3,622 matches
-
nu o melodie, ci un fluierat jos și dulce, ca un motor tânăr de tot care încă nu-i prea sigur de el. Zâmbi și așeză un nouă roșu peste un zece negru. - Ce faci în timpul liber? l-am întrebat. - Cânt mult la pian, zise el. Am un Steinway de peste doi metri. În special Bach și Mozart. Sunt un tip cam de modă veche. Cei mai mulți îi găsesc pe Bach și Mozart plicticoși. Eu nu. - Iese perfect pasiența, am zis, și am
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
scriitor D. Teleor. Aici Al. G. Drăghicescu publică versuri, o nuvelă, Teroarea nopții în jurul camerei mele, și două traduceri din V. Hugo: poeziile Floarea și fluturul și Somnoroasa, iar Teleor tipărește prima sa compunere în versuri, Magdalena. Poemă în opt cânturi. R.Z.
ACERA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285151_a_286480]
-
lipsit fiind de vocație în materie - postura de poet-tribun, ce compune versuri agitatorice (Poeme pentru un ziar de perete, 1948) sau evocări istorice în conformitate cu exigențele oficialității comuniste: Grivița Roșie (1949), Cântec de leagăn al Doncăi, cu subtitlul Al XXVII-lea cânt din „Povestea poveștilor” (1953), În târg la Iași. 1917 (1955), texte ce ar fi urmat să se articuleze, alături de altele, proiectate, într-un vast ciclu Povestea poveștilor, un fel de La Légende des siècles. Totuși, în noua ipostază, conjuncturală, deși adoptată
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
R. M. Rilke ș.a.). SCRIERI: Cântarea cântărilor, București, 1938; Niște fabule mici și mari pentru mari și mici, București, 1946; Poeme pentru un ziar de perete, București, 1948; Grivița Roșie, București, 1949; Cântec de leagăn al Doncăi. Al XXVII-lea cânt din „Povestea poveștilor”, București, 1953; Când în aer se simte bucuria înnoirii... 1 Mai 1954, București, 1954; Fabule, București, 1954; În târg la Iași. 1917, București, 1955; Bucuroși de oaspeți, București, 1957; Ce o să fie Bondocel, București, 1957; Dialectica poeziei
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
aveau circulație, datorită simplității și elanului patriotic. Poetul se inspira din istoria națională, sub înrâurirea lui V.Alecsandri, și din tradiția populară. A versificat și câteva basme, culese din împrejurimile Sucevei, și a încercat să compună o epopee în douăsprezece cânturi, Descălecarea lui Dragoș în Moldova, cu subiectul luat din Cronica lui Huru. Deși a publicat mult, o bună parte din scrierile poetice sau teatrale i-au rămas în manuscris. În „Revista politică” din Suceava a tipărit în 1888 și 1889
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
manuscris. În „Revista politică” din Suceava a tipărit în 1888 și 1889, sub titlul Schițe de escursiuni, multe din notele păstrate în urma călătoriilor la București și în munții Moldovei. A făcut traduceri, unele nepublicate, din Vergiliu (Eneida - din cele douăsprezece cânturi tălmăcite a publicat trei), Horațiu, Anacreon, Platon, Homer (Iliada), Ovidiu (fragmente din Metamorfozele), Schiller și Goethe. Articolele Scriere scurtă asupra poveștilor și tradițiunilor populare și Serbarea Anului nou la români (apărute în „Albina” din 1868-1869) sunt printre primele contribuții la
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
piesei lui Metastasio Temistocle, el lucrează la poemul, neterminat, Trei viteji și, timp îndelungat, cu reveniri și completări necesare, la Țiganiada, „poemation eroi-comico-satiric, alcătuit în doaosprăzece cântece de Leonachi Dianeu”. Trei viteji, din care nu a scris decât primele trei cânturi și l-a început pe al patrulea, este o compunere tragicomică despre nebunia umană generalizată. Becicherec Iștoc de Uramhaza, nobil de dată recentă, după ce tot neamul lui de țigani se îndeletnicise cu recondiționarea ciururilor sparte, se hotărăște, la vârsta de
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
morbid, fiorii „răului”. Poezia socială capătă tonuri profetice; alte stihuri reamintesc de spiritul aspru, „verist” al literaturii de la „Contemporanul”. Versuri uitate repede în periodice învecinează propaganda și sloganul, dar nu adaugă mai mult la faima poetului socialist și militant; un cânt - „al lucrătorilor” imita Internaționala (transpunerea textului lui E. Pottier îi aparține, de altfel). Părăsindu-și, spre 1900, alter egoul romantic și protestatar, se îndreaptă către noile modele: sămănătorist, simbolist apoi, în poezie, evoluția e însă sinuoasă; alteori, regăsind în făgașul
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
reușita, într-o prefață, publicată anticipat, la Infernul. Plecând de la versiunea franceză a lui Lammenais, confruntă ediții curente sau erudite cercetări și aspiră a da fluență expresiei, stabilitate terținei și a imprima firescul originar endecasilabilor săi. Excepție făcând doar câteva cânturi din prima cantică (I-III, XXIV), cunoscute antum, încercarea lui B., meritorie, e curând și nedrept ignorată, după moartea poetului. Cornelia și I. Hașeganu reușesc să reia tipărirea poemei, după manuscrisul complet revăzut de traducător, în revista pe care o
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
după moartea poetului. Cornelia și I. Hașeganu reușesc să reia tipărirea poemei, după manuscrisul complet revăzut de traducător, în revista pe care o redactau la Brașov în anii războiului („România tânără”, 1942-1943), avansând, în circumstanțe ostile din nou, doar până la cântul VIII din Infernul. SCRIERI: Singurătate, București, 1897; Hori ostășești, Tecuci, 1916; Cântări de luptă și de biruință, București, 1919. Traduceri: Poezii, traduse din poeții moderni francezi, vol. I: Baudelaire, pref. Cornelia Buzdugan-Hașeganu, Brașov, 1942, [Versuri], în Charles Baudelaire, Les Fleurs
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
să scrie biografia lirică a Țării Moților, văzută prin semnificația ei istorică. (...) De altfel poetul, moț de origine, nu păstrează în cântecul său nici o urmă de resemnare. Cântecul lui este clocotitor, în cadențe populare, amenințătoare: Fluieru-l dusei la gură Să cânt dragoste și ură. Frunză verde de gorun alelei topor străbun! Frunză verde clătinată, n-o veni ea vremea-odată?(.... Mai toate poemele întâiului ciclu Trecute vieți din Țara Moților sunt organizate în jurul acestei concluzii ce se impune: pedepsirea exemplară a celor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și exercițiul critic își adună articolele în volum: Mihai Beniuc (Despre poezie) și Cezar Petrescu (Despre scrieri și scriitori). Tot în acest an - după exemplul lui Ion Vitner care în 1950 a publicat Poezia lui A. Toma. Pe marginea volumului „Cântul vieții” - Mihail Novicov publică studiul „Mitrea Cocor” de Mihail Sadoveanu, 30 p. cu ilustrații, lei 9,26, tiraj 35.000 ex. Cele mai reprezentative scrieri ale timpului, în poezie și proză, își aveau deci comentarii monografice. Astfel, deși mult mai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai curând Ca spre-o grădină-mbietoare? Tu dragă nu mi-ai fi nicicând De n-ai simți, răscolitoare, Această patimă-dogoare, De n-ai iubi acest pământ. Simți tu, iubito, când tresare Al dimineții tainic vânt, Ce nemaispus de dulce cânt E-al libertății cânt, sub soare? Și simți tu-n suflet o chemare, O sete poate, un cuvânt, Să dărui patriei oricând Și cea din urmă răsuflare? Tu dragă nu mi-ai fi nicicând De n-ai simți, răscolitoare, Această
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-o grădină-mbietoare? Tu dragă nu mi-ai fi nicicând De n-ai simți, răscolitoare, Această patimă-dogoare, De n-ai iubi acest pământ. Simți tu, iubito, când tresare Al dimineții tainic vânt, Ce nemaispus de dulce cânt E-al libertății cânt, sub soare? Și simți tu-n suflet o chemare, O sete poate, un cuvânt, Să dărui patriei oricând Și cea din urmă răsuflare? Tu dragă nu mi-ai fi nicicând De n-ai simți, răscolitoare, Această patimă-dogoare, De n-ai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
proză ritmată, nu a avut un răsunet asemănător. Dar visul lui de traducător a fost Homer. Iliada l-a obsedat ani de-a rândul. I s-a părut prea simplă întâia versiune, aceea din 1837 (e vorba de primele șase cânturi, însoțite și de o Disertație asupra nașterei și vieței lui Omer). După un travaliu copleșitor, care avea să-l coste vederea, realizează o a doua versiune, din care publică primul cânt în 1858, apoi în 1868, precedat de un pretențios
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
versiune, aceea din 1837 (e vorba de primele șase cânturi, însoțite și de o Disertație asupra nașterei și vieței lui Omer). După un travaliu copleșitor, care avea să-l coste vederea, realizează o a doua versiune, din care publică primul cânt în 1858, apoi în 1868, precedat de un pretențios studiu introductiv (Disertatio despre hexametrul antic hellen și modern românesc și ceva despre limbă). Scrisă cu ortografia italienizantă a lui Heliade-Rădulescu, încercarea e săvârșită în versuri hexametrice frumos sunătoare, dar înțelesul
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
I-III, București, 1873-1874; Istoria revoluțiunii române de la 1821, Craiova, 1874; ed. îngr. și pref. Vl. Osiac, Ion Pătroiu și Dinica Ciobotea, Craiova, 1996; Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române de la 1821”, Craiova, 1874; O escursiune pe munți, București, [1878]; Cântul lebedei, București, 1884; Flori și fluturi, București, 1900; Strigoiul din Fanar, București, f.a.; Scrieri alese, îngr. Dan Simonescu și Petre Costinescu, pref. Șt. Cazimir, București, 1982; Memoriile mele, îngr. și pref. Liviu Petreanu, București, 2002. Traduceri: Xavier de Maistre, Călătorie
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
seamă a umanismului transilvan, semnată de medieșanul Christian Schesäus, se află la Batthyăneum într-o ediție sibiană de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, o reproducere (cu note și comentarii de Carl Eder) după ediția princeps de la Wittenberg din 1571. Doar cântul al patrulea, din cele șapte tipărite inițial în orașul protestant german (I-IV și IX-XI) este inventariat între volumele din amintita cetate a cărții. Epopeea cuprinde 12 cânturi; cele socotite pierdute în epoca Luminilor și vreme îndelungată după aceea au
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
comentarii de Carl Eder) după ediția princeps de la Wittenberg din 1571. Doar cântul al patrulea, din cele șapte tipărite inițial în orașul protestant german (I-IV și IX-XI) este inventariat între volumele din amintita cetate a cărții. Epopeea cuprinde 12 cânturi; cele socotite pierdute în epoca Luminilor și vreme îndelungată după aceea au fost depistate nu demult în câteva biblioteci din România și din străinătate, de exemplu la Brașov, Mediaș, Cluj-Napoca, Budapesta, Cracovia, Oxford. Monumentalul poem istoriografic, pe care am avut
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
relevante. În Comentariul la Cântarea Cântărilor, redactat de Hipolit (170-235), cuplul Mire-Sulamita anunță cuplul Mire-Maria Magdalena. Ca și Sulamita, Maria Magdalena Își caută iubitul celest și, găsindu-L, Îl Îmbrățișează: „L-am prins (ekratese) și nu-L voi mai lăsa” (Cânt. 3,4). Îl Îmbrățișează, Îl strânge atât de sufocant, spune Hipolit, Încât Isus trebuie să o pună la punct: „Nu mă reține!” Alt element interesant al comentariului hipolitan este legat de grădina În care se află mormântul, conform versiunii lui
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
o altă etapă în aspirația de a conjura neființa. Descoperirea perenității „efemeridelor” consolează întrucâtva, dar ca fundal rămâne o vagă melancolie. Semnele neantului irump din când în când (Norii, Ușile de taină), menținând tensiunea. Nici motivul creației nu este abandonat, cântul - din fluier sau orfic - fiind și el o „nepieritoare efemeridă”, a cărei condiție e harul venit din cer. Prospețimea percepțiilor, interpretarea inedită dau o anume relevanță imaginilor. În Sonatele tăcerii, motivele revin într-un registru mai dramatic. E cercetat tot
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
include și câteva poezii populare. A publicat versuri în „Curierul român”, cele mai multe de dragoste, superioare primelor încercări, dar scrise pe un ton minor, prea îndatorat lui Eminescu. A tradus din Petöfi (Nebunul), J. Eötvös (Bard și rege) și din Hugo (Cânturile mele). Încă din 1864, B. începuse să culeagă poezii populare și a continuat această activitate, sistematic, în vara anului 1869, când, în calitate de membru al Societății „Orientul”, a primit însărcinarea de a culege, împreună cu Miron Pompiliu și N. Droc-Barcianu, folclor ardelenesc
BADESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285535_a_286864]
-
rea, tot mai bine-i la Paris, I, București, 1996, II, Iași, 1998; Ecuația tăcerii, București, 1996; Ethique et esthetique, Paris, 1996; Politikon, București, 1996; Parcurs, București, 1997; Utopii, București, 1997; Poeme-Poèmes, ed. bilingvă, București, 1997; Pe muche de șuriu. Cânturi de ocnă, cu microglosare argotice și cu desene de Constantin Piliuță, București, 1999; De l’argot, Marsilia, 2000; Ceainăria de argint, București, 2001; Exil. 1. Memoriile unei memorii, București, 2003. Traduceri: Éthique et esthétique. Anthologie de poésie roumaine, Pas-de-Calais, 1996
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
12; Mircea A. Diaconu, George Astaloș sau Ecuația tăcerii, CL, 1997, 4; Ionel Savitescu, [George Astaloș], CRC, 1999, 4, 9, 2000, 2; Ionel Savitescu, Utopii, ATN, 1999, 1; Dana Puiu, Exilul ca parodie a decolării, TMS, 2000, 4; Ion Roșioru, Cânturi de ocnă, CL, 2000, 8; Ghițulescu, Istoria, 286-290; Popa, Ist. lit., II, 966-969; Manolescu, Enciclopedia, 60-63; George Astaloș - 70. Poetul, dramaturgul, omul, București, 2003. M.P.-C.
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
motivelor romantice din literatura europeană și „programele” naționale, de la 1840, ce promovează originalitatea, istorismul, tradiția folclorică, impulsionează filonul epic al creației lui A., în balade și legende. Tema trecutului, a eroismului medieval și a strămoșilor războinici este introdusă de un „cânt osianic” - Milian și Dina. Balada Ștefan cel Mare înaintea cetăței Neamțu amplifică retoric - într-un crescendo dramatic și cu o „morală” patriotică - un episod preluat din D. Cantemir, consacrat ulterior de D. Bolintineanu. Într-o epocă de mitizări romantice, A
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]