4,924 matches
-
la concepția sa despre roman. Evident că o asemenea frescă istorică nu se poate scrie ca Patul lui Procust. Dar fresca aceasta (care reprezintă cel mai mare efort de construcție epică al unuia dintre marii noștri scriitori) este, ca și capodopera sa dramatică Danton, de care e consubstanțial legată, o operă despre noocrație și revoluție, temă fundamentală pentru autor. Cu Danton la început de carieră literară și cu Un om între oameni la sfârșit, ambele lucrări „istorice” și „obiective”, Camil Petrescu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
o critice. Lousteau Îi explică atunci, râzând, că a venit vremea să-l Învețe meseria care seamănă cu cea a unui acrobat și e În stare să transforme părțile frumoase ale unei cărți În defecte, mai exact să transforme o capodoperă Într-o „prosteală stupidă”. Lousteau Îi prezintă apoi metoda la care se poate recurge pentru a denigra o carte despre care ai totuși cele mai bune gânduri. Constă, pentru Început, În a spune „adevărul” și În a fi Încântat de
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
servește scopului propus.” Opera comentată poate fi, așadar, complet lipsită de interes și asta fără a dăuna totuși exercițiului critic, pentru că ea nu servește decât ca pretext: „Așa cum Gustave Flaubert a creat un roman devenit clasic și a făcut o capodoperă a stilului din amorurile sordide și sentimentale ale nevestei unui doctoraș de țară din Yonville-l’Abbaye, de lângă Rouen, așa cum sunt tablourile inspirate din subiecte de importanță minoră, expuse anul acesta, ca Întotdeauna, la Academia Regală, ca poemele domnului Lewis Morris
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
în antologia Rumänische Volksdichtungen (1954). Capitolul baladelor cuprinde piesele cele mai cunoscute (Miorița, Toma Alimoș, Bujor ș.a.), oferite în variante germane foarte prețuite, un admirator înflăcărat al acestor traduceri fiind Ion Barbu. M.-S. s-a încercat și în transpunerea capodoperelor lui Mihai Eminescu, reușind versiuni comparabile cu ale lui Franyó Zoltán. A promovat cunoașterea poeților români contemporani în rândurile cititorilor germani, mai ales prin revista „Rumänische Rundschau”, unde a publicat traduceri din lirica anilor ‘50 și ‘60. Meritorii sunt și
MARGUL-SPERBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288018_a_289347]
-
Deutsche und Vergleichende Volkskunde și la Museum für Völkerkunde din München. Este membră a unor societăți naționale și internaționale din domeniul culturilor și literaturilor antice, al culturilor orientale, artei populare, antropologiei, culturii grecești moderne. M. a tradus în limba română capodopere ale literaturii grecești antice și bizantine: Heliodor, Teagene și Haricleea (1970), Ana Comnena, Alexiada (1977), Romanul grecesc (1980) însoțindu-le de un bogat aparat critic. În etnografie și artă populară, a urmărit circulația motivelor decorative prin intermediul obiectelor comercializare la mari
MARINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288034_a_289363]
-
cu precădere atenția este modul în care autoarea izolează și (re)interpretează acele elemente care conferă actualitate operelor, plasându-le într-un cadru mai vast, de amplă respirație conceptuală. Din Principiile criticei ale lui Radu Ionescu și din teoriile despre capodoperă ale lui Mihail Dragomirescu sunt reținute aspectele care prefigurează o viziune structuralistă avant la lettre, bazată pe identificarea unor reguli raționale de creație. Discutând poetica lui G. Călinescu din Curs de poezie, M.C. face o distincție salutară între sensul pe
MARIN CURTICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
iradiantă și profunzimea cu care un scriitor sau altul exprimă trăirile întregii umanități. Departe de a fi înclinat spre tradiționalism, M. nu-l persecutat nici de sugestia noutății, argumentând cu un bun-simț ireproșabil că inovația nu este fatalmente generatoare de capodopere. El replică, de pildă, la teoriile lui H. Bergson, formulând un judicios punct de vedere: „funcționarea reală a gândirii nu-i un automatism psihic pur”. Cât despre „marafeturile” și „scrântelile” dadaismului, i se pare că exhibă ceva caricatural. Chiar punctată
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
că e posibil ca societățile să poarte nu doar marca scopurilor și activităților membrilor lor (inclusiv, desigur, marca rezistenței lor), ci și pe cea a multor „proiecte” anterioare ale statului, fiecare formând propriul său strat geologic. Sintagma provine din titlul capodoperei lui Norbert Elias, The Civilizing Process, (vol. I din The History of Manners, traducere de Edmund Jephcott, Pantheon, New York, 1982), Însă se aplică, după cum vom vedea, și auto-descrierii pe care și-o fac „modernizatorii” neOccidentali care au pus În aplicare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ucenicia la școala lui Tudor Arghezi și mai târziu înrâurirea unora dintre suprarealiști nu rămâne fără urmări. Achizițiile sunt fructificate substanțial în mai multe texte critice, unde comentatorul caută să fixeze tendințele momentului, fie sintetic (Spiritul nou), fie analitic, prezentând capodopere semnate de R.M. Rilke, Marcel Proust, J. Wassermann, Charles Morgan, Virginia Woolf ș.a., precum și într-o serie de medalioane ale unor scriitori autohtoni, comilitoni ori adversari. În acestea se vizează îndeobște surprinderea aspectelor esențiale și exprimarea lor în formule frapante
ILIESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
Sofocle, Shakespeare). El vrea să dea personajelor și conflictelor o semnificație simbolică, general umană, dincolo de determinarea primară, istorică. Într-un șir de drame istorice - de menționat Răposatul postelnic (1862) și Domnița Ruxandra (1867) -, numai Răzvan și Vidra este considerată o capodoperă. Totodată, în evoluția dramei istorice românești, lucrarea se înscrie drept cea dintâi operă de valoare. Prezentată pe scenă și publicată în 1867 cu titlul Răzvan-Vodă, iar din 1869 intitulată Răzvan și Vidra și redefinită ca „poemă dramatică”, piesa explorează același
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
de un comitet universitar sub președinția lui Mihail Dragomirescu. După cum se preciza în statutul constitutiv, scopul Institutului era: „a) de a studia în mod științific din punct de vedere biblio-filologic, istoric și literar operele de valoare ale literaturii române și capodoperele literaturii universale; b) de a deștepta și cultiva gustul publicului pentru adevăratele creații în domeniul literaturii; c) de a selecționa producțiile literare curente; d) de a promova producția literară și de a-i da o direcție în concordanță cu idealul
INSTITUTUL DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287564_a_288893]
-
e mare, teatrul mai ales fiind un mijloc de educație. De aceea, I. i-a acordat o atenție deosebită, semnând multe cronici dramatice în „Independința română”. Adept al esteticii deductive, el concepe critica drept o aplicare a principiilor extrase din capodoperele literaturii universale. Criticul, căruia îi cere lecturi bogate, capacitate de observație și spirit contemplativ, este dator să compare opera judecată cu prototipul ideal, rezultat din suma legilor istorice ale genului și speciei în care se încadrează. Aprecierea, fundamentată teoretic și
IONESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287585_a_288914]
-
dialogurile), în care poetul se simțea mai stăpân pe mijloacele sale. Filonul romantic al elanurilor vizionare coexistă în poezia lui cu cel autohton, al mitologiei populare. Din acesta din urmă au izvorât câteva reușite poetice depline, dintre care se detașează capodopera sa, Zburătorul (1843). Neliniștea erotică a fetei, realizată într-o confesiune de mare autenticitate și bogăție a senzațiilor, este plasată într-un spațiu patriarhal, unde ritmurile firii și ale lumii au dintotdeauna aceeași cadență și același mister. Se sugerează astfel
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
oameni se-neacă-n oglinzi, / femei palide, prunci suferinzi...” Iar în călătoria ultimă: „de soare străvezii, sătui de ploi, / vom adormi cu pleoapele deschise, / prins fiecare-n delta lui de vise...” Admirabilul poem recapitulativ Copilul meu, să nu mă cauți, capodopera sa, e o variantă din perspectivă feminină la De-a v-ați ascuns... de Tudor Arghezi. Sinteză, altfel spus, a disponibilităților afective și expresive ale unei moraliste patetice. Există dorința de perenitate a frumuseții și binelui, de nonacceptare a părții
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
instrucție ridicat și stăpânea bine arta compromisului, după o serie de discuții constructive, a ajuns să realizeze o înțelegere (Ausgleich) politică între cele patru mari grupe naționale (români, ucraineni, germani și evrei) existente în provincie, socotită a fi o adevărată capodoperă de cultură politică a timpului 26. Acordul de principiu dintre naționalitățile din Bucovina, ce avea ca model pe cel încheiat în 1905 de cehii și germanii din Moravia, era statuat pe trei idei principale și anume: 1) recunoașterea egalității în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
subtilitate, tot ceea ce urmează după dezvăluirile miraculoase ale oiței preferate nu este decât o reverie prelungită, imaginea morții ca o contopire În univers. Balada Miorița Își păstrează, fără Îndoială, intactă capacitatea de fascinație și misterul. Ea face parte din șirul capodoperelor fără autor ale literaturii universale. Dar toate acestea țin de un succes estetic și nu Îndreptățesc suficient ecoul național al temei mioritice, din care literații și gânditorii români au făcut unul dintre toposurile cele mai frecventate atunci când vine vorba despre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
autoritățile comuniste, din moment ce au interzis apariția lor. Dacă Jurnalul fericirii a fost prezentat la editură și a fost interzis, cred că reprezintă o scriitură de rezistență, la fel Adio, Europa de I.D. Sârbu. Acestea două mi se par, de altfel, capodoperele (publicate În postcomunism) care au un conținut limpede de rezistență. Sertarul cu aplauze, romanul Anei Blandiana, reprezintă și el un caz special, pentru partea redactată În timpul comunismului. Să mă refer acum Însă la altceva. Sanda vorbește În textul ei, la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mine un om nou (și a Încercat pe nenumărate căi), lucrul acesta s-a datorat În primul rând literaturii, deși eu, În ceea ce ar putea fi numită perioada formării mele, am citit literatură de toată mâna, nu am citit numai capodopere - până am ajuns să știu care e cea bună și care e cea rea, a trecut ceva vreme. Marius Jucan: Nu am rezolvat Încă problema rezistenței față de ideologia comunistă. Nu este Încă limpede că dacă ești rezistent față de o ideologie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cordoș: Ca valoare literară? Asta spuneam și Înainte, În cazul acestei literaturi care a avut o valoare de rezistență, sau prin care s-a rezistat, scrierile sunt, din punctul de vedere al ierarhiei artistice, de grade diferite. Sunt romane excepționale, capodopere, și sunt cărți mai bune, mai proaste, sunt cărți care În epocă au părut excepționale, dar pe care acum, citindu-le, te sperii de ele și de tine, de puținătatea lor și de atracția pe care au exercitat-o totuși
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ideologie. Colegii mei spun: e prea puțin - dacă nu reușeau să schimbe politicul, nu reușeau pe față să se confrunte cu politicul, n-a fost rezistență. Aceste texte care reușesc să salveze alte valori comunitare sunt diferite: unele sunt adevărate capodopere, altele, la o lectură de după cincisprezece ani, se dovedesc gazetărie, un reportaj Întins pe 500 de pagini. Acum, citind, ne dăm seama că nu e artă. Marius Jucan: Nu cred că tinerii de azi pot Înțelege complexitatea acestor opere citindu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
îmbogățite în 1927. Opțiunea pentru universalii și permanențe frapează în aspirația autorului de a înscrie conceptele într-un corpus de modele și legi. Știința literaturii - reluată în ediție franceză într-o variantă mult amplificată, în patru volume - are ca obiect capodopera, nu operele de talent sau de îndemânare. Produs al „genialității”, care este „puterea mistică” de a îmbina elemente contrarii - sufletul și natura - printr-o armonie efemeră, capodopera nu este o creație lesne repetabilă, ci o „specie”, „deci unică, deci originală
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
ediție franceză într-o variantă mult amplificată, în patru volume - are ca obiect capodopera, nu operele de talent sau de îndemânare. Produs al „genialității”, care este „puterea mistică” de a îmbina elemente contrarii - sufletul și natura - printr-o armonie efemeră, capodopera nu este o creație lesne repetabilă, ci o „specie”, „deci unică, deci originală, mai întâi de toate, prin originalitatea ideii creatoare”. Știința literaturii, care nu poate fi o ancilla historiae, se desparte de „critica științifică”, având un domeniu propriu. În cadrul
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
ci o „specie”, „deci unică, deci originală, mai întâi de toate, prin originalitatea ideii creatoare”. Știința literaturii, care nu poate fi o ancilla historiae, se desparte de „critica științifică”, având un domeniu propriu. În cadrul ei intră estetica literară (care depistează capodoperele) și metodologia literară (care urmărește analiza lor). Metodologia și critica literară sunt părți ale esteticii literare. Scopul final al științei literaturii e clasificarea literară, operație similară cu aceea întreprinsă în științele naturii de Linné și Cuvier. Ca metodă generală, știința
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
metodă generală, știința literaturii și artelor „începe unde istoria încetează”. Esteticianul are a studia trei categorii de fenomene: fizice, sufletești și psihofizice ideale - creația fiind „încorporarea concretului sufletesc în material fizic, pentru ca să dea naștere la un obiect psihofizic”. La analiza capodoperei, pe lângă conceptele de fond și formă, se introduce un al treilea: armonia. Cel mai important „organ” al oricărei creații nu este „nici fondul, nici forma”, ci armonia. „Fără armonie, fondul e un simplu conținut sufletesc.” De la misticism la raționalism (1924
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
universal, 1941). Somnoroase păsărele de Eminescu și Booz endormi de Victor Hugo, supuse aceleiași „critici integrale”, devin pretexte pentru interminabile exemplificări analitice. Există în Știința literaturii sute de clasificări, diviziuni dihotomice, trihotomice și de alte tipuri. Se disting aici, teoretic, capodopere din punctul de vedere al desăvârșirii elementare, primitive, clasice, manierate. Originalitatea subiectivă se divide în superficială, necompletă, adâncă, iar originalitatea plastică în genuină, perfecționată, calculată etc. Imaginile sunt la rândul lor brute, neutre, polarizate, concepționale, intensive și plastice. În posteritate
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]