KorAP: Find »[drukola/base=cavitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...91 92 93 ...223 >

5,569 matches

Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611

toracic, precum și pneumotoraxul controlateral (necesită recunoașterea și drenarea sa cu rapiditate). Un incident destul de des observat este dificultatea închiderii cavității peritoneale, după repoziționarea în abdomen a viscerelor herniate în torace, ceea ce impune recurgerea la diverse procedee de mărire a capacității cavității abdominale. De asemenea, la efectuarea pleurotomiei minime sau abordului prin toracotomie se pot produce hemoragii din pediculii intercostali, care impun descoperirea acestora și realizarea hemostazei „la vedere”. Fractura costală este un alt incident ce poate surveni la momentul deschiderii cavității

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
cavității abdominale. De asemenea, la efectuarea pleurotomiei minime sau abordului prin toracotomie se pot produce hemoragii din pediculii intercostali, care impun descoperirea acestora și realizarea hemostazei „la vedere”. Fractura costală este un alt incident ce poate surveni la momentul deschiderii cavității toracice (se va corecta prin osteosinteză). Trebuie subliniată importanța recunoașterii și rezolvării corespunzătoare a incidentului intraoperator, în cursul intervenției chirurgicale, evitând astfel apariția complicațiilor postoperatorii, care să impună reintervenția. Drenajul pleural Deși are o importanță deosebită în evoluția postoperatorie a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
în postoperator, întrucât principala cauză de deces o reprezintă hipoxia postoperatorie [96]. În final voi aminti de rolul important pe care îl ocupă în îngrijirea postoperatorie a nou-născuților operați pentru HDC măsurile de nursing reprezentate de: toaleta tegumentelor și a cavității bucale, aspirarea secrețiilor din naso-faringe, aspirarea sterilă a secrețiilor pe sonda de intubație orotraheală (la pacienții ventilați mecanic), instilații conjunctivale, administrarea de ser efedrinat în naso-faringe, utilizarea aerosolilor, mobilizarea cu schimbarea poziției pacientului, tapotajul toracic și masajul; folosirea supozitoarelor cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
frecvent întâlnit și cu consecințe dramatice dacă nu este drenat la timp [96]; 2. chilotoraxul este o complicație postoperatorie foarte rară și foarte serioasă, prin deficitul nutrițional secundar pe care-l produce (se rezolvă numai prin drenajul aspirativ continuu al cavității pleurale asociat cu hiperalimentație intravenoasă; iar atunci când acest drenaj limfatic nu se ameliorează după circa 7-10 zile se poate recurge la ligatura canalului toracic) [111]; 3. persistența hipoxiei reprezintă principala cauză de deces și poate avea un caracter ireversibil prin

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
operate pentru hernie antero-laterală: eviscerația postoperatorie cu ileită terminală necrotică și recidiva precoce (după 24 ore) a herniei diafragmatice. Eviscerațiile postoperatorii și recidiva precoce a herniei diafragmatice au fost determinate fie de nerecurgerea la un procedeu de creștere a capacității cavității peritoneale la momentul reducerii în abdomen a viscerelor herniate în torace, fie datorită meteorismului abdominal apărut în contextul unui proces de ileită terminală necrotică. Deși nu au fost observate la cazuistica studiată, hemoragiile postoperatorii și chilotoraxul apărut după tratamentul chirurgical

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
asemenea, la introducerea unei sonde naso-gastrice opace sub ecran radiologic asociată cu administrarea unei substanțe de contrast pe sondă, confirmând prezența gastrotoraxului. Radiografia abdomino-toracică cu contrast gazos (pneumoperitoneul), actualmente de interes istoric, poate da relații sigure când aerul migrează în cavitatea pleurală, dar este recomandat să nu fie utilizat la nou-născuți și copiii mici. Pentru creșterea eficacității diagnosticului se poate recurge la tomografia computerizată (convențională sau spirală) și IRM (examenul cel mai precis în investigarea defectelor diafragmatice). La majoritatea cazurilor radiografia

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
herniilor diafragmatice. Calea de abord Este reprezentată de laparotomia mediană xifoombilicală. Poate fi folosită și calea de abord toracică, însă aceasta nu oferă posibilitatea identificării și rezolvării eventualelor malformații abdominale congenitale asociate. Reintegrarea în abdomen a viscerelor herniate Repoziționarea în cavitatea peritoneală a viscerelor herniate nu pune probleme deosebite. Aceasta se face, respectând aceleași reguli enunțate la celelalte tipuri de hernii diafragmatice. Vom recurge la exercitarea unei tracțiuni blânde și progresive, cu secționarea eventualelor aderențe dezvoltate între sacul herniar și viscerele

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
cu secționarea eventualelor aderențe dezvoltate între sacul herniar și viscerele prezente în el, sau, în situația herniilor fără sac între viscerele abdominale și marginile defectului parietal, viscerele toracice și/sau pleura parietală diafragmatică sau mediastinală. Odată organele abdominale readuse în cavitatea peritoneală vom acorda o atenție deosebită așezării lor în poziția anatomică normală și vom exclude existența unor eventuale malformații congenitale asociate sau le vom trata corespunzător în caz că le punem totuși în evidență. Conduita față de sacul herniar De fiecare dată când

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
așezarea lor în poziție anatomică normală, disecția și extirparea sacului herniar, închiderea defectului diafragmatic (cu/fără folosirea plasei de material sintetic pentru întărirea suturii frenice) și realizarea unei valvuloplastii totale sau parțiale. Nu trebuie uitată importanța unei explorări corecte a cavității peritoneale pentru depistarea și rezolvarea malformațiilor congenitale asociate. Atunci când rezecția sacului herniar este dificilă acesta poate fi lăsat pe loc și drenat aspirativ, pentru a evita reintervenția chirurgicală determinată de transformarea lui ulterioară într-un chist prin acumularea de lichide

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597

inaparente clinic și imagistic în cazul tuberculozei pleurale pure sau manifeste clinic și evidențiabile radiologic în tuberculoza pleuro-parenchimatoasă. A patra formă anatomo-clinică de tuberculoză pleurală corespunde din punct de vedere al definiției, noțiunii de empiem pleural - prezența de puroi în cavitatea pleurală. A doua formă este extrem de rară și se poate încadra în același termen de pleurezie purulentă. Deci se poate spune că empiemul tuberculos asociază un proces pleural piogenic, în general la un pacient cu tuberculoză pulmonară cronică sau hipercronică

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
leziunile tuberculoase pulmonare. Tratament Prezentăm în cele ce urmează algoritmul terapeutic aplicabil empiemului mixt (tuberculos + piogenic) ce prezintă leziuni evidente tuberculoase ale pulmonului subiacent (fig. 5.18) și fără leziuni aparente (fig. 5.19) [5, 22, 26]. PLEUREZIILE MALIGNE GENERALITĂȚI Cavitatea pleurală conține în mod normal o mică cantitate de lichid (aprox. 10 ml) de fiecare parte [37]. Pleureziile apar când intervine un dezechilibru între rata de producere și cea de absorbție, având drept rezultat acumularea în exces de lichid pleural

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
în apariția pleureziilor maligne la bărbați, în timp ce la femei predomină pleureziile din cancerele genitale (sân, tract genital) și pulmonare [13]. PATOGENIE Pleureziile apar datorită dezechilibrului dintre mecanismele de producere și absorbție a celor aproximativ 5-10 litri de fluid ce traversează cavitatea pleurală în 24 de ore, cu depășirea celor 5-20 ml de lichid, care sunt prezenți în mod normal în spațiul pleural în orice moment [17]. Există diferențe în patogeneza celor două tipuri de pleurezii maligne. În tipul I, creșterea permeabilității

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
Pleurezia asociată mezoteliomului malign Apare încă din stadiile timpurii, ca rezultat al creșterii permeabilității capilare pleurale prin invazie directă și prin blocarea drenajului limfatic al spațiului pleural. Pe măsură ce tumora crește, cele două foițe pleurale se contopesc, având drept consecință desființarea cavității pleurale și reducerea progresivă până la dispariție a lichidului pleural. Pleurezia asociată cancerului pulmonar Cancerul pulmonar reprezintă cea mai frecventă cauză de pleurezie malignă la bărbați. Dintre cancerele pulmonare, adenocarcinomul este cel mai frecvent tip histologic implicat în afectarea pleurei, probabil

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
II de pleurezii maligne). După Sahn și Good [9], aproximativ 1/3 din pleureziile neoplazice au un pH scăzut (< 7,30) și o concentrație redusă de glucoză (< 60 mg/dl) (afectarea severă a pleurei reduce atât afluxul de glucoză către cavitatea pleurală cât și efluxul produșilor de degradare ai glucozei din spațiul pleural, cu creșterea acidității locale). În aceste cazuri autorii remarcă supraviețuirea scăzută, probabilitatea mai mare de diagnostic prin citologie și biopsie pleurală și răspunsul slab la agenții sclerozanți intrapleurali

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
furnizate de toracoscopie, sensibilitatea metodei poate fi îmbunătățită prin prelevarea de material biopsic dintr-un loc aflat cât mai aproape posibil de diafragm și de coloana vertebrală (loc de elecție pentru răspândirea metastazelor pleurale). Biopsia pleurală toracoscopică Examinarea toracoscopică a cavității pleurale se poate efectua fie sub anestezie locală (pacienți tarați), fie sub anestezie generală. Ea permite efectuarea de multiple biopsii țintite din leziuni ale pleurei, plămânului și mediastinului (fig. 5.25). Este indicată în pleureziile recidivate rămase fără diagnostic etiologic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
supraviețuire preconizată, de cel puțin 6 luni. Este vorba despre bolnavii care au plămânul încarcerat într-o pahipleurită viscerală sau la care pleurezia a recidivat după pleurodeză. Pleurodeza Are drept scop oprirea acumulării de fluid pleural. Aceasta se realizează desființând cavitatea pleurală prin crearea de aderențe fibroase între pleura viscerală și cea parietală. Introducerea metodei a fost necesară deoarece majoritatea pleureziilor neoplazice sunt refractare la chimio și radioterapie. Pleurodeza intraoperatorie (toracoscopică sau prin toracotomie) se face prin insuflare de pulberi cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
de pulberi cu efect sclerozant (exemplu, talc). Pleurodeza postoperatorie constă în instilarea intrapleurală de soluții fibrozante pe tubul de dren introdus prin pleurotomie minimă sau toracoscopic. Un important principiu care trebuie respectat pentru realizarea unei pleurodeze eficiente este obținerea unei cavități pleurale complet evacuate de fluid și a unei expansiuni pulmonare cât mai complete înaintea utilizării agenților sclerozanți. Acest lucru permite crearea de aderențe între cele două foițe pleurale aflate în contact. După efectele pe care le au, substanțele utilizate pentru

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
uniformă a particulelor de talc pe întreaga suprafață pleurală. Respectând principiile pleurodezei, talcajul necesită prezența unei expansiuni pulmonare cât mai complete și evacuarea în întregime a fluidului pleural. Se evită astfel și riscul crescut de infectare pe care îl au cavitățile reziduale talcate. Talcul preparat pentru utilizare medicală tre-buie să nu conțină azbest, dimensiunea particulelor să fie < 50 μm și mai ales trebuie să fie steril. Sterilizarea poate fi făcută cu căldură uscată, cu raze gamma sau cu etilenoxid [14]. Talcul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599

bronhogenă (inoculare pulmonară pe cale endobronșică, în cazul spargerii accidentale sau iatrogene a chistului hidatic pulmonar primitiv), pe cale hematogenă (ruperea chistului situat în inima dreaptă, scolecșii fiind antrenați în circulația pulmonară) [25]. Echinococoza secundară pleurală, care se produce prin deschiderea în cavitatea pleurală a unui CHP (mai rar de dom hepatic), (fig. 6.30). Contextul epidemiologic Rezervorul infectant Boala apare cu frecvență crescută în regiunile renumite în creșterea animalelor (oi și capre): Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, America de Sud, China. Un rezervor bogat îl constituie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
acest nivel. Se acumulează aer la polul superior al hidatidei (aspectul radiologic de pneumochist), rezultând stadiul de preruptură. Ulterior se produce ruptura membranei hidatice. În funcție de diametrul fistulei bronșice se produce fie o evacuare lentă a lichidului hidatic (membrana rămasă în cavitate determină aspectul radiologic caracteristic, ondulant), fie o evacuare brutală a lichidului hidatic (vomica hidatică). Uneori lichidul hidatic este evacuat în întregime, membrana hidatică fiind retenționată în cavitate („forma cu membrană hidatică încarcerată”). Dacă fistulele bronșice realizează efectul de supapă ce

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
bronșice se produce fie o evacuare lentă a lichidului hidatic (membrana rămasă în cavitate determină aspectul radiologic caracteristic, ondulant), fie o evacuare brutală a lichidului hidatic (vomica hidatică). Uneori lichidul hidatic este evacuat în întregime, membrana hidatică fiind retenționată în cavitate („forma cu membrană hidatică încarcerată”). Dacă fistulele bronșice realizează efectul de supapă ce se închide în inspir, aerul realizează un suflaj cavitar și supurație secundară. MANIFESTĂRI CLINICE Simptomele și semnele clinice în hidatidoza pulmonară sunt diferite în funcție de stadiul evolutiv al

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
de ou, bolnavul își „scuipă” diagnosticul. În fisurarea chistului evacuarea lichidului se poate face lent și simptomele sunt discrete. Alteori se produce dispneea severă prin inundarea arborelui traheobronșic cu insuficiență respiratorie severă acută și moarte. Când hidatida se rupe în cavitatea pleurală simptomele sunt de regulă mai insidioase și moderate în intensitate deoarece în CHP periferic cavitatea pleurală este simfizată deja prin aderențe preexistente rupturii. Cele mai frecvente simptome sunt: tuse seacă, durere toracică, dispnee moderată, febră. Când cavitatea pleurală este

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
simptomele sunt discrete. Alteori se produce dispneea severă prin inundarea arborelui traheobronșic cu insuficiență respiratorie severă acută și moarte. Când hidatida se rupe în cavitatea pleurală simptomele sunt de regulă mai insidioase și moderate în intensitate deoarece în CHP periferic cavitatea pleurală este simfizată deja prin aderențe preexistente rupturii. Cele mai frecvente simptome sunt: tuse seacă, durere toracică, dispnee moderată, febră. Când cavitatea pleurală este liberă rezultă tulburările severe ale pneumotoraxului, hidropneumotoraxului sau piopneumotoraxului, uneori sufocant. Ruptura hidatidei poate declanșa reacții

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
rupe în cavitatea pleurală simptomele sunt de regulă mai insidioase și moderate în intensitate deoarece în CHP periferic cavitatea pleurală este simfizată deja prin aderențe preexistente rupturii. Cele mai frecvente simptome sunt: tuse seacă, durere toracică, dispnee moderată, febră. Când cavitatea pleurală este liberă rezultă tulburările severe ale pneumotoraxului, hidropneumotoraxului sau piopneumotoraxului, uneori sufocant. Ruptura hidatidei poate declanșa reacții generale severe: urticarie generalizată, febră, frison, bronhospasm sever, cianoză, șoc [23, 27-29]. EXAMENE PARACLINICE Eozinofilia Între 5-12% trebuie să ne ducă cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
conturul imaginii este mai clar în inspir și mai estompat în expir [4]. Chistul hidatic complicat În stadiul de preruptură se observă imaginea de semilună clară la polul superior al opacității. În chistul hidatic deschis în arborele traheo-bronșic se descriu:- cavitate bine conturată, cu nivel lichidian neregulat, cu suprafața ondulantă, în cazul evacuării parțiale a lichidului hidatic, cu retenționarea membranei;- cavitate balonizată, apare după evacuarea completă a hidatidei printr-o fistulă bronșică ce ulterior face oficiul de supapă unidirecțională, permițând doar

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]