3,270 matches
-
brigadă 4 2 burgeză burgeză 2 2 burgeze burgeză 2 2 Burgezia Burgezia 1 2 burgezie burgezie 1 2 burgeziei burgezie 3 2 burgheze burghez 1 2 burgheze burgheză 1 2 Burghezia burghezie 2 2 Burghezia burghezie 4 2 burgheziei burghezie 5 2 burghezimea burghezime 1 2 Cadastrul cadastru 1 2 cadastrul cadastru 1 2 cadastrului cadastru 1 2 Caimacam caimacam 1 2 Caimacam caimacam 2 2 Caimacamul caimacam 2 2 caimacamul caimacam 1 2 caimacamului caimacam 1 2 cămătăresc cămătăresc
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tîrgurilor născute pe lîngă mănăstiri, a porturilor sau a piețelor, mișcarea este pretutindeni aceeași și se caracterizează totdeauna prin trei elemente fundamentale: preeminența activităților neagricole, adică a comerțului și a meșteșugurilor; prezența unui nou grup social care asigură aceste activități, burghezia; nașterea unor noi entități politice: orașele de *comună (sau de consulat în Midi), care se bucură de o largă autonomie, și orașele libere care au primit mai ales privilegii economice. La originea comunelor se găsesc legături orizontale țesute între egali
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dezvoltîndu-se în jurul portului Greve și a *halelor construite de Filip August, principalele activități economice, controlate de puternica corporație a negustorilor, care au monopolul traficului pe Sena și pe afluenții ei, *hansa negustorilor apei. Șeful ei, prevotul [primarul] negustorilor, este reprezentantul burgheziei pariziene; puterea sa este totuși limitată de prezența prevotului [ofițerului] regal care administrează orașul în numele regelui. Întotdeauna gata să încurajeze mișcarea comunală în detrimentul vasalilor lor, Capețienii nu i-au lăsat niciodată pe parizieni să formeze o comună. Activitatea este intensă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sate, între meșterii din ateliere, care vor să blocheze angajările și salariile, și calfe, între ofițerii regelui și contribuabili. Aceste revolte spontane, frecvente mai ales în secolul al XIV-lea, au servit adesea ca trambulină pentru exprimarea aspirațiilor politice ale burgheziei. Este cazul revoluțiilor pariziene: cea a prevotului comercianților, Etienne Marcel, în 1358, cea a ciocănarilor ("Maillotins") în 1382 și cea a măcelarului Caboche în 1413. Ele au stat la originea unui lung divorț între rege și capitala sa. Nașterea statului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Biserica intră în era *galicanismului, principiu al unei biserici naționale căreia regele îi este șeful natural. Carol al VII-lea a știut să-l impună în același timp papei și clerului Franței prin *pragmatica sancțiune de la Bourges (1438). Cît despre burghezie, cea din "orașele mari" care au furnizat regelui în timpul războaielor un ajutor financiar și militar apreciabil, ea își trimite acum, ca și clerul și nobilimea, reprezentanți în *stările generale, al căror rol este de a spune regelui părerea națiunii și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nobiliare, profită de dezvoltarea economică și comercială și conduc redresarea franceză și stabilizarea monetară începînd cu Carol al VII-lea. Puterea bancherului Jacques Coeur sub Carol al VII-lea, înflorirea tîrgurilor de la Lyon simbolizează această nouă situație economică. Cler, nobilime, burghezie: cele trei stări, cu excepția țăranilor, apar ca deplin constituite în marile stări generale care se țin la Tours în 1484, un an după moartea lui Ludovic al XI-lea. Franța intră în era modernă. DOCUMENT Devastarea satelor franceze în timpul Războiului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
anii precedenți 14 pînă la 15 livre, a urcat pînă la 110 livre; și încă era greu de găsit. Meșteșugarii care aveau cîteva rezerve rezistară primelor șocuri, dar se văzură în curînd obligați să-și vîndă mobilele; căci nu toți burghezii le solicitau munca, gîndindu-se doar la strictul necesar. În sfîrșit a fost o dezolare generală în momentul în care s-au trezit fără mobile, fără muncă și fără pîine. Au putut fi văzute atunci familii întregi care fuseseră foarte înstărite
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dintre ei nu se dau în lături de la a se îmbogăți prin activități industriale, comerciale sau financiare. În fine, slujirea regelui începe să asigure poziția de nobil, de exemplu sarcinile de secretar al regelui: acesta este începutul nobilimii de robă. Burghezia este diversă, dar în general pe cale de a se îmbogăți prin activitate meșteșugărească și mai ales prin marele comerț internațional, cu rolul crescut al orașului Lyon. Călătoria lui Jacques Cartier, care, în 1534, descoperă regiunea Saint-Laurent, traduce voința lui Francisc
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de a se îmbogăți prin activitate meșteșugărească și mai ales prin marele comerț internațional, cu rolul crescut al orașului Lyon. Călătoria lui Jacques Cartier, care, în 1534, descoperă regiunea Saint-Laurent, traduce voința lui Francisc I și a unei părți a burgheziei comerciale de a participa la căutarea drumului direct către Asia și eventual la exploatarea Lumii Noi. Dar, pentru majoritatea burghezilor, cumpărarea unei funcții, împrumutarea regelui cu bani, cumpărarea de pămînturi constituie mijloacele cele mai sigure de ascensiune socială. Cît despre
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ce intră în Franța; favorizează construcția navală și crearea de companii comerciale; plasează sub administrarea coroanei teritoriile coloniale din Canada și Antile. Dar eforturile sale se lovesc de redutabila concurență a olandezilor și a englezilor și de prudența excesivă a burgheziei franceze, care preferă cu înfrigurare să cumpere pămînturi, rente sau funcții decît să investească în afaceri industriale sau comerciale. Totuși, în ciuda crizelor din 1661-1662 și din 1693-1694, în ciuda dificultăților în creștere după moartea lui Colbert, economia franceză este, în timpul lui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
libertate de expresie. Ei se împart după noțiunile de egalitate și de proprietate: Rousseau propovăduiește egalitatea și tună și fulgeră împotriva proprietății, în timp ce Voltaire, denunțînd inegalitățile cele mai evidente, cele datorate în special nașterii, apără dreptul de proprietate și interesele burgheziei mai degrabă decît pe cele ale poporului. În domeniul economic, ei laudă binefacerile libertății fără de care industria și comerțul nu pot prospera și lansează formula: "Laissez faire, laissez passer!" Enciclopedia. Mai ales după 1750 se accelerează răspîndirea ideilor filosofice, în ciuda
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
altele noi. În fața pericolelor interne și externe au dezvoltat în ei un sentiment național care i-a unit pentru a obține victoria. Dar, sătui de tensiuni, ei și-au încredințat finalmente destinele în mîinile unui general învingător susținut de o burghezie ajunsă la putere. Sfertul de secol care separă domniile lui Ludovic al XVI-lea și a lui Ludovic al XVIII-lea nu are egal în istoria Franței și sînt puține perioade asemănătoare în istoria Europei. Prin aventura militară care a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a dat pentru mult timp vieții publice franceze tema salvatorului votat prin plebiscit în mîinile căruia poporul își poate lăsa destinul. Deși a lăsat după el o Franță economic stagnantă, nu este mai puțin adevărat că a facilitat instalarea noii burghezii, conducătoare a secolului care începe. Consulatul, ordinea și pacea "Cetățeni, Revoluția este fixată pe principiile care au început-o, ea este terminată". În aceste cuvinte ale proclamației de prezentare a noii Constituții (cea a anului VIII, decembrie 1799), Bonaparte spunea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mult, redesenează chipul Franței. Împăratul, notabilii și clasele populare. Napoleon, proaspăt legitimat prin încoronare, dorește să dea satisfacție unei societăți avide de calm și potolite de reorganizarea consulară. Măsurînd, atît cu realism, cît și cu perspicacitate, nevoile poporului și cererile burgheziei în ascensiune, el încearcă să răspundă și unora și altora. Țăranii și muncitorii, în ansamblu, sînt satisfăcuți de Imperiu și ar fi constituit pentru acesta cel mai ferm sprijin, dacă li s-ar fi cerut, dar nu a fost cazul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de muncă și interzicerea asocierii, dar se găsește hrană în orașe și locuri de muncă în intreprinderi și acesta este esențialul. Pe celelalte clase înțelege Împăratul însă să-și fondeze puterea și cu ele înțelege să structureze statul și societatea. Burgheziei îi oferă, prin cariera armelor și prin cea din administrație, noile mijloace de promovare. Într-adevăr, ca urmare a eforturilor de centralizare și de uniformizare pe care le încerca deja monarhia și Convenția, o lume de funcționari se instalează în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
departe din autoritatea statului), dar se creează un filtru care permite celor merituoși să fie recompensați prin ascensiune socială. Armata de asemenea este mijlocul acestei ascensiuni și s-a putut stabili că principalul mediu de origine al generalilor Imperiului era burghezia mijlocie din regiunea pariziană. În sfîrșit, și afacerile pot constitui ocazia unor pătrunderi spectaculoase (Richard-Lenoir, Ternaux, în industrie; Perregaux, Mallet, Laffitte, în domeniul bancar). Dar, tuturor, le trebuie consfințirea proprietății funciare și, cum impozitul pe pămînt este cel mai mare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
apropierea dintre regaliști și catolici. Tulburare economică și socială ca urmare a Blocadei continentale, a dificultăților de aprovizionare, a creșterii apăsării impozitelor indirecte, "drepturile reunite": au loc răzmerițe la Caen în 1812, trebuie împușcați oameni pentru a da exemple și burghezia începe să se teamă pentru interesele sale. În sfîrșit, recrutarea devine o apăsare intolerabilă, dezertările se înmulțesc deci, iar propagandei engleze îi dă mîna să difuzeze legenda căpcăunului devorator de carne tînără. Astfel apare o fragilitate care se ilustrează în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu este pusă în discuție. Desigur, sînt stabilite limite pentru afirmarea libertății de religie (religia catolică este într-adevăr "religie de stat") și a libertății presei, care trebuie să se conformeze legilor care reprimă abuzurile. Totuși, bazele societății liberale și burghezia născută din Revoluție nu sînt atinse. Compromisul din 1814 exclude o restaurație a societății Vechiului Regim. Organizarea puterilor dă regelui puterea executivă, numirea miniștrilor, inițiativa legilor. Două adunări discută legile: Camera pairilor, ai cărei membri sînt numiți de rege și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Vîrsta pentru a fi elector este coborîtă de la 30 la 25 de ani; pentru a fi eligibil, de la 40 la 30. Revoluția din Iulie are o dublă semnificație, politică și socială. Ea confirmă victoria suveranității naționale asupra dreptului monarhic, victoria burgheziei liberale asupra aristocrației și clerului. 1830 este într-adevăr reușita lui 1789. Regimul se sprijină pe o miliție burgheză: garda națională, în care servesc, împotriva revoltelor, oamenii înscriși în regim de contribuție personală și care pot să-și cumpere echipamentul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Regimul se sprijină pe o miliție burgheză: garda națională, în care servesc, împotriva revoltelor, oamenii înscriși în regim de contribuție personală și care pot să-și cumpere echipamentul. Domnia lui Ludovic-Filip. Rege cetățean, rege burghez, care împărtășește virtuțile și defectele burgheziei timpului său, Ludovic-Filip este un rege bourbon, dornic să-și afirme autoritatea personală în fața puterii ministeriale. El nu își atinge scopurile decît începînd din 1840. La începuturile sale, regimul, în efervescența născută în revoluție, trebuie să facă față agitației muncitorilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
epocii este într-adevăr dominată de contrastul dintre elite și popor. În sînul elitelor, aristocrația își pierde rolul politic în 1830. Dar, adesea, nobilii legitimiști care abandonează serviciul statului se retrag pe pămînturile lor, întărindu-și astfel influența locală. Marea burghezie deține un loc din ce în ce mai important în stat și în societate. Dar banca și industria sînt departe de a fi determinante în promovarea burgheziei. Funcția publică, proprietatea funciară, sursă de respect și de venituri, contează mai mult. Această Franță burgheză, preocupată
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nobilii legitimiști care abandonează serviciul statului se retrag pe pămînturile lor, întărindu-și astfel influența locală. Marea burghezie deține un loc din ce în ce mai important în stat și în societate. Dar banca și industria sînt departe de a fi determinante în promovarea burgheziei. Funcția publică, proprietatea funciară, sursă de respect și de venituri, contează mai mult. Această Franță burgheză, preocupată de economii și de prudență în gestionarea patrimoniului, nu este în primul rînd o Franță capitalistă. Ea dorește să dispună, după formula lui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
foarte apropiată de fosta Franță. Comunicațiile sînt lente, valorile și ideile orașelor rămîn îndepărtate, tradițiile folclorice sînt la apogeul lor, dialectele locale rămîn la loc de cinste. Populația orașelor se întinde de la lumea prăvăliilor și a meșteșugurilor, care ține de burghezia populară, la acele "clase periculoase" din suburbii, populație flotantă, dezrădăcinată, gata să se alăture celei mai mici agitații, noi "barbari" în ochii bugheziei. Muncitorii, "clasele lucrătoare" constituie un grup eterogen. În preajma lui 1848 încă, muncitorii din marea industrie reprezintă aproximativ
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a metalurgiei, care se va continua pînă în anii 1860. Dar, în 1848, Franța nu exploatează încă decît 1900 kilometri de cale ferată, în timp ce Anglia are 6450, Prusia 3500. Romantism și religie. Față de raționalismul Luminilor și al valorilor dominante ale burgheziei, se afirmă revoltele romantice. Poeți și scriitori, de la Lamartine la Hugo și de la Musset la Vigny, muzicieni ca Berlioz, pictori ca Delacroix, au aceleași idealuri: exaltarea forțelor sentimentului și ale individului, cultul poporului, oprimat în afară, în Grecia, Polonia, Italia
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în războaiele din Africa, și garda națională a cartierelor frumoase reprimă fără milă baricadele. Revoluție spontană, provocată de o mizerie teribilă, zilele din Iunie sînt decisive pentru viitorul celei de-a II-a Republici: identificate cu ororile Terorii iacobine de către burghezii parizieni și de către provincie, ele conduc republica la o evoluție reacționară, care aruncă mișcarea muncitorească în opoziție și înăspresc luptele dintre clase. Din poporul venerat din primăvara lui 1848 nu rămîne decît "gloata abjectă", batjocorită de Thiers. Această schimbare se
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]