KorAP: Find »[drukola/base=căruță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...91 92 93 ...248 >

6,191 matches

Corola-blog/BlogPost/371836_a_373165

s-a strâns Și cerul meu de apă din lacrimi are stele Și fierbe pe-nfundat, o noapte am de plâns Dar noaptea fără ține, are umbrele grele. Blestem amar de soarta, inima de jivina Ți-a răsturnat în drum căruță cu minute Iar muntele-i prea sus bobitul de lumină De-a rostogolul fuge și zilele-s pierdute. Lovește-o neputința gonindu-ți dimineață Și noaptea te cuprinde, te-absoarbe al ei tumult, De s-ar putea voința-mi e

NEGURI DE POVESTE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371836_a_373165]
Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259

îl întrebă în șoaptă mama pe tata stând în pat mai mult pe întuneric, pregătiți pentru culcare, lampa fiind cum ziceam cu fitilul doar pâlpâind să nu se stingă. - Păi zic să fiu plecat pe la vreo două. Până ajung cu căruța la Constanța, durează drumul cel puțin patru ore și ceva. Sunt peste treizeci și cinci de kilometri. - Crezi că ai să reușești să obții un preț bun? Să nu bați drumul de pomană! Avem noi nevoie de bani, dar nici pe degeaba

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
Ce-ar fi să merg și eu la Constanța? Nu am fost niciodată, așa că am să mă strecor din pat fără să observe părinții preocupați cu pregătirile plecării, mă voi îmbrăca și țuști peste gard să mă atârn de inima căruței în spate până voi ieși din sat”, îmi facui eu imediat planul aventurii vieții mele. Odată gata programul stabilit am și adormit, dar aveam un somn iepurește, la primul zgomot să mă pot trezi. Cum am simțit mișcare prin cameră

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
vedea nimeni. Doar nu era să aștept încă două - trei zile până venea Paștele ca să-mi astâmpăr pofta de ouă roșii. Ieșit afară din casă, îmi zăream părinții în lumina lunii cum în liniștea nopții cărau sacii de la magazie la căruță și îi încărcau în aceasta. Din când în când câte un câine buimac spărgea acea tăcere tainică a nopții cu lătratul lui răgușit. Caii erau înhămați la căruță și fornăiau scoțând aburi pe nări în răcoarea dimineții. Cum m-am

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
în lumina lunii cum în liniștea nopții cărau sacii de la magazie la căruță și îi încărcau în aceasta. Din când în când câte un câine buimac spărgea acea tăcere tainică a nopții cu lătratul lui răgușit. Caii erau înhămați la căruță și fornăiau scoțând aburi pe nări în răcoarea dimineții. Cum m-am îmbrăcat, m-am și ascuns după cuptor să nu mă simtă careva dintre ei și imediat ce tata a ieșit cu căruța pe poartă, iar mama a închis-o

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
lătratul lui răgușit. Caii erau înhămați la căruță și fornăiau scoțând aburi pe nări în răcoarea dimineții. Cum m-am îmbrăcat, m-am și ascuns după cuptor să nu mă simtă careva dintre ei și imediat ce tata a ieșit cu căruța pe poartă, iar mama a închis-o la loc intrând în casă, pe aci ți-e drumul, țuști peste gardul de piatră și direct pe lemnul din spatele căruței care făceau legătura între roțile din față și cele din spate. Zdruncinăturile

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
nu mă simtă careva dintre ei și imediat ce tata a ieșit cu căruța pe poartă, iar mama a închis-o la loc intrând în casă, pe aci ți-e drumul, țuști peste gardul de piatră și direct pe lemnul din spatele căruței care făceau legătura între roțile din față și cele din spate. Zdruncinăturile pe glodul uliței desfundate, nu prea îmi conveneau, dar nu aveam ce face dacă doream să văd orașul. Din când în când din cauză că mă durea fundul de la lemnul

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
durea fundul de la lemnul noduros, mai mergeam pe jos când caii erau la pas. La un moment dat văd că se zărește o mogâldeață mișunând în urma noastră. Am bănuit că este un câine și cât pe aci să sar în căruță de frica câinelui și astfel să-mi deconspir prezența. Am văzut că mogâldeața se gudura la picioarele mele și imediat am înțeles că de fapt era Braica, cățeaua familiei, care și ea s-a luat după căruță ca și mine

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
să sar în căruță de frica câinelui și astfel să-mi deconspir prezența. Am văzut că mogâldeața se gudura la picioarele mele și imediat am înțeles că de fapt era Braica, cățeaua familiei, care și ea s-a luat după căruță ca și mine, fără acordul stăpânului. Circulam amândoi clandestin în spatele atelajului încărcat. Peste puțin timp am depășit perimetrul comunei și cum am ieșit la drum de câmp, tata a dat bice cailor să meargă la trap. Drumul era ușor în

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
drum de câmp, tata a dat bice cailor să meargă la trap. Drumul era ușor în pantă, cobora spre lacul de la marginea comunei, acolo unde topea tata cânepa și inul. Eu mai departe mă țineam cu mânuțele prinse de fundătoarea căruței să nu cad de pe locul meu incomod. Braica și ea alerga în spatele meu legănându-și coada veselă nevoie mare. Ne apropiam de satul Moșneni, la șase kilometri de comuna noastră, când a ieșit luna dintre nori și tata a observat

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-și coada veselă nevoie mare. Ne apropiam de satul Moșneni, la șase kilometri de comuna noastră, când a ieșit luna dintre nori și tata a observat că nu este singur pornit la drum, ci însoțit și de cățelușă. A oprit căruța, s-a dat jos și cu biciul a încercat să alunge animalul, să-l întoarcă din drum, dar de unde. Cățeaua se îndepărta câțiva metri și se oprea privindu-l cu ochii ei mari și întrebători. Când tata se întorcea spre

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
s-a dat jos și cu biciul a încercat să alunge animalul, să-l întoarcă din drum, dar de unde. Cățeaua se îndepărta câțiva metri și se oprea privindu-l cu ochii ei mari și întrebători. Când tata se întorcea spre căruță revenea și ea în apropiere. Așa m-a descoperit și pe mine ascuns lângă cai, tremurând în frigul dimineții răcoroase a sfârșitului de septembrie. Numai o asemenea surpriză nu și-ar fi dorit. Înapoi nu avea cum să se mai

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
cum să se mai întoarcă. Mi-a tras câteva la fund și alte scatoalce după ceafă, plus înjurăturile de rigoare și m-a luat de o mână și de un picior și m-a aruncat ca pe un balot în căruță, peste sacii cu bucate. Atunci nu a mai spus nimic nici cățelușei. A înțeles că de fapt cățelușa, o maidaneză de talie mică, bălțată cu alb și negru, cu urechile clăpăuge și picioarele scurte, s-a luat mai mult după

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-i să se mai odihnească vreo jumătate de ceas. Tot mai erau vreo douăzeci de kilometri până la obor. Dimineața, când zorile au început să mijească de ziuă, m-am trezit și eu din somnul ce m-a furat în hurducăiala căruței. La ferestrele caselor pe lângă care treceam, a început să se aprindă becurile. Aici nu mai era ca la țară, iluminarea cu lampa cu petrol și fitil din bumbac. Prin curți se auzeau câinii lătrând, simțind prezența cățelei noastre, care s-

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
început să se aprindă becurile. Aici nu mai era ca la țară, iluminarea cu lampa cu petrol și fitil din bumbac. Prin curți se auzeau câinii lătrând, simțind prezența cățelei noastre, care s-a vârât cu coada între picioare sub căruță mergând în ritmul cailor. Când am ajuns la Obor care se afla în centrul Constanței, se luminase bine. Tata s-a orientat și a tras atelajul pe o stradă unde mai erau și alți țărani veniți cu cereale sau alte

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
cu saci goi pentru a nu face aprindere la plămâni din cauză că erau uzi de transpirație și apoi a pus zăblăul cu grăunțe în capătul oiștiei să mănânce până v-a reuși el să vândă ceva din sacii plini. Din vârful căruței unde eram eu cocoțat se vedeau tiribombele viu colorate așteptându-și clienții. Mai erau și tot felul de corturi având pânza colorată în culori stridente, reprezentând scene de lupte tătărești, femei cu șerpi atârnați de gât și multe desene de

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
sulițe cum o tot auzeam pe mama că zice când o întrebai cât este ora și a început să dogorească. Fiind prea cald acum după frigul de dimineață, am luat un sac gol și l-am întins lângă cățelușă sub căruță unde m-am cuibărit și eu. La un moment dat am adormit. M-a trezit tata care mă invita la masă. În afara pâinii și a bucății de brânză de oaie din traistă, s-a dus și a cumpărat și zece

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
zece mici de la un grătar, plus o halbă cu bere pentru el și o cană cu bragă pentru mine. Gândeam eu că dacă tata face o asemenea risipă, înseamnă că a vândut ceva din cereale. Când m-am uitat în căruță erau vânduți mai mult de jumătate dintre saci. Cum am fost martor la discuția dintre părinți cu o noapte în urmă, am îngăimat și eu o întrebare nevinovată: - Ai vândut bine tăticule? - Cât să-i plătim lui Beleaua am luat

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
găsesc pe mă-ta moartă de inimă când o vedea că nici tu și nici cățeaua nu sunteți acasă. Sper să bănuiască că ai plecat după mine. - Nu mă rătăcesc tăticule că se vede " Zidul morții" și știu unde este căruța noastră. - Bine, ia un leu și ai grijă ce faci, poate cazi din el. - Nu cad că m-am mai dat și eram mai mic. - Ai grijă că de nu, pun joarda pe curul tău de nu te mai scapă

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
care scria: “Copii până în 7 ani însoțiți de părinți - intrarea gratuită”. - Nene, mă iei și pe mine? - Dar cu cine ești măi prichiciule aici? mă luă el la întrebări pe un ton mai rățoit. - Cu tata dar a rămas la căruță. - Păi nu ai mai mult de 7 ani? mă descusu el înainte. - Nu, sunt doar clasa întâi. Nu vedeți că sunt mărunt? minții eu cu seninătate, cu toate că eram clasa a treia. Eram foarte mic de statură pentru vârsta aceea. - Bine

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
coboare tot învârtindu-se pe pereții metalici, până a ajuns la bază unde a și oprit în aplauzele asistenței înmărmurite de teamă și uimire. Totul nu cred că a durat mai mult de cinci-șase minute. Abia așteptam să ajung la căruță să-i povestesc tatălui meu ce am văzut. Bineînțeles că iar m-am lipit de câteva înjurături și una după ceafă că nu l-am ascultat dar ce mai conta? Am văzut zidul morții și aveam ce să povestesc prietenilor

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
zidul morții și aveam ce să povestesc prietenilor mei de joacă. Tata terminase de vândut sacii cu cereale, cumpărase vreo doi-trei bolovani mari de sare pentru oi și vaci și alte cumpărături necesare în casă după indicațiile mamei. Urcați în căruța acum goală, caii mergeau parcă mai veseli. Erau mâncați și bine odihniți ca și noi de fapt. Când am ajuns prin cartierul abatorului, o haită de câini s-a luat după Braica noastră și aceasta speriată s-a repezit în

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
bine odihniți ca și noi de fapt. Când am ajuns prin cartierul abatorului, o haită de câini s-a luat după Braica noastră și aceasta speriată s-a repezit în fugă pe o stradă lăturalnică din apropiere îndepărtându-se de căruță. Oricât a încercat tata să o readucă, aceasta nu a mai apărut, așa că am plecat fără ea spre casă. Eu plângeam de zor și tot mă uitam să-mi văd cățelușa revenind în spatele căruței. Nu s-a mai întors. Seara

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
lăturalnică din apropiere îndepărtându-se de căruță. Oricât a încercat tata să o readucă, aceasta nu a mai apărut, așa că am plecat fără ea spre casă. Eu plângeam de zor și tot mă uitam să-mi văd cățelușa revenind în spatele căruței. Nu s-a mai întors. Seara târziu am ajuns și noi acasă. Când m-a văzut mama în căruță lângă tata s-a făcut că nu-i supărată dar cum am coborât și am venit voios la ea să-i

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
așa că am plecat fără ea spre casă. Eu plângeam de zor și tot mă uitam să-mi văd cățelușa revenind în spatele căruței. Nu s-a mai întors. Seara târziu am ajuns și noi acasă. Când m-a văzut mama în căruță lângă tata s-a făcut că nu-i supărată dar cum am coborât și am venit voios la ea să-i povestesc ce am văzut la obor, m-a luat de o mână și cu o joardă găsită prin apropiere

PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]