KorAP: Find »[drukola/base=buda & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...91 92 93 ...97 >

2,422 matches

Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086

Eroilor, Rețeaua de Metrou, Obiectivele de pe malurile Dunării. Dezvoltarea orașului din perioada romană a fost stimulată de prezența unor importante resurse hidrotermale (cca.80 de izvoare hidrotermale) în zona orașului Buda, în jurul cărora au fost construite faimoasele băi romane. Băile Buda au fost construite începând cu anul 1550 și au ape termale cu proprietăți curative care au impulsionat dezvoltarea unui turism de spa de timpuriu. Aici, în zona mai înaltă a Pestei, se găsesc calcare și dolomite care au generat o

CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion (2010) [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583

deșteptării își face deci apariția și ea va avea, după cum vom vedea, un ecou considerabil. petru Maior era indignat la rândul său că episcopul Bob sabotează tipărirea multor plase de cărți. și asta când? Întru acest veac prea luminat! I. Budai Deleanu își justifică Lexiconul românesc nemțesc (1818) cu argumentul, după el hotărâtor, că toate neamurile Europei, care au făcut cel mai întâi pas cătră cultură, mai întâi de toate s au grijit de lexicon întru limba sa. Au sosit primăvara

Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO (2005) [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
riscată, dar plină de semnificații. Expresia traduce o tendință precisă, o orientare lucidă spre o zonă specifică a geografiei spirituale. Europa constituie un adevărat ideal colectiv al epocii, o notă fundamentală a Iluminismului românesc. Răspândirea sa este generală. La Ion Budai Deleanu referința la toate neamurile politice a Europei este insistentă și fundamentală. La fel, la petru Maior, care are nu numai noțiunea pentru el paradigmatică a cumpănirilor națiilor Occidentului celor luminate, dar și pe aceea tipic iluministă a cetății universale

Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO (2005) [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
ia naștere și el impulsionează totalitatea activităților culturale și literare. Toate sunt concepute în perspectivă europeană, au o finalitate europeană, sunt destinate informării Europei, scoaterii noastre din obscuritate și uitare. Încercările de istorie, gramatică și lexicologie românească ale lui Ion Budai Deleanu sunt consacrate acestei limbi puțin cunoscute până acum în Europa, îndepărtată și ascunsă în străfundul Europei; la fel purcederea românilor și începutul și alcătuirea limbii românești, puțin până acum cunoscute la ceilalți europeni. petru Maior recomandă adoptarea ortografiei italiene

Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO (2005) [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
Jivcovici, Dositei (Dimitrie) Obradovici, in: Studii de literatură universală, 1961, III, p. 133. 22. D. țichindeal, op.cit. (fabula 84, Învățătura), p. 165. 23. petru Maior, Disertație pentru literatura cea vechie a Românilor, 4, in: Istoria pentru începutul Românilor în Dachia (Buda, 1834), p. 258. 24. Ion Budai-Deleanu, Scrieri lingvistice (București, 1970), p. 167. 25. C. Diaconovici-Loga, Chiemare la tipărirea cărților românești (Buda, 1821), p. 8. 26. paris Mumuleanu, op.cit., p. 1. 27. Logofătul Costachi Conachi, op.cit., pp. 327 328, 325 326

Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO (2005) [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
165. 23. petru Maior, Disertație pentru literatura cea vechie a Românilor, 4, in: Istoria pentru începutul Românilor în Dachia (Buda, 1834), p. 258. 24. Ion Budai-Deleanu, Scrieri lingvistice (București, 1970), p. 167. 25. C. Diaconovici-Loga, Chiemare la tipărirea cărților românești (Buda, 1821), p. 8. 26. paris Mumuleanu, op.cit., p. 1. 27. Logofătul Costachi Conachi, op.cit., pp. 327 328, 325 326. 28. D. țichindeal, op.cit., prefața, pp. XII-XIII. 29. V.A. Urechia, op.cit., II, p. 105. 30. I. Codru-Drăgușanu, peregrinul transilvan, ed.

Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO (2005) [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
românesc: idei despre carte, editură, lectură, in: Limbă și literatură, 2/ 1977, pp. 419-428. 46. Ion Budai-Deleanu, op.cit., p. 188. 47. D. țichindeal, op.cit. (fabula 120, Învățătura), p. 48. Dinicu Golescu, Starea de acum... a prințipaturilor Valahiei și a Moldovei (Buda, 1826), p. XV. 49. Cf. N.C. Enescu, Gheorghe Asachi, organizatorul școlilor naționale din Moldova (București, 1962), p. 248. 50. G. Bogdan-Duică, op.cit., p. 81. 51. Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriii mele, ed. perpessicius (București, 1952), p. 21. 52. V.A

Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO (2005) [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
1, p. 37. 84. Const. Diaconovici-Loga, Chiemare la tipărirea cărților românești, p. 8. 85. G.Dem. Teodorescu, Vieața și operile lui Eufrosin poteca (București, 1889), p. 57. 86. Iordache Mălinescu, precuvântare, in: petru Maior, Istoria pentru începutul Românilor în Dachia, (Buda, 1834). 87. I. Heliade-Rădulescu, Curierul românesc, no. 1, 8/20 april 1829. 88. N. Iorga, Istoria presei românești (București, 1922), p. 67. 89. N. Iorga, Contribuții la istoria literaturii române în veacul al XVIII-lea și al XIX-lea, II

Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO (2005) [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
32. 117. Cf. Dan Berindei, proiecte de inființare a unei societăți academice în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, in: Studii și articole de istorie, III, 1961, p. 225. 118. (Dinicu Golescu), in: Starea de acum ... a prințipatelor Valahiei și Moldovei (Buda, 1826). 119. (Dinicu Golescu), ̨ nsemnare a călătoriii mele, p. 93. 120. V.A. Urechia, op.cit., II, p. 63. 121. A.D. Xenopol și C. Erbiceanu, Serbarea școlară de la Iași (Iași, 1885), p. 154. 122. V.A. Urechia, op.cit., II, p.

Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO (2005) [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

de la primii pași făcuți În capitală. (Ă). Printre titlurile care-i vor opri privirea se vor afla și câteva din cele ale colecțiilor populare de nuvele lansate de Editura Scânteia sau de Editura pentru literatură și artă: Țesătoarea, Cărămidarii, Andrei Buda merge la școala de cadre, S-a spart satul, Dușmănie. (Ă). Muncitorul este pus la locul ce i se cuvine, la rangul de erou central al desfășurării epice, și odată cu aceasta, o lume nouă de preocupări, de probleme, de conflicte

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
a spart satul, Dușmănie. (Ă). Muncitorul este pus la locul ce i se cuvine, la rangul de erou central al desfășurării epice, și odată cu aceasta, o lume nouă de preocupări, de probleme, de conflicte e deschisă investigației literare. (Ă). Andrei Buda din nuvela lui Petre Dragoș este În acest sens un „personaj”: lasă adică impresia caracteristică, originală a persoanei umane. Iată-l paralizat de timiditate În fața responsabilului de Partid. Vede din expresia feței acestuia că are să-i comunice ceva important și

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
târziu când se codește să-i spună soției sale că el trebuie să plece la școala de cadre a Partidului. Și școala constituie pentru el un obstacol. (Ă). Școala de Partid n-a ridicat numai nivelul ideologic al lui Andrei Buda, ci l-a schimbat structural (Ă). Dacă În Andrei Buda merge la școala de cadre procesul de creștere al omului este urmărit mai ales În structura sufletească a unui individ, În Țesătoarea, nuvelă scrisă tot de Petre Dragoș În colaborare

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
el trebuie să plece la școala de cadre a Partidului. Și școala constituie pentru el un obstacol. (Ă). Școala de Partid n-a ridicat numai nivelul ideologic al lui Andrei Buda, ci l-a schimbat structural (Ă). Dacă În Andrei Buda merge la școala de cadre procesul de creștere al omului este urmărit mai ales În structura sufletească a unui individ, În Țesătoarea, nuvelă scrisă tot de Petre Dragoș În colaborare cu N. Câmpeanu, schimbarea este urmărită pe un plan colectiv

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215

ce măsura 1.436,91 hectare. În afara proprietăților menționate mai sus, din categoria marilor moșii mai putem aminti aici moșia Elenei Grigorescudin comunele Hârja și Oituz (aproximativ 10.000 ha.), moșia Epitropiei Sfântului Spiridon din Iași întinsă peste satele Blăgești, Buda, Valea lui Ion din județul Bacău, dar și în satul Socea-Cândești din județul Neamț (aproximativ 7.200 ha.), moșia lui C. Miclescu din comuna Leca (1.048 ha.), moșia deținută de Manase Gross și Marcovici din comuna Botești (854 ha

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
și tencui din nou”. În orașul Bacău, atmosfera din timpul desfășurării răscoalei a fost una lipsită de incidente majore. Prezența numeroaselor regimente militare, cantonate în oraș pentru a putea stinge imediat focarele de revoltă din satele și orașele apropiate (Blăgești, Buda, Berești, Racova, Săucești, Gârleni, Lespezi, Fântânele, Cleja, Răcăciuni, Buhuși ș.a.ă, explică pe deplin această stare de aparentă acalmie. Spre exemplu, „pentru potolirea răscoalelor sătești din 1907”, numai din cadrul Regimentului 27 Bacău au fost concentrați un număr de 3.103

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499

fabulelor, întinsă și gesticulant patetică”. Singura scriere originală a lui Ț., un istoric al școlii din Banat, tipărită în 1813, este de strictă valoare documentară. SCRIERI: Arătare despre starea acestor noao introduse sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești, Buda, 1813. Traduceri: Dositei Obradovici, Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase, Buda, 1802, Adunare de lucruri moralicești de folos și spre veselie, partea I, Buda, 1808, Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături, Buda, 1814; ed. 2 (Filosofice și politice prin fabule

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
Ț., un istoric al școlii din Banat, tipărită în 1813, este de strictă valoare documentară. SCRIERI: Arătare despre starea acestor noao introduse sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești, Buda, 1813. Traduceri: Dositei Obradovici, Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase, Buda, 1802, Adunare de lucruri moralicești de folos și spre veselie, partea I, Buda, 1808, Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături, Buda, 1814; ed. 2 (Filosofice și politice prin fabule învățături morale), pref. I. Eliad [Ion Heliade-Rădulescu], București, 1838; ed.

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
valoare documentară. SCRIERI: Arătare despre starea acestor noao introduse sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești, Buda, 1813. Traduceri: Dositei Obradovici, Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase, Buda, 1802, Adunare de lucruri moralicești de folos și spre veselie, partea I, Buda, 1808, Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături, Buda, 1814; ed. 2 (Filosofice și politice prin fabule învățături morale), pref. I. Eliad [Ion Heliade-Rădulescu], București, 1838; ed. (Fabulele lui Demetriu Cichindeal în traducere nouă din originalul sârbesc al lui...), îngr

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești, Buda, 1813. Traduceri: Dositei Obradovici, Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase, Buda, 1802, Adunare de lucruri moralicești de folos și spre veselie, partea I, Buda, 1808, Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături, Buda, 1814; ed. 2 (Filosofice și politice prin fabule învățături morale), pref. I. Eliad [Ion Heliade-Rădulescu], București, 1838; ed. (Fabulele lui Demetriu Cichindeal în traducere nouă din originalul sârbesc al lui...), îngr. și pref. Ioan Russu, Arad, 1885; ed. (Fabule și

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
Fabulele lui Demetriu Cichindeal în traducere nouă din originalul sârbesc al lui...), îngr. și pref. Ioan Russu, Arad, 1885; ed. (Fabule și moralnice învățături), îngr. și pref. Virgil Vintilescu, Timișoara, 1975; [Autor neidentificat], Epitomul sau Scurte arătări pentru sânta beserică, Buda, 1808. Repere bibliografice: Ion Heliade-Rădulescu, Scrieri literare, îngr. George Baiculescu, Craiova, 1939, 241-246; Dumitru Țichindeal (cam pe la 1778-1814), în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, publ. Aron Pumnul, t. IV, partea I, Viena, 1864, 53-55; V. A. Urechia, Despre fabule

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
Corola-website/Law/168176_a_169505

769080 Janki Gheza ───────────────────────────────────────────────────��────────────────────────────────────────────────────── SĂLAJ REMAT SĂLAJ SĂ Zalău, Str. Măceșilor Nr. 3 0260/662026 Ciupe Liviu ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── REMAT SIBIU SĂ Sibiu, str. Oțelarilor nr. 71 0269/238118 Lazăr Ion SIBIU ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── REMAT MEDIAȘ SĂ Mediaș, str. Drumul Gării nr. 1 0269/843160 Buda Mihai ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── POLSIB SĂ Sibiu, Sos. Albă Iulia 0269/210085, 0269/218350 Neagoe nr. 40 0269/210058 Daniela ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SUCEAVA REMAT SUCEAVA Suceava, Calea Unirii 0230/250122, Podoleanu nr. 31 A 0230/250372 Mircea ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── DANCONSTRUCT COM SRL Alexandria, str. C. 0247/315938

EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/168176_a_169505]
0249/450294 Victor ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PRAHOVA REMAT PRAHOVA SĂ PLOIEȘTI, str. Muzelor Beldiman nr. 38 0244/524916 Stelian ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SĂLAJ REMAT SĂLAJ SĂ ZALĂU, str. Măceșilor nr. 3 0260/662026 Ciupe Liviu ──────────────────────────────────────────────────��─────────────────────────────────────────────────────── REMAT MEDIAȘ SĂ MEDIAȘ, str. Drumul Gării nr. 1 0269/843160 Buda Mihai ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SIBIU SIMEROM SĂ SIBIU, str. Lector nr.3 0269/431102 0269/211170 Dichel Constantin ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── FLARO SĂ SIBIU, str. Râului nr.33 0269/220080 0269/220977 Roșca Floare �� ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PROMBAT SĂ COPSA MICĂ, str. Sibiului nr. 25 0744786170 0269/847444 Roșca

EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/168176_a_169505]
Corola-website/Law/169432_a_170761

4 5 ------------------------------------------------------------------------------------------- 1. C.S.V. Amaru Amaru 36.357 281 1.871 2. C.S.V. Balaceanu Balaceanu 36.358 281 2.319 3. C.S.V. Berca Berca 36.360 275 1.325 4. C.S.V. Boldu Boldu 36.361 134 2.626 5. C.S.V. Buda Buda 36.362 75 450 6. C.S.V. Cănești Cănești 36.363 205 803 7. C.S.V. Calvini Calvini 36.364 283 4.717 8. C.S.V. Caragele Caragele 36.365 255 735 9. C.S.V. Beceni Beceni 36.359 178 1.388 10

EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/169432_a_170761]
5 ------------------------------------------------------------------------------------------- 1. C.S.V. Amaru Amaru 36.357 281 1.871 2. C.S.V. Balaceanu Balaceanu 36.358 281 2.319 3. C.S.V. Berca Berca 36.360 275 1.325 4. C.S.V. Boldu Boldu 36.361 134 2.626 5. C.S.V. Buda Buda 36.362 75 450 6. C.S.V. Cănești Cănești 36.363 205 803 7. C.S.V. Calvini Calvini 36.364 283 4.717 8. C.S.V. Caragele Caragele 36.365 255 735 9. C.S.V. Beceni Beceni 36.359 178 1.388 10. C.S.V.

EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/169432_a_170761]
Corola-website/Law/160498_a_161827

8. Chiojdu 20. Siriu 9. Cislău 21. Tisău 10. Colți 22. Valea Salciei 11. Cozieni 23. Vintilă Vodă 12. Gura Teghii 24. Viperești Comune parțial în zona montană - 7 1. Beceni - cu 3 sate componente: Arbanași, Gura Dimienii, Mărgăriți 2. Buda - cu 3 sate componente: Spidele, Valea Largă, Toropalesti 3. Măgura - cu 1 sat component: Ciuta 4. Mărgăritești - cu 1 sat component: Câmpulungeanca 5. Murgești - cu 1 sat component: Valea Raței 6. Pardosi - cu 3 sate componente: Valea lui Lalu, Valea

EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/160498_a_161827]