5,189 matches
-
luni și luni de zile faimoasele bătăi ale ceasului de la trei dimineața, în fața ferestrei acoperite cu flori de gheață, femeia aceea era totuna cu ființa misterioasă și atât de apropiată care văzuse într-o zi cochilii de argint într-o cafenea din Neuilly!” Niciodată, când vorbeau despre Charlotte, nu scăpau prilejul de a povesti despre dimineața aceea... Fiul ei a fost cel care s-a trezit brusc în toiul nopții. A sărit din patul lui pliant și, desculț, cu brațele întinse
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
capul rezemat de perete, a închis ochii și, imediat, a pornit pe o stradă... Auzea răsunetul matinal al trotuarelor, respira aerul luminat de un soare palid, pieziș. Mergând prin orașul acela încă adormit, recunoștea la fiecare pas topografia lui naivă: cafeneaua gării, biserica, piața... Simțea o bucurie ciudată citind numele străzilor, privind luciul ferestrelor, frunzișul din scuarul din spatele bisericii. Cel ce mergea alături de ea i-a cerut să traducă una dintre denumirile acelea. A ghicit atunci de ce era atât de fericită
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de amintiri încremenite, ca fluturii prinși în ace, sub o sticlă prăfuită? Și atunci, de ce simt că aș da fără să șovăi toată colecția asta pentru senzația unică, acidulată, lăsată pe buzele mele de o cochilie imaginară de argint din cafeneaua iluzorie de la Neuilly? Pentru o singură gură de aer sărat din Cherbourg? Pentru un singur strigăt al Cucușkăi venit din copilăria mea? Totuși, continuam să umplem tăcerea, ca pe un butoi al Danaidelor, cu vorbe fără rost, cu replici goale
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lui cotidiană... Frunzișuri grele, pete roșii, alungite, pe fațade, asfalt ud, scrâșnet de cauciucuri, cer gri-violet. M-am întors spre Charlotte. Ea nu mai era acolo... Și nu mai este restaurantul acela dintr-o gară pierdută în mijlocul stepei. Ci o cafenea pariziană - iar dincolo de geam, o seară de primăvară. Cerul gri și violet, încă vijelios, scrâșnetul mașinilor pe asfaltul ud, exuberanța proaspătă a castanilor, roșul storurilor restaurantului din cealaltă parte a pieței. Și eu, după douăzeci de ani, eu, care recunosc
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
dialog mut între un copil speriat și un bărbat: adultul, el însuși îngrijorat, încerca să-l liniștească pe copil, vorbind pe un ton de falsă veselie. Vocea încurajatoare îmi spunea că puteam să mă scol și să mă întorc la cafenea ca să mai beau încă un pahar de vin și să rămân o oră la căldură. Sau să cobor în umezeala călduță a metroului. Sau chiar să încerc să rămân încă o noapte la hotel, fără să mai am cu ce
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
femeie îmbrăcată în negru care, în primele ceasuri ale unei dimineți întunecate de iarnă, va intra într-un orășel de frontieră. Pulpana paltonului ei va fi năclăită de noroi, șalul ei gros - plin de ceață rece. Va împinge ușa unei cafenele, la colțul unei piețe înguste, adormite, se va așeza la fereastră, lângă calorifer. Și, privind prin geam fațada liniștită a vechilor clădiri alasciene, femeia va murmura încet de tot: „E Franța... M-am întors în Franța. După... după o viață
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Parisului s-a modificat. Ca pe unele planuri în care arondismentele sunt colorate diferit, orașul se umplea, în ochii mei, de tonuri variate, care nuanțau prezența Charlottei. Existau străzi a căror liniște însorită, dis-de-dimineață, păstra ecoul vocii ei. Terase de cafenea, unde ghiceam oboseala ei la sfârșitul unei plimbări. O fațadă, un vitraliu, care, sub privirea ei, se înveșmântau cu patina ușoară a reminiscențelor. Topografia aceea visată lăsa multe pete albe pe mozaicul colorat al arondismentelor. Traseele noastre, foarte spontan, aveau
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
scriind) Cuconașul are o slugă care-i pune vârf la toate... cea mai netrebnică și mai de nimică haimana din câte s-a dat pe fața pământului... Acela-i în stare să te fure văzând cu ochii... un stâlp de cafenele și de crâșme și matca tuturor relelor. Boieriul zice să vă feriți de dânsul... Am încheiat, INTENT [ATIONEM] Adică știi ceva cuconașule... Drept vorbind... De lăudat nu ne laudăm... Chiar precum suntem... taman cap tăiet. VULT[UREANU] Taci obraznicule! INTENT
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pentru onor. Stătescu și pentru d. I. Brătianu ei sunt... străini, și guvernul din Pesta a fost însărcinat cu aceasta gingașă și ironică misiune. A! dac' ar sosi la Predeal ori la Vîrciorova jucători de cărți de profesie, mironosițe ale cafenelelor cântătoare, cavaleri de industrie, speculanți care-și drapează evreul lor fizic în maniere franțuzești, vânători de noroc, întreprinzători fără capitaluri, regele Stroussberg cu suita lui de conți și baroni silezieni, c-un cuvânt neagra speculă, feneantismul, străinul în forma lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Așadar fostul prezident al republiculei ploieștene bine - a făcut c-a proclamat-o; el n-a proclamat decât înlăturarea unui " titlu" căci de fapt republica exista. Bine - au făcut tinerii Rosetti și Caligari când, în ziua încoronării, au băut, la cafeneaua Procope, în unire cu altă adunătură socialistă, în sănătatea Republicei române. Cui aveau să închine? Unui simplu titlu, fără însemnătate monarhică? Mai mult încă. Recompensă chiar s-a dat de statul monarhic - ereditar al României celui ce "a fost, este
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
medalia Bene merenti. Atâta aveam de zis despre mediul mlăștinos și bolnav, cu care trebuie să lupte literatura sănătoasă pentru a-și scoate capul la lumina soarelui. Căci închipuiască-și cineva - risum teneatis amici - până și gazeta oficioasă a republicei din cafeneaua Procope, "Pseudo - românul ", își dă părerea asupra novelelor lui Slavici, ba criticul - [... ]- spune chiar alb pe negru că autorul nu-i place când face spirit. Ceea ce aștepta criticul spiritual al "Pseudo-Romînului" sunt calambururi, proprii autorilor jidani din Germania și din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aștepta criticul spiritual al "Pseudo-Romînului" sunt calambururi, proprii autorilor jidani din Germania și din Franța, vorbele de șic din romanuri scrise pentru cocotele din Paris, lucruri cari învederat nu se pot găsi în scrierile unui autor român. Ba criticul gazetei cafenelei Procope combate chiar teoria estetică, emisă de d. Maiorescu în "Convorbiri", că terenul vieții naționale e singurul pe care pot răsări romanuri bune. Citează - in contrarium cum s-ar zice - pe Daudet, căci e citit băiatul. Și noi am avea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rase egal de vechi, egal de decrepite fizic și moralicește, ar produce niște exemplare de caracterologie patologică care ar fi o adevărată pepinieră pentru viitorul redacțiunii "Pseudo-Romînului". Asta dar v-a supărat, onorabile, iar nicidecum, după cum vă prefaceți, aluziile la cafeneaua Procope. Ați văzut în acest pasaj, ceea ce și este în el, o aluzie la originea dv., lucru de care mi-a părut că trebuie să v-aduc aminte și iată de ce. În critica d-voastră asupra novelelor lui Slavici citesc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
toate organele presei independente asemenea. Cu toate acestea o mână de demagogi susține numaidecât izbutirea acestei reforme americane, pe care nimenea nu le-a cerut-o și care-a fost inventată în coloanele "Romînului" de unul dintre reformatorii universului din cafeneaua Procope. Nu mai înțelegem până unde o s-ajungă cinismul acestor oameni cari au mereu în gură opinia publică și națiunea și cari țin mai puțin seamă decât oricine de aversiunea hotărâtă a opiniei și a națiunei în contra electivității. Fiecine simte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fotoliul ministerial. Căzând tocmai din această cauză și în urma unei învederate nemulțumiri a țării, proiectul său totuși se mănține, se votează în Cameră, ajunge în Senat. Dar care-i opinia guvernului în cestiunea asta? Nici una. Unui adept al republicei din cafeneaua Procope i-abate a propune electivitatea magistraturii. Pentru a da vânt cestiunii, toată țara se pune în mișcare, se consultă Facultăți, Curți, corpuri de advocați, și toate fără deosebire se pronunță în contra electivității. Cu toate acestea electivitatea se cuibărește și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dezorganiza justiția unui popor întreg? Nici una. D. Brătianu, șeful guvernului țării, persoana determinantă în cestiunile acestea, nu are nici o opinie în cestiunea electivității. În toate țările pot veni în adevăr propuneri din inițiativa parlamentului, la noi chiar din inițiativa mușteriilor cafenelei Procope; dar guvernul cată să ia o atitudine față cu ele, trebuie să și le însușească sau să le respingă, trebuie să declare a putea sau a nu putea primi responsabilitatea unor asemenea reforme. La noi nimic. Poate țara să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cată să ia o atitudine față cu ele, trebuie să și le însușească sau să le respingă, trebuie să declare a putea sau a nu putea primi responsabilitatea unor asemenea reforme. La noi nimic. Poate țara să tragă la răspundere cafeneaua Procope pentru ideile ei socialiste sau să comande cură de apă rece onor. Giani? Singurul organ care, prin chiar natura lucrului, e chemat a purta răspunderea acestor afaceri este guvernul. Din momentul ce respinge, declină solidaritatea cu propunerile nesănătoase ale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cură de apă rece onor. Giani? Singurul organ care, prin chiar natura lucrului, e chemat a purta răspunderea acestor afaceri este guvernul. Din momentul ce respinge, declină solidaritatea cu propunerile nesănătoase ale demagogilor, răspunderea sa e se 'nțelege degajată și cafeneaua Procope poate fermenta în ungherul ei fără ca cineva s-o bage 'n seamă. Din momentul asemenea în care guvernul se afirmă în cestiunile acestea, își însușește propunerile, se declară solidar cu ele, țara știe ce să crează despre intențiile guvernului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în Adunări ne încredințăm pe zi ce merge mai mult de adâncimea acestui adevăr. Bine, mare și frumos natura nu îl dă individului x sau y ca pe-un lucru ce l-ar găsi din întîmplare pe ulița sau în cafeneaua Procope; din contra, individul dat e un rezultat al principiului conservator al moștenirii; el moștenește calitățile acelea care au asigurat în lume existența și puterea strămoșilor săi. Aceste calități constituie caracterul individului; ele corespund c-un complex de idei abituale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trezi lupul din el și că-și va întoarce cojocul pe dos și - atunci ține-te pânză să nu te rupi! Constatat rămâne însă că dăinuirea la guvern a roșiilor începe a deveni un pericol social pentru țară. Când ideile cafenelei Procope vor intra în capetele țăranilor, nu știu zău unde ajungem, căci ele se combină cu caracterul pilos și cumpătăreț al rasei române, care e cumplit de îndărătnic în felul lui. În capul lui Fluieră - vânt și-a lui Împușcă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cui era îndreptată mișcarea? Lecție de istorie voiți, onorabililor? Lecție de istorie vă dăm. Teoria despre pătura superpusă de străini cari formează partidul roșu în țară, fără tradiții și fără moralitate, este din nenorocire o teorie exactă și stârpiturile din cafeneaua Procope nu sunt decât urmașii străinilor în contra cărora Domnul Tudor s-a ridicat. Dar, se 'nțelege, s-au înălțat ca pluta pe apă. Ypsilant i-a găsit, îndărătul trăsurilor boierilor pământeni, batjocură și rușine încă neauzită de locuitorii Eladei precum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
oricum singurul fapt care ar putea îndreptăți străinătatea să creadă că acest partid ar visa planuri de anexiune. Dacă apoi cultura intelectualității românești este atât de superficială și lipsită de conținut încît ușor ai putea să ți-o însușești în cafenelele pariziene sau la Mabille - este o afirmație destul de hazardată. Ar trebui atunci măcar certificatele de studii ale acestor oameni să fie o expresie fidelă a unui astfel de comportament; dar suntem în măsură să susținem de-a dreptul contrariul. Universitățile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
iarba rea. Născută în Anglia, "febra demolării și reconstrucției a rămas aici superficială și momentană". Importată în Franța, sămînța se prinde. Cum? Găsind un organ "arta cuvîntului" -, cel al avocaților, jurnaliștilor, oamenilor de lume. Cu locurile sale specifice: saloane, teatre, cafenele, și mediul său: cenacluri, academii, societăți. Citiți mai ales capitolul intitulat " Propagarea doctrinei", în care Taine, ca bun traiectograf, retrasează traiectoria care determină ideile să coboare din saloane, pe oamenii de la etaj la mezanin, la nivelul prăvăliilor și birourilor, și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
XVII-lea, în care se vorbește despre adevăr în schimburi epistolare ori cu voce tare, și în sfîrșit la saloanele de influență feminină ale secolului al XVIII-lea, sedii ale unei vulgarizări orale a științei scrise prin arta conversației, la cafenele, aceste 1800 de "manufacturi ale spiritului" cîte număra Parisul în 1789, pînă la cluburi și loji. Tot atîtea trepte în ascensiunea propagandei. Urbanitatea nu mai este o trădare, este o datorie. Divertismentul public nu mai este o distracție, e o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
atelierele spiritului" produse de fiecare etapă a istoriei transmisiilor; o secțiune transversală a acestora în prezent, în structura mediologică a unei societați, ar demonstra suprapunerea, care este cea a vîrstelor comunicării: forum, pretoriu, mănăstire, colegiu, biserică, castel, palat, curte, salon, cafenea, club, societate, lojă, universitate, jurnal, studio, platou etc. Fiecăruia dintre aceste puncte strategice i-a corespuns un gen literar, un idiom, o profesiune, o castă, o tematică, să spunem o anume "aură" situată și datată. Acest instrument al comunicării întreține
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]