4,620 matches
-
este o doctrin] care ridic] pretenții asupra naturii lumii sau, dac] preferați, este o doctrin] metafizic]. În întâmpinarea scopurilor noastre vom conveni asupra faptului c] doctrina determinismului afirm] c] starea întregului univers la orice moment dat este legat] prin legi cauzale atât de st]rile anterioare, cât și de cele ulterioare. Sau, pentru a explica lucrurile mai clar: toate st]rile universului sunt rezultatul unor condiții anterioare suficiente și sunt, la rândul lor, suficiente pentru st]rile ulterioare ale universului. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la rândul lor, suficiente pentru st]rile ulterioare ale universului. Astfel, dac] cineva (Dumnezeu sau poate un om de științ] cu capacit]ți extraordinare) ar deține o cunoaștere perfect] despre starea întregului univers la un moment dat și despre legile cauzale care guverneaz] procesele acestuia din urm], starea universului în orice moment viitor (sau, firește, a oric]rui moment din trecut) ar putea fi dedus]. (Pentru mai multe detalii privind doctrina determinismului vezi Honderich, 1988.) M] voi concentra în acest eseu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
necesar pentru existența responsabilit]ții morale. Dar dac] determinismul ar fi adev]rât, se pare c] nimeni nu ar putea face altfel și, astfel, nimeni nu ar fi responsabil pentru vreo decizie sau acțiune. Dac] responsabilitatea moral] (nu doar responsabilitatea cauzal]) constituie o condiție pentru vin], învinuire, pedeaps] și cele asemenea, si, în mod similar, pentru încredere, laud] și r]splat], atunci nimeni nu ar mai putea fi tras în mod corect la r]spundere sau r]spl]țiț, întrucat nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții, a responsabilit]ții și a semnificației moralei ar contribui la clarificarea acestor puncte de vedere. Iat] o asemenea expunere a argumentelor: 1) Dac] deciziile și acțiunile umane sunt determinate, atunci pentru toate aceste decizii și acțiuni exist] anterior condiții cauzale suficiente. 2) Dac] exist] (anterior) suficiente condiții pentru toate deciziile și acțiunile, atunci deciziile și acțiunile sunt necesare ca urmare a existenței acestor condiții. 3) Dar dac] deciziile și acțiunile sunt astfel necesare, nimeni nu acționeaz] în mod liber; aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiind necauzat], ar fi lipsit] de valoare fiindc], dac] deciziile și acțiunile libere sunt doar rezultate fortuite sau aleatorii, a decide sau a acționa liber nu înseamn] c] deții controlul. Punând accentul pe explicația rațional], măi degrab] decât pe cea cauzal] a deciziilor și a acțiunilor, libertarienii contracauzali pot evita aceast] obiecție frecvent]. Nu același lucru poate fi spus despre un alt grup de libertarieni, existențialiștii. Existențialiștii, de la Kierkegaard pan] la Sartre au proclamat c] a fi pe deplin uman înseamn
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
desprinde un sens al acțiunii lor (adică o pot caracteriza și evalua), altfel putem vorbi doar despre comportamente aleatorii. Teoria generează deci practică (fiind prezentă în orice practică), dar este generată, la rândul ei, de aceasta. Nu este o relație cauzală între ele, ci mai degrabă unainteractivă. D. Schon (apud Usher și Bryant, 1989) elaborează conceptul reflecție în (asupra) acțiune, prin care încearcă să explice această interacțiune și modul în care pot fiderivate, în bazaacesteia, teoriile informale. Problematizând practica, reflectând asupra
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
desprinde un sens al acțiunii lor (adică o pot caracteriza și evalua), altfel putem vorbi doar despre comportamente aleatorii. Teoria generează deci practică (fiind prezentă în orice practică), dar este generată, la rândul ei, de aceasta. Nu este o relație cauzală între ele, ci mai degrabă unainteractivă. D. Schon (apud Usher și Bryant, 1989) elaborează conceptul reflecție în (asupra) acțiune, prin care încearcă să explice această interacțiune și modul în care pot fiderivate, în bazaacesteia, teoriile informale. Problematizând practica, reflectând asupra
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din cea trecută, care este chiar cea a societății studiate. Evident că pentru a ajunge la un asemenea obiectiv, poate ușor utopic, e necesară o viziune comprehensivă, simpatetică, o explicație de natură intențională, deoarece altminteri, pe calea explicației analitice și cauzale, se poate ajunge ușor la un cerc vicios: pentru a cunoaște tiparul de sensibilitate al unei alte societăți trebuie să te situezi În acea perspectivă, să ți-o Însușești; dar pentru a ți-o Însuși trebuie ca În prealabil să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
doilea rând, reducerea numărului de zile de sărbătoare În Transilvania se explică, cel puțin pentru secolul al XVIII-lea, prin politica „raționalistă” dusă de statul absolutist și, apoi, de cel iluminist, În vederea unei exploatări mai eficiente a resurselor societății. Lanțul cauzal care a determinat acest fenomen Începe, probabil, cu nevoia statelor europene moderne de a finanța armatele costisitoare ale secolelor XVI-XVIII, alcătuite din mercenari și dotate cu arme de foc. Acestea nu mai puteau fi Întreținute decât cu ajutorul unui aparat birocratic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
era articolul lui Nagy Ferenc XE "Ferenc" , Kőváry ține să distrugă toată poezia romantică a predecesorului său, Înlocuind-o cu didacticismul pedant și nesuferit al omului de știință, care traduce până și inefabilul farmec feminin În formulele prozaice ale explicației cauzale. Științificitatea pozitivistă, noua muză a secolului al XIX-lea, se inserase deja În dispozitivul receptor al imaginarului, reînvățându-i pe intelectualii maghiari să observe și să privească. Percepția condusă de sentiment a entuziastului romantic se metamorfoza acum În examinarea la rece
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
serviciu, cu știință și vătămarea intereselor legale ale unei persoane este expres prevăzută în dispozițiile articolului 246 Cod Penal. Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, fiind infracțiune de rezultat (rezultatul constă în vătămarea intereselor legale ale unei persoane) cercetarea legăturii cauzale se impune ca o cerință a existenței însăși infracțiunii. Existența legăturii cauzale implică existența unui raport de determinare de la cauză la efect. Existența acestora se stabilește în fiecare caz în parte, prin cercetarea faptei concrete, în materialitatea sa, ținându-se
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
prevăzută în dispozițiile articolului 246 Cod Penal. Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, fiind infracțiune de rezultat (rezultatul constă în vătămarea intereselor legale ale unei persoane) cercetarea legăturii cauzale se impune ca o cerință a existenței însăși infracțiunii. Existența legăturii cauzale implică existența unui raport de determinare de la cauză la efect. Existența acestora se stabilește în fiecare caz în parte, prin cercetarea faptei concrete, în materialitatea sa, ținându-se cont de situația de serviciu a făptuitorului. Din punct de vedere penal
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
a; efectua acest transfer. Unul constă în încercarea de a se atinge idealurile generale de obiectivitate, impersonalitate și certitudine ale științei, încercare ce stimulează colectarea faptelor neutre. Altul constă în strădania de a imita metodele științelor naturii, studiindu-se antecedentele cauzale și originile ; în practică "metoda genetică" justifică stabilirea oricărui fel de relații în cazurile în care lucrul este posibil pe baze cronologice. Aplicată mai rigid, .cauzalitatea științifică este folosită pentru explicarea fenomenelor literare, atribuindu-se caracter de cauză determinantă condițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
acestei diferențe este o problemă complexă, încă din 1883, Willhelm Dilthey a redus deosebirea dintre metodele științelor naturii și cele ale istoriei la contrastul dintre explicație și înțelegere.*4 Omul de știință, susținea Dilthey, explică un eveniment prin antecedentele lui cauzale, în timp ce istoricul încearcă să-i înțeleagă semnificația. Procesul de înțelegere este, în mod necesar, individual și chiar subiectiv. Un an mai târziu, Wilhelm Windelband, binecunoscutul specialist în istoria filozofiei, s-a ridicat și el împotriva părerii conform căreia științele istorice
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
de departe suntem de înțelegerea ei. Protagora 3, filosof considerat de Platon sofist, afirma că "frumusețea este în ochii privitorului", deci omul este măsura tuturor lucrurilor; Descartes consideră subiectivitatea ca fiind o "ingenioasă deducție". John Locke o numește o "deducție cauzală". Kant vorbește despre "argument transcendental", Hegel despre "dezvoltare dialectică"; Husserl 4 despre "analiză fenomenologică", iar Sartre 5 consideră subiectivitatea liberă ca fiind conștiința însăși, o esență ontologică a existenței umane. J.R. Searle 6, de la Berkeley, California, susține că, din cele
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
separat, este de neînțeles ("a fi conștient că ești conștient"). Această confuzie demonstrează că, de-a lungul secolelor, încercarea de a defini conștiința balansează de la noțiunea comună "de bine și rău" la noțiunea pretențioasă de "drept și nedrept", ilustrând legătura cauzală dintre această noțiune și moralitate, în sensul onestității. Pentru J.M. Mason 21, conștiința precede orice acțiune, conferind persoanei care o întreprinde responsabilitate. De aici științele juridice au împrumutat expresia sine qua non actus reus - mens rea, adică "obligativitatea însoțirii actului
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
îl considerați corect: Romanitatea românilor devine problemă politică după: a) domnia lui Dimitrie Cantemir b) Constantin Brâncoveanu c) Mihai Viteazul d) Ștefan cel Mare 11) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Letopisețul Țării Moldovei a
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Cantemir b) Constantin Brâncoveanu c) Mihai Viteazul d) Ștefan cel Mare 11) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Letopisețul Țării Moldovei a fost scris de Grigore Ureche; el observă asemănarea dintre cuvintele românești și cele
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
fals iar al doilea este adevărat; Letopisețul Țării Moldovei a fost scris de Grigore Ureche; el observă asemănarea dintre cuvintele românești și cele latinești. 12) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Istoricul austriac Robert Roesler
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Grigore Ureche; el observă asemănarea dintre cuvintele românești și cele latinești. 12) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Istoricul austriac Robert Roesler este cel mai important reprezentant al teoriei imigraționiste; el susține că teritoriul Daciei
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Roesler este cel mai important reprezentant al teoriei imigraționiste; el susține că teritoriul Daciei a fost părăsit în totalitate de populație în timpul retragerii aureliene. 13) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În spațiul românesc tiparul
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Daciei a fost părăsit în totalitate de populație în timpul retragerii aureliene. 13) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În spațiul românesc tiparul și scrisul în limba română apar în sec. XVIII; ideea romanității românilor este
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
adevărat; În spațiul românesc tiparul și scrisul în limba română apar în sec. XVIII; ideea romanității românilor este susținută și de dalmatul Anton Verancsics. 14) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Varianta românească a iluminismului
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
XVIII; ideea romanității românilor este susținută și de dalmatul Anton Verancsics. 14) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Varianta românească a iluminismului european a fost Școala Ardeleană; un reprezentant al Școlii Ardelene a fost August
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
iar al doilea este adevărat; Varianta românească a iluminismului european a fost Școala Ardeleană; un reprezentant al Școlii Ardelene a fost August Treboniu Laurian. 15) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; La comanda regelui Matei
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]