KorAP: Find »[drukola/base=brigadă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...91 92 93 ...434 >

10,836 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

și suspecte, precum și dosare pentru organizațiile supravegheate. O preocupare importantă a fost monitorizarea presei și a publicațiilor cu caracter tendențios apărute în țară sau introduse clandestin peste graniță, elaborarea de studii și sinteze asupra problemelor aflate în preocuparea guvernului. Prin brigăzile centrale a fost organizat aparatul informativ, care a adunat date despre mișcările politice, sociale, economice din Capitală, a supravegheat activitatea minoritarilor, străinilor și suspecților, a investigat/descoperit întrunirile clandestine și agitațiile puse la cale de legionari sau comuniști. La nivel

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
se informeze reciproc asupra problemelor de interes și „vor întări” coordonarea și colaborarea în domeniu. În plus, pentru o elasticitate a organizării și o intensificare a acțiunilor informative/contrainformative desfășurate pe teren, M.A.I. a decis să înființeze, la nevoie, brigăzi mobile pe lângă inspectoratele regionale. Aceste proiecții asupra muncii desfășurate de D.G.P. nu a avut întotdeauna rezultatul scontat. O inspecție a directorului general al Poliției, colonel Nicolae Diaconescu, la Chestura Ploiești s-a soldat cu rezultate negative, iar acestea au fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de Cavalerie. La 31 mai 1938 a demisionat din cadrele active și a trecut la pensie cu gradul de locotenent-colonel, figurând ca rezervist la Regimentul 4 Călărași. Până atunci a mai activat în Regimentele 5 Călărași (1917-1920), 4 Roșiori (1924-1928), Brigada 2 Roșiori (1928-1931), Regimentele 6 Călărași (1931-1932), 16 Călărași (1933), 9 Roșiori (1934) și 10 Roșiori (1937). S-a căsătorit cu Sonia Economos (6 februarie 1927) și au avut trei copii: Ioana (n. 14 noiembrie 1927), Caterina (n. 12 octombrie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cavaler (Decret A-533/ 21.03.1878), Crucea Sf. Stanislas cl. III-a, Crucea Trecerii Dunării și Apărătorii Independenței și Crucea comemorativă rusă. Ca o încununare a întregii cariere militare, Zamfir Vasiliu a fost avansat la gradul de general de brigadă în rezervă la 10 mai 1906 (Înalt Decret nr. 1876). Atracția hainei militare, purtată de tatăl lor, îi va face pe ambii fii - Nicolae și Constantin - să urmeze aceeași carieră. Constantin a obținut bacalaureatul la Liceul din Focșani, apoi a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Ion Antonescu, unde rămâne până în 1908 când, în urma unui accident de călărie, în timp ce participa cu unitatea la manevre, își fracturează șira spinării și este nevoit să părăsească arma Cavaleriei. La propunerea generalului Averescu, ministru de Război și fost comandant al Brigăzii 1 Roșiori, care îl cunoștea, trece în Jandarmerie și este numit comandantul Companiei de Jandarmi Covurlui, subordonată Regimentului 1 Roșiori. A participat la al doilea război balcanic ca pretor al Diviziei 1 Cavalerie, în perioada 20 iunie-31 august 1913. Din

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ca fiind „un excelent ofițer de jandarmi care trebuie să înainteze până la cele mai înalte trepte ale ierarhiei militare” și îl propune a fi avansat la gradul de locotenent-colonel la excepțional. La această propunere s-au alăturat generalii Condeescu, comandantul Brigăzii 1 Jandarmi și Ștefănescu, comandantul Corpului de Jandarmi. În perioada 1 aprilie 1919-1 noiembrie 1920, maiorul Vasiliu s-a aflat la conducerea Batalionului Independent de Jandarmi „Moldova” din Bucovina și, datorită modului de organizare, conducere și administrare, jandarmeria din regiunea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-a în grad de ofițer (1929). Prin Înalt Decret nr. 1292 din 22 martie 1938, colonelului Vasiliu i se aprobă anularea trecerii din oficiu în poziția de rezervă, prin Înalt Decret nr. 1293 este înălțat la gradul de general de brigadă cu vechimea în grad de la 10 mai 1934, iar prin Înalt Decret nr. 1296 i se aprobă demisia din cadrele active ale armatei. În perioada septembrie 1938-septembrie 1940 generalul de brigadă (r) Constantin Z. Vasiliu a fost primar al orașului

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
nr. 1293 este înălțat la gradul de general de brigadă cu vechimea în grad de la 10 mai 1934, iar prin Înalt Decret nr. 1296 i se aprobă demisia din cadrele active ale armatei. În perioada septembrie 1938-septembrie 1940 generalul de brigadă (r) Constantin Z. Vasiliu a fost primar al orașului Craiova. Relația sa strânsă cu generalul Antonescu și experiența în domeniu au făcut ca, la numirea acestuia în fruntea guvernului, să fie numit la conducerea Jandarmeriei. La 19 septembrie 1940 este

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de poliție erau semnate în calitate de subsecretar de stat. La 18 iulie 1942, datorită meritelor sale, Constantin Vasiliu a fost avansat general de corp de armată în rezervă, deoarece la conducerea Jandarmeriei, prin lege, nu se puteau afla decât generali de brigadă sau divizie în activitate. Comandantul Jandarmeriei a intervenit la mareșalul Antonescu pentru oprirea deportărilor, iar la 14 octombrie 1942 inspectoratele și legiunile de jandarmi au primit ordinul de încetare a evacuărilor spre Transnistria. În ultima zi a anului 1942, generalul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
comandanții săi, încă din 1920 fiind propus a fi avansat la gradul de maior „în mod excepțional”. La comanda Companiei Dolj „una dintre cele mai mari și mai grele din Regiment și întreaga țară” și-a dovedit abilitățile, astfel încât comandantul Brigăzii 1 Jandarmi îl considera „plin de calități”. În perioada 15 mai-1 octombrie 1922 a urmat un curs de informații la Sf. Gheorghe după care, din 19 august 1923, a fost numit ajutorul comandantului Regimentului 1 Jandarmi. Avansat la gradul de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
anihilate datorită „în mare parte, instrucțiunilor și planurilor de urmărire concepute de colonelul Tobescu” la care s-au adăugat rezultatele foarte bune obținute în domeniul informativ „atât de mult apreciate de toate organele superioare ale Statului”. Este avansat general de brigadă pe 20 martie 1943 (Decret nr.765/943), iar după adoptarea Legii Jandarmeriei din 1943 a fost încadrat ca director al Direcției Siguranței și Ordinii Publice, noua titulatură a Serviciului Jandarmeriei (1 iunie 1943). În foaia calificativă pe anul 1943

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
subordinea căruia activau: Subzona apărării antiaeriene Prahova, Centrul de Informații Ploiești, Legiunile de Jandarmi Prahova și Dâmbovița, Chestura de Poliție Prahova - Biroul de Siguranță și Poliția orașului Târgoviște (cu elemente în Urlați, Văleni, Câmpina și Sinaia). Tot acolo acționa și Brigada 2 Mixtă Gardă, care a coordonat activitatea contrainformativă regională prin Regimentele 2, 3 și 4 Grănicerești, Detașamentul Special Jandarmi Zona Petroliferă, Regimentul 70 Artilerie, Curtea Marțială și Garnizoana (cu structuri în Câmpina, Văleni, Predeal, Sinaia, Ploiești și Târgoviște). În plus

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost cunoscute „posibilitățile industriale ale U.R.S.S.”, astfel că estimările inițiale au avut în vedere existența a 10.000 care de luptă, iar în realitate, până la data respectivă, au fost distruse 26.000 și Armata Roșie dispunea încă de 80 brigăzi care de luptă; - măsurile economice inițiate de Voznesenski, președintele Sovietului pentru Industria Apărării (din februarie 1941), care cuprindea patru puncte principale. În baza acestuia, un număr de șase milioane de colhoznici și lucrători au fost evacuați din vest în Extremul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost, de asemenea, surprins de apariția marilor unități ale Armatei Roșii și a apreciat că „puterea actuală” a acesteia constă în unitățile de tancuri dotate cu tipul T-34. Până în aprilie 1942, Abwehrul a identificat 425 divizii de infanterie, 100 brigăzi de infanterie, 75 divizii de cavalerie, 60 divizii motorizate și 80 brigăzi mecanizate, iar dintre acestea, pe frontul româno-german se aflau 325 mari unități de infanterie (250 divizii și 75 brigăzi), 55 divizii cavalerie și 35 brigăzi mecanizate. În spatele frontului

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a apreciat că „puterea actuală” a acesteia constă în unitățile de tancuri dotate cu tipul T-34. Până în aprilie 1942, Abwehrul a identificat 425 divizii de infanterie, 100 brigăzi de infanterie, 75 divizii de cavalerie, 60 divizii motorizate și 80 brigăzi mecanizate, iar dintre acestea, pe frontul româno-german se aflau 325 mari unități de infanterie (250 divizii și 75 brigăzi), 55 divizii cavalerie și 35 brigăzi mecanizate. În spatele frontului - „slab instruite și încadrate” - nu se aflau, conform aprecierilor germane, decât 50-60

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1942, Abwehrul a identificat 425 divizii de infanterie, 100 brigăzi de infanterie, 75 divizii de cavalerie, 60 divizii motorizate și 80 brigăzi mecanizate, iar dintre acestea, pe frontul româno-german se aflau 325 mari unități de infanterie (250 divizii și 75 brigăzi), 55 divizii cavalerie și 35 brigăzi mecanizate. În spatele frontului - „slab instruite și încadrate” - nu se aflau, conform aprecierilor germane, decât 50-60 divizii, dintre care 40 în regiunea Rostov-Stalino și 20 în sectorul Moscova. Aviația sovietică a dispus constant de 2000

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de infanterie, 100 brigăzi de infanterie, 75 divizii de cavalerie, 60 divizii motorizate și 80 brigăzi mecanizate, iar dintre acestea, pe frontul româno-german se aflau 325 mari unități de infanterie (250 divizii și 75 brigăzi), 55 divizii cavalerie și 35 brigăzi mecanizate. În spatele frontului - „slab instruite și încadrate” - nu se aflau, conform aprecierilor germane, decât 50-60 divizii, dintre care 40 în regiunea Rostov-Stalino și 20 în sectorul Moscova. Aviația sovietică a dispus constant de 2000 aparate, în pofida pierderilor de 400-500 avioane

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a fost stabilit la o lună de zile, în cadrul Marelui Stat Major, iar prima serie (15 iulie-15 august 1942) a instruit 320 de cadre (15 ofițeri jandarmi de rezervă, 80 subofițeri jandarmi, 150 militari jandarmi, 75 de comisari și subcomisari). Brigada Specială Un alt exemplu de colaborare interdepartamentală este reprezentat de Brigada Specială, care a însumat resursele antilegionare de la patru structuri informative/contrainformative. La 11 decembrie 1942, Subsecretariatul de Stat pentru Poliție și Siguranță din Ministerul Afacerilor Interne a informat D.G.P.

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Major, iar prima serie (15 iulie-15 august 1942) a instruit 320 de cadre (15 ofițeri jandarmi de rezervă, 80 subofițeri jandarmi, 150 militari jandarmi, 75 de comisari și subcomisari). Brigada Specială Un alt exemplu de colaborare interdepartamentală este reprezentat de Brigada Specială, care a însumat resursele antilegionare de la patru structuri informative/contrainformative. La 11 decembrie 1942, Subsecretariatul de Stat pentru Poliție și Siguranță din Ministerul Afacerilor Interne a informat D.G.P., I.G.J. și S.S.I. că, la nivelul conducerii statului, s-a constatat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și S.S.I. că, la nivelul conducerii statului, s-a constatat o anumită ineficiență în combaterea mișcării legionare, aceasta având la bază, în principal, o dispersare a forțelor și resurselor alocate. Din acest motiv s-a luat decizia de constituire a Brigăzii Speciale, în cadrul P.P.C., la care să concure toate mijloacele antilegionare de la D.G.P., I.G.J. și S.S.I. În 48 de ore structura Brigăzii a fost stabilită prin grupe, acestea având deja 60 de informatori, sub conducerea chestorului N. Georgescu din D.G.P. În

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în principal, o dispersare a forțelor și resurselor alocate. Din acest motiv s-a luat decizia de constituire a Brigăzii Speciale, în cadrul P.P.C., la care să concure toate mijloacele antilegionare de la D.G.P., I.G.J. și S.S.I. În 48 de ore structura Brigăzii a fost stabilită prin grupe, acestea având deja 60 de informatori, sub conducerea chestorului N. Georgescu din D.G.P. În data de 17 decembrie 1942 au fost emise Instrucțiuni Tehnice pentru funcționarea Brigăzii Speciale din Prefectura Poliției Capitalei, care avea misiunea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
I.G.J. și S.S.I. În 48 de ore structura Brigăzii a fost stabilită prin grupe, acestea având deja 60 de informatori, sub conducerea chestorului N. Georgescu din D.G.P. În data de 17 decembrie 1942 au fost emise Instrucțiuni Tehnice pentru funcționarea Brigăzii Speciale din Prefectura Poliției Capitalei, care avea misiunea „de a supraveghea acțiunea subversivă desfășurată de mișcarea legionară în cuprinsul Municipiului București” și îi revenea un număr de sarcini specifice. Activitatea noii structuri s-a făcut rapid simțită, astfel că prima

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
informații, au fost efectuate 27 percheziții și au fost arestate 26 persoane. Rezultatele profesionale pe luna februarie 1943 au demonstrat că focalizarea resurselor umane și materiale a început să aibă randamentul scontat. Aproape 400 de informații au fost expediate de Brigada Specială, 128 percheziții (93 cu rezultat pozitiv) și 117 arestări (55 fiind trimise în lagăr, 18 înaintate Curții Marțiale, două rămase în cercetare). Concluzia dării de seamă a menționat că manifestările legionare „au pierdut din acuitatea lor pe teren”, însă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
țară. Prin activitatea „fructuoasă” a structurilor implicate, rezultatele au condus la descoperirea și anihilarea unor nuclee ale Frățiilor de Cruce, Corpului Studențesc Legionar și Corpului Muncitoresc Legionar. În aprilie 1943, alături de activitatea specifică (383 informații, 52 descinderi și 26 arestări), Brigada Specială a descoperit Secția de Colportaj a Corpului «Răzleți» și a fost arestat Teodor Bengea, casier la Casa de Economii, Credit și Ajutor din Ministerul Agriculturii și Domeniilor, la care s-au găsit „un număr important” de manifeste subversive. La

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
jumătatea anului 1943 a fost documentată tentativa de reorganizare a Grupului «Răzleți», prin Horia Igiroșeanu, care a încercat să activeze - „crezând că este afară de orice suspiciuni” - prin Asociația Generală a Artiștilor și Tehnicienilor de Cinema din România. Concluzia analiștilor de la Brigada Specială a fost aceea că organizația clandestină legionară se afla într-o stare „de evidentă confuzie” din cauza vigilenței autorităților, a mobilizării liderilor legionari, a internării în lagăre la un loc cu comuniștii și a lipsei de sprijin din partea N.S.D.A.P.

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]