5,886 matches
-
elevi 867. În anul 1883 a fost construit sediul primăriei comunei. Biserica din comună a fost construită de către lipoveni în anul 1874 și avea hramul "Sf. Treime". Serviciul religios era oficiat de către un preot ajutat de un diacon și un cântăreț. La sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea avea: 397 de case, 6 prăvălii, 10 mori și 5 fântâni, în timp ce, populația comunei era, în aceeași perioadă, de 2 025 de locuitori, din care: 1 905 erau lipoveni, 105 români și 15
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și Ac-Punar. Biserica din satul Cârjelari avea hramul "Adormirea Maicii Domnului" și fusese construită de către locuitori în anul 1868. Biserica din satul Ac-Punar a fost construită în anul 1893870. Fiecare din cele două biserici avea câte un preot și un cântăreț. În satele Hasanlar, Jaila și Homurlar exista câte o geamie, fiecare dintre ele având câte un hoge. În satele Ac-Punar și Cârjelari exista câte o școală. Cea din satul Cârjelari a fost construită în anul 1898, iar cea din satul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
11 fântâni 875. Biserica ortodoxă din comună avea hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril" și fusese construită în anul 1841. A fost refăcută în întregime în întregime în anul 1897. Serviciul religios era oficiat de către un preot ajutat de către un cântăreț. În comună exista și o geamie unde slujea un hoge. În anii 1880-1881 a fost construită o școală unde predau 2 învățători. Aceasta era frecventată de către 176 de elevi. Sediul primăriei comunei Cerna a fost construit în anul 1886. Comuna
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
situată la jumătatea distanței dintre satul Rachel și orașul Isaccea 887. În satul Luncavița existau două biserici. Una dintre ele avea hramul "Sf. Dumitru" și a fost construită de către locuitori în anul 1827. Aici slujea un preot ajutat de doi cântăreți. Cea de-a doua biserică din sat a fost construită în anul 1898888. Biserica din satul Rachel avea hramul "Sf. Nicolae" și a fost construită de către locuitori în anul 1859. Aici slujea un preot ajutat de un cântăreț. Comuna Luncavița
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de doi cântăreți. Cea de-a doua biserică din sat a fost construită în anul 1898888. Biserica din satul Rachel avea hramul "Sf. Nicolae" și a fost construită de către locuitori în anul 1859. Aici slujea un preot ajutat de un cântăreț. Comuna Luncavița avea două școli, câte una în fiecare din cele două sate. Școala din satul Luncavița a fost construită de cître locuitori în anul 1890. Aici preda un învățător, școala fiind frecventată de 110 elevi 889. Școala din satul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
spre est cu Satul Nou, spre sud cu localitatea Ostrov, din județul Constanța, iar spre vest cu Dunărea 894. Biserica din comună avea hramul "Sf. Voievozi" și a fost construită în anul 1900. Aici slujea un preot ajutat de către un cântăreț. Școala a fost construită de către locuitori în anul 1880. Aceasta era frecventată de către 100 de elevi și avea un singur învățător 895. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Pecineaga avea: 264 de case, 8 bordeie, 4 prăvălii, 2 mori
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dunăre, la 24 km sud de orașul Măcin, și cuprindea un singur sat. Biserica din comună avea hramul "Nașterea Maicii Domnului" și a fost construită de către locuitori în anul 1875. Serviciul religios era oficiat de către un preot, ajutat de un cântăreț 904. Școala din comună a fost construită de către locuitori în anul 1882 și avea 42 de elevi și un învățător 905. La sfârșitul secolului al XIX-lea comuna avea: 136 de case, 6 bordeie, 2 prăvălii, 4 mori și 5
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
învecina spre nord cu localitatea Pisica, spre sud cu Jijila, spre est cu Luncavița, iar spre vest cu orașul Măcin. În comună existau două biserici, câte una în fiecare din cele două sate. Acestea aveau câte un preot și un cântăreț. Biserica din satul Văcăreni avea hramul "Sf. Nicolae" și a fost construită în anul 1826. Cea din satul Garvan avea hramul "Sf. Gheorghe" și a fost construită în anul 1875 de către locuitori 913. În fiecare din cele două sate exista
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
exista o biserică având hramul "Sf. Voievozi" ce a fost construită în anul 1860, în timp ce, în satul Sabangia exista o biserică având același hram. În fiecare din cele două biserici serviciul religios era oficiat de către un preot ajutat de un cântăreț 994. În fiecare din cele două sate ale comunei exista câte o școală. Școala din satul Agighiol a fost înființată în anul 1892 și avea un învățător. Cele două școli din comună aveau, la sfârșitul secolului al XIX-lea, un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de către locuitori în anul 1860. Biserica ortodoxă din satul Pârlita avea hramul "Sf. Voievozi" și a fost construită de către locuitori în anul 1869. În fiecare din cele două biserici serviciul religios era asigurat de câte un preot, ajutat de un cântăreț și un paracliser 999. Populația musulmană din comună avea în satul Beș-Tepe o geamie. Aceasta era întreținută de către locuitorii musulmani, dar primea și finanațare din partea statului român 1000. În comuna Beș-Tepe existau două școli mixte. Școala din satul Beș-Tepe a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ortodoxă construită de către locuitori în anul 1874, având hranul "Adormirea Maicii Domnului". Biserica din satul Enikioi avea hramul "Sf. Treime" și a fost construită de către locuitori în anul 1869. Fiecare din cele două biserici avea câte un preot și un cântăreț 1011. De asemenea, în satul Cataloi exista o școală mixtă fondată în anul 1880 care avea 2 învățători și era frecventată de către 107 elevi. În anul 1900 a fost înființată o școală și în satul Enikioi, aceasta având un învățător
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
est cu localitatea Cataloi, spre vest cu Telița, spre nord cu localitatea Câșla, iar spre sud cu Nalbant. Biserica din Frecăței a fost construită în anul 1879 de către locuitori. Serviciul religios era oficiat aici de către un preot ajutat de către un cântăreț. După anul 1879 în localitate s-a construit și o a doua biserică ortodoxă 1015. În anul 1883 a fost construită o clădire ca sediu al primăriei comunei. Școala din comuna Frecăței a fost înființată în anul 1898 și era
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Malcoci a fost construită în anul 1880 de către locuitori o biserică catolică unde slujea un preot. În satul Prislav exista o biserică ortodoxă construită de către locuitori în anul 1859. Aici serviciul religios era oficiat de către un preot ajutat de un cântăreț 1021. De asemenea, în satul Prislav a fost construită de către locuitori, în anul 1885, o nouă biserică ortodoxă având hramul "Sf. Dumitru"1022. În anul 1883 în satul Malcoci a fost construită o clădire ca sediu al primăriei comunei. În
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
spre sud cu localitatea Alibeikioi, iar spre vest cu localitatea Balabancea. În comună exista o biserică ortodoxă având hramul "Sf. Voievozi" ce a fost construită de către locuitori în anul 1844. Serviciul religios era asigurat de către un preot ajutat de un cântăreț 1030. În anul 1883 a fost construită clădirea primăriei comunei. Școala din comună a fost înființată în anul 1899, avea un învățător, și era frecventată de 67 de elevi 1031. La sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea cuprindea: 195 de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de elevi 1046. Sediul primăriei comunei Parkeș a fost construit în anul 1897. Biserica din satul Parkeș avea hramul "Sf. Apostol" și a fost construită de către locuitori în anul 1898. Serviciul religios era oficiat de către un preot ajutat de un cântăreț 1047. În apropierea comunei Parkeș se afla mănăstirea Soanul. În ultimii ani ai secolului al XIX-lea, în comuna Parkeș exstau: 133 de case, 2 prăvălii, 3 mori și 2 fântâni 1048. În jurul anului 1900 localitatea Parkeș avea 612 locuitori
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
înființată în anul 1880 de către locuitori. Aici predau 2 învățători, școala fiind frecventată de circa 150 de elevi 1065. Biserica din comuna Somova a fost construită de către locuitori în anul 1880. Serviciul religios era oficiat de către un preot și un cântăreț. În anul 1884 a fost construit sediul primăriei comunei Somova. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația comunei era 1 177 de locuitori, majoritatea acestora fiind români. Din totalul populației, 1 018 locuitori erau români, 102 ruși, 33 bulgari, 19
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Poșta "aparține de comuna Telița"1069. În anul 1882 a fost înființată în apropiere mănăstirea Saonul 1070. În satul Telița exista o biserică zidită de către locuitorii români în anul 1803. Serviciul religios era oficiat de către un preot ajutat de către un cântăreț 1071. În comună exsitau două școli, în satele Telița și Poșta. Școala din satul Telița a fost înființată în anul 1879. În fiecare din cele două sate preda câte un învățător. Sediul primăriei comunei Telița a fost construit în anul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Stanciu Radu1099. În aceste condiții, primar al comunei Dăieni a fost desemnat domnul Cosma Dascălu. Biserica din satul Dăieni fusese construită de către locuitori în anul 1873 și avea hramul "Sf. Paraschiva". Serviciul religios era oficiat de către un preot și doi cântăreți. Marea majoritate a locuitorilor comunei Dăieni erau români. Astfel, dintr-un total de 1 822 de locuitori, 1 716 erau români. În comună locuiau și 48 de bulgari, 5 ruși1100. Existau și 53 de locuitori de diferite naționalități. Comuna Gârliciu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
numit domnul Leonida Nicolaide. Biserica ortodoxă din satul Gîrliciu a fost construită în anul 1865 de către locuitori și avea hramul "Sf. Nicolae". Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, servicul religios era oficiat în această biserică de către un preot și 3 cântăreți. În anul 1882 a fost construit un sediu pentru primăria comunei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația comunei Gârliciu era formată din circa 1 373 de locuitori, 1 313 fiind români. Alături de majoritatea românească, în comuna Gârliciu locuiau 36
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din satul Aigâr-Ahmet a fost construită în anul 1887 și avea hramul "Sf. Gheorghe"1119. Biserica din satul Ostrov a fost construită în anul 1896 și avea hramul "Adormirea Maicii Domnului"1120. Fiecare biserică avea câte un preot și un cântăreț. De asemenea, în comună au fost înființate două școli, câte una în fiecare din cele două sate. Școala din satul Ostrov a fost înființată în anul 1884 și avea un învățător, precum și un local propriu. În schimb, școala din satul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Emin Murat 1127. Primar al comunei Saraiu a fost numit domnul Niță Boldea. În satul Dulgheru exista o biserică ortodoxă construită de către locuitori în 1869. Aceasta avea hramul "Sf. Împărați Constantin și Elena", aici slujind un preot ajutat de către doi cântăreți 1128. În anul 1888 a fost construită biserica ortodoxă din satul Sarai. Aceasta avea hramul "Sf. Gheorghe" și a fost construită de către locuitori. Serviciul religios era oficiat în această biserică de către doi preoți 1129. În satul Carapelit, unde locuiau 81
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
EminescuOpI 214} CE TE LEGENI... Ce te legeni, codrule, Fără ploaie, fără vânt, Cu crengile la pămînt? De ce nu m-aș legăna, Dacă trece vremea mea! Ziua scade, noaptea crește Și frunzișul mi-l rărește. Bate vântul frunza-n dungă Cântăreții mi-i alungă; Bate vântul dintr-o parte - Iarna-i ici, vara-i departe. Și de ce să nu mă plec, Dacă păsările trec! Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rîndurele, Ducând gândurile mele Și norocul meu cu ele. Și
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
decât altele care avuseseră aceleași scopuri, după părerea domnului Frazer, dar efectul era același. În ciuda acestui Început emoțional, domnul Frazer continuă să gândească. De obicei evita pe cât putea să gândească, asta În afară de momentele când scria, dar acum se gândea la cântăreți și la ce spusese cel mic. Religia este opiu pentru mase. Constipatu’ ăla mic și drogat așa credea. Da, și muzica e tot opiu pentru mase. Domnu’ „mi-se urcă-la-cap“ nu se gândise la asta. Și, astăzi, economia este opiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de ceai. Vedeți, tocmai primisem un container cu niște obiecte extraordinare pe care le descoperisem prin satele din provincia Hubei. Printre ele se afla și un coșciug lăcuit din lemn de paulownia, vechi de două sute de ani, făcut de un cântăreț eunuc care jucase În piese de teatru la palatul regal. Când mureau, cei mai mulți eunuci, cu excepția celor de la vârful scării ierarhice a profesiei lor, aveau parte de Înmormântări dintre cele mai expeditive, fără ceremonial, din moment ce trupurile lor mutilate oricum nu puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
posesiunile sale, au păstrat cu sfințenie sicriul Într-un șopron, În speranța că trupul rătăcit al fiului lor se va Întoarce Într-o zi. Generațiile următoare au sărăcit din cauza unui complex de cauze: secetă, șantaj și prea multe daruri făcute cântăreților de operă, toate acestea ducând la pierderea reputației și averii familiei eunucului. Anii au trecut, iar noii proprietari nu aveau curaj să se apropie de șopronul despre care se spunea că ar fi bântuit de un eunuc-vampir. Lăsat În paragină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]