4,175 matches
-
mers după El. 15. Pe cînd ședea Isus la masă în casa lui Levi, mulți vameși și păcătoși au șezut și ei la masă cu El și cu ucenicii Lui; căci erau mulți care mergeau de obicei după El. 16. Cărturarii și Fariseii, cînd L-au văzut mîncînd cu vameșii și cu păcătoșii, au zis ucenicilor Lui: "De ce mănîncă El și bea cu vameșii și cu păcătoșii?" 17. Isus, cînd a auzit acest lucru, le-a zis: "Nu cei sănătoși au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
și s-a adunat din nou norodul, așa că nu puteau nici măcar să prînzească. 21. Rudele lui Isus, cînd au auzit cele ce se petreceau, au venit să pună mîna pe El. Căci ziceau: Și-a ieșit din minți." 22. Și cărturarii, care se coborîseră din Ierusalim, ziceau: Este stăpînit de Beelzebul, scoate dracii cu ajutorul domnului dracilor." 23. Isus i-a chemat la El, și le-a zis, în pilde: "Cum poate Satana să scoată afară pe Satana? 24. Dacă o Împărăție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
sate, în cetăți sau în cătune, puneau pe bolnavi pe piețe, și-L rugau să le dea voie doar să se atingă de poalele hainei Lui. Și toți cîți se atingeau de El, erau tămăduiți. $7 1. Fariseii și cîțiva cărturari, veniți din Ierusalim, s-au adunat la Isus. 2. Ei au văzut pe unii din ucenicii Lui prînzind cu mîinile necurate, adică nespălate. 3. Fariseii, însă, și toți Iudeii nu mănîncă fără să-și spele cu mare băgare de seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
4. Și cînd se întorc din piață, nu mănîncă decît după ce s-au scăldat. Sunt multe alte obiceiuri pe care au apucat ei să le țină, precum: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a căldărilor și a paturilor. 5. Și Fariseii și cărturarii L-au întrebat: "Pentru ce nu se țin ucenicii Tăi de datina bătrînilor, ci prînzesc cu mîinile nespălate?" 6. Isus le-a răspuns: "Fățarnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, după cum este scris: "Norodul acesta Mă cinstește cu buzele, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
le-a poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrul acesta despre El. 31. Atunci a început să-i învețe că Fiul omului trebuie să pătimească mult, să fie tăgăduit de bătrîni, de preoții cei mai de seamă și de cărturari, să fie omorît, și după trei zile să învieze. 32. Le spunea lucrurile acestea pe față. Petru însă L-a luat de o parte și a început să-L mustre. 33. Dar Isus S-a întors și S-a uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
văzut, pînă va învia Fiul omului dintre cei morți. 10. Ei au păstrat în ei lucrul acesta și se întrebau între ei ce să însemne învierea aceea dintre cei morți. 11. Ucenicii I-au pus următoarea întrebare: "Pentru ce zic cărturarii că trebuie să vină întîi Ilie?" 12. El le-a răspuns: "Ilie va veni întîi; și va așeza din nou toate lucrurile; tot așa după cum este scris despre Fiul omului că trebuie să pătimească mult și să fie defăimat. 13
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
să fie defăimat. 13. Dar Eu vă spun că Ilie a și venit, și ei i-au făcut ce au vrut, după cum este scris despre el." 14. Cînd au ajuns la ucenici, au văzut mult norod împrejurul lor și pe cărturari întrebîndu-se cu ei. 15. De îndată ce a văzut norodul pe Isus, s-a mirat, și a alergat la El să I se închine. 16. El i-a întrebat: "Despre ce vă întrebați cu ei?" 17. Și un om din norod I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
pe cei doisprezece și a început să le vorbească despre lucrurile care aveau să I se întîmple. 33. "Iată", a zis El, "ne suim la Ierusalim, și Fiul omului va fi dat în mîinile preoților celor mai de seamă și cărturarilor. Ei Îl vor osîndi la moarte, și-L vor da în mîinile Neamurilor, 34. care își vor bate joc de El, Îl vor bate cu nuiele, Îl vor scuipa și-L vor omorî; dar, după trei zile, va învia." 35
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
Templu. 17. Și-i învăța și zicea: Oare nu este scris: "Casa Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile?" Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tîlhari." 18. Preoții cei mai de seamă și cărturarii, cînd au auzit cuvintele acestea, căutau cum să-L omoare, căci se temeau de El, pentru că tot norodul era uimit de învățătura Lui. 19. Oridecîteori se însera, Isus ieșea afară din cetate. 20. Dimineața, cînd treceau pe lîngă smochin, ucenicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
nu iertați, nici Tatăl vostru care este în ceruri nu vă va ierta greșelile voastre. 27. S-au dus din nou în Ierusalim și, pe cînd Se plimba Isus prin Templu, au venit la El preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrînii, 28. și I-au zis: "Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Și cine Ți-a dat puterea aceasta ca să le faci?" 29. Isus le-a răspuns: "Am să vă pun și Eu o întrebare; răspundeți-Mi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
ce i-a spus Dumnezeu, cînd a zis: "Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov?" 27. Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciți!" 28. Unul din cărturari, care-i auzise vorbind, fiindcă știa că Isus răspunsese bine Saducheilor, a venit la El, și L-a întrebat: "Care este cea dintîi dintre toate poruncile?" 29. Isus i-a răspuns: "Cea dintîi este aceasta: "Ascultă Israele! Domnul, Dumnezeul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău, și cu toată puterea ta"; iată porunca dintîi. 31. Iar a doua este următoarea: "Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți." Nu este altă poruncă mai mare decît acestea." 32. Cărturarul I-a zis: "Bine, Învățătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur, că nu este altul afară de El, 33. și că a-L iubi cu toată inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul, și cu toată puterea, și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
văzut că a răspuns cu pricepere, și i-a zis: "Tu nu ești departe de Împărăția lui Dumnezeu." Și nimeni nu îndrăznea să-I mai pună întrebări. 35. Pe cînd învăța pe norod în Templu, Isus a zis: "Cum zic cărturarii că Hristosul este fiul lui David? 36. Însuși David, fiind insuflat de Duhul Sfînt, a zis: "Domnul a zis Domnului meu: "Șezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmașii Tăi sub picioarele Tale." 37. Deci chiar David Îl numește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
vrăjmașii Tăi sub picioarele Tale." 37. Deci chiar David Îl numește Domn; atunci cum este El fiul lui?" Și gloata cea mare Îl asculta cu plăcere. 38. În învățătura pe care le-o dădea, Isus le zicea: "Păziți-vă de cărturari, cărora le place să umble în haine lungi, și să le facă lumea plecăciuni prin piețe. 39. Ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, și după locurile dintîi la ospețe; 40. casele văduvelor le mănîncă, și fac rugăciuni lungi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
sau dimineața. 36. Temeți-vă ca nu cumva, venind fără veste, să vă găsească dormind. 37. Ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheați!" $14 1. După două zile era praznicul Paștelor și al Azimilor. Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau cum să prindă pe Isus cu vicleșug și să-L omoare. 2. Căci ziceau: Nu în timpul praznicului, ca nu cumva să se facă tulburare în norod." 3. Pe cînd ședea Isus la masă, în Betania, în casa lui Simon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
se apropie vînzătorul!" 43. Și îndată, pe cînd vorbea El încă, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, și împreună cu el a venit o mulțime de oameni cu săbii și cu ciomege trimiși de preoții cei mai de seamă, de cărturari și de bătrîni. 44. Vînzătorul le dăduse semnul acesta: "Pe care-L voi săruta, acela este; să-L prindeți și să-L duceți sub pază." 45. Cînd a venit Iuda, s-a apropiat îndată de Isus, și I-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
in. Au pus mîna pe el; 52. dar el și-a lăsat învelitoarea, și a fugit în pielea goală. 53. Pe Isus L-au dus la marele preot, unde s-au adunat toți preoții cei mai de seamă, bătrînii și cărturarii. 54. Petru L-a urmat de departe pînă în curtea marelui preot; a șezut jos împreună cu aprozii, și se încălzea la para focului. 55. Preoții cei mai de seamă și tot soborul căutau vreo mărturie împotriva lui Isus, ca să-L
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
spusese Isus: "Înainte ca să cînte cocoșul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori." Și gîndindu-se la acest lucru, a început să plîngă. $15 1. Dimineața, preoții cei mai de seamă au făcut îndată sfat cu bătrînii, cărturarii și tot Soborul. După ce au legat pe Isus, L-au dus și L-au dat în mîinile lui Pilat. 2. Pilat L-a întrebat: "Ești Tu Împăratul Iudeilor?" " Da, sunt", i-a răspuns Isus. 3. Preoții cei mai de seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
de El, dădeau din cap, și ziceau: "Ua! Tu care strici Templul, și-l zidești la loc în trei zile, 30. mîntuiește-Te pe Tine însuți, și coboară-Te de pe cruce!" 31. Tot astfel și preoții cei mai de seamă, împreună cu cărturarii își băteau joc de El între ei și ziceau: "Pe alții I-a mîntuit, și pe Sine însuși nu Se poate mîntui! 32. Hristosul, Împăratul lui Israel să Se coboare acum de pe cruce, ca să vedem și să credem!" Cei răstigniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
aruncat în temniță pînă a doua zi; căci se înserase. 4. Însă mulți din cei ce auziseră cuvîntarea, au crezut; și numărul bărbaților credincioși s-a ridicat la aproape cinci mii. 5. A doua zi, mai marii norodului, bătrînii și cărturarii s-au adunat împreună la Ierusalim 6. cu marele preot Ana, Caiafa, Ioan, Alexandru și toți cei ce se trăgeau din neamul marilor preoți. 7. Au pus pe Petru și pe Ioan în mijlocul lor, și i-au întrebat: "Cu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
și Duhului cu care vorbea el. 11. Atunci au pus la cale pe niște oameni să zică: "Noi l-am auzit rostind cuvinte de hulă împotriva lui Moise și împotriva lui Dumnezeu." 12. Au întărîtat norodul, pe bătrîni și pe cărturari, au năvălit asupra lui, au pus mîna pe el și l-au dus în Sobor. 13. Au scos niște martori mincinoși care au zis: "Omul acesta nu încetează să spună cuvinte de hulă împotriva acestui locaș sfînt și împotriva Legii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
stîrnit o neînțelegere între Farisei și Saduchei, și adunarea s-a dezbinat. 8. Căci Saducheii zic că nu este înviere, nici înger, nici duh, pe cînd Fariseii le mărturisesc pe amîndouă. 9. S-a făcut o mare zarvă; și cîțiva cărturari din partida Fariseilor, s-au sculat în picioare, au început o ceartă aprinsă și au zis: "Noi nu găsim nici o vină în omul acesta, dar dacă i-a vorbit un duh sau un înger?" 10. Fiindcă gîlceava creștea, căpitanul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
Șobal, tatăl lui Chiriat-Iearim, au fost: Haroe, Hați-Hamenuhot. 53. Familiile lui Chiriat-Iearim au fost: Ietriții, Putiții, Șumatiții și Mișraiții; din aceste familii au ieșit Țoreatiții și Eștaoliții. 54. Fiii lui Salma: Betleem și Netofatiții, Atrot-Bet-Ioab, Hați-Hamanahti, Țoreiții; 55. și familiile cărturarilor care locuiau la Iaebeț, Tireatiții, Șimeatiții și Sucatiții. Aceștia sunt Cheniții, ieșiți din Hamat, tatăl casei lui Recab. $3 1. Iată fiii lui David, care i s-au născut la Hebron: întîiul născut, Amnon, cu Ahinoam din Izreel; al doilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
părinții rugători, episcopi și cu tot sfatul (...) de boieri mari și mici luase hotărârea să-i doneze loc de hrană din hotarul locului gospod al târgului Iași. ,,Pentru delimitarea acestui teren ca și pentru hotărârea lui a fost desemnat cunoscutul cărturar logofăt Teodosie Dubău”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 15 footnote>. La 10 iulie 1669 fostul vornic Grigore Hăbășescu și soția sa au închinat Mănăstirii Cetățuia, ,,care încă nu era terminată, ctitoria lor, schitul Mastacăn, din ținutul Trotuș, căruia Duca îi
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
țării și mai ales în satul Brătila de Jos din fostul ținut al Adjudului, unde șiau cumpărat proprietăți. Ei făceau negoț cu sare, cu ceară de albine, cu vinuri, cu miere, lână și altele. În afară de această preocupare, acești zugravi erau cărturarii și artiștii vremii. În afară de limba română pe care o vorbeau și o scriau, ei cunoșteau bine și limba greacă, poate și limba turcă”<footnote Constantin A. Stoide, Știri despre câțiva zugravi moldoveni din secolele al XVII-lea și al XVIII
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]