aderare
LEGE nr. 3.499 din 11 octombrie 1938 pentru recunoaşterea şi funcţionarea breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143621_a_144950]