2,337 matches
-
a acceptat în cele din urmă să semneze tratatul de la Zboriv cu regele Poloniei. Prin semnarea păcii de la Zboriv, polonezii recunoșteau dreptul cazacilor să administreze teritoriile de sud-est al Rzeczpospolitei. Acest tratat nu a recunoscut țăranilor ucraineni, care participaseră alături de cazaci la luptelel împotriva polono-lituanienilor, niciun drept, ei rămânând în continuare în starea de iobăgie. Pe de altă parte, după cum avea să se dovedească mai târziu, nobilimea locală și clerul catolic, care pierdea datorită acestui tratat influența politică și proprietățile din
Bătălia de la Zboriv (1649) () [Corola-website/Science/327344_a_328673]
-
bătălia de la Poltava la 27 iunie 1709 și predarea celei mai mari părți a armatei suedeze la Perevolocina, trei zile mai târziu, Carol al XII-lea al Suediei a fugit, alături de alți aproximativ 1000 de suedezi și circa 3000 de cazaci sub conducerea lui Mazepa, în Imperiul Otoman, unde ulterior a petrecut o perioadă de cinci ani. Regele și escorta sa au traversat stepa și în cele din urmă a ajuns până la cetatea Oceac pe malul Mării Negre, la hotar cu Turcia
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
al XII-lea a fost operat la piciorul rănit la scurt timp după sosirea sa la Bender. Mazepa a murit la 22 septembrie 1709, iar Filip Orlik a fost ales drept succesorul său în calitate de hatman. Niciodată cooperarea între suedezi și cazaci nu a fost mai bună decât în acele vremuri. În urma unor inundații grave din vara anului 1711, Regele și suedezii și-au mutat tabăra în satul Varnița era situată la o altitudine mai mare la o distanță de 15 minute
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
locuiau estimativ o mie de suedezi, finlandezi și reprezentanți ai altor popoare baltice. Cei mai mulți dintre ei erau soldați, dar mai erau și funcționari publici, slujitori de la curtea Regelui, femei și copii. În împrejurimile așezărilor suedeze locuiau aproximativ 3 000 de cazaci și polonezi (adversarii lui August al II-lea), aliații suedezilor, precum și negustori armeni, greci, tătari și evrei. Pentru aproape patru ani cele două așezări de la vest și, respectiv, de la est de Nistru au servit pe post de capitală a Regatului
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
mișcare" pentru reintroducerea limbii române în biserică. Zeci de mii de moldoveni veneau în pelerinaj la Balta unde li se vorbea și li se împărțeau gazete în limba lor. Apărat de țărani (60 vor cădea uciși), Inochentie este ridicat de cazaci și închis. Autoritățile vor permite însă folosirea limbii române în biserici. În Sfatul Țării creat la Chișinău la 21 noiembrie 1917, zece locuri erau prevăzute pentru moldovenii din stînga Nistrului. Evoluțiile politice ulterioare au dus însă la crearea în stînga
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
a avut loc între 19 iunie și 22 iunie 1992, între forțe ale poliției și unităților noi-formate ale armatei Republicii Moldova, pe de-o parte și "garda Republicii Moldovenești Nistreene", Armata a 14-a de gardă sovietică/rusă și voluntari ruși (cazaci) și ucraineni pe de altă parte. Bătălia s-a încheiat odată cu intervenția trupelor armate ruse (mult superioare) de partea forțelor separatiste schimbând raportul forțelor de partea ultimei, după ce anterior forțele combinate moldovene ocupaseră orașul parțial până la Nistru. În a doua
Bătălia de la Tighina (1992) () [Corola-website/Science/330696_a_332025]
-
tras înapoi, raportându-se uciși de ambele părți, ulterior sunt puse la cale mai multe inscenări si provocări de partea secesioniștilor, care tensionează situația la maxim. În urma punerii în aplicare a unui atac coordonat, peste 1.200 de gardiști și cazaci vor ataca comisariatul de poliție din oraș. Rachetele Alazan, lansate asupra postului, căzând și asupra gradiniței din apropiere. Noaptea tîrziu, dinspre satul Varnița, sosesc întăriri formate din angajați ai Ministerului de Interne și voluntari, pentru ajutorarea polițistilor asediați. O martoră
Bătălia de la Tighina (1992) () [Corola-website/Science/330696_a_332025]
-
și dificultățile între asemănarea Ruteniei de est și a Comunității Națiunilor a devenit aproape perceptibil; a fost făcută o încercare de a rezolva problema în Uniunea religioasă de la Brest. Pe frontul militar au avut loc o serie de revolte a cazacilor. Comunitatea Națiunilor sub domnia lui Ștefan Báthory a suferit o confuzie dinastică în timpul domniei împăraților Vasa, Sigismund al III-lea și Vladislav al IV-lea. A devenit, de asemenea, un loc de joacă a conflictelor interne, în care regii, magnații
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
un loc de joacă a conflictelor interne, în care regii, magnații puternici și facțiunile nobilare au fost actorii principali. Comunitatea Națiunilor a luptat în război cu Rusia, Suedia și Imperiul Otoman. Curând, situația s-a deteriorat radical. Din 1648, răcoala cazacilor Hmelnițki a curpins sudul și estul, și a fost urmată la scurt timp de o invazie suedeză, care s-a dezlănțuit pe terenurile de bază poloneze. Războiul cu cazacii și cu Rusia, a dus la împărțirea Ucrainei, cu partea de
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
Imperiul Otoman. Curând, situația s-a deteriorat radical. Din 1648, răcoala cazacilor Hmelnițki a curpins sudul și estul, și a fost urmată la scurt timp de o invazie suedeză, care s-a dezlănțuit pe terenurile de bază poloneze. Războiul cu cazacii și cu Rusia, a dus la împărțirea Ucrainei, cu partea de est pierdută de Comunitate, devenind dependentă de Țarat. Ioan al III-lea Sobieski a dus războaie cu Imperiul Otoman, reînviind armata Comunității Națiunilor încă o dată, iar procesul a ajutat
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
Războaiele din sud au culminat cu înfrângerea polonezilor în Bătălia de la Cecora în 1620. Comunitatea a fost nevoită să renunțe la toate pretențiile în Moldova, Transilvania, Țara Românească și Ungaria. În timpul domniei fiului lui Sigismund, Vladislav al IV-lea Vasa, cazacii din Ucraina s-au revoltat împotriva Poloniei; războaiele cu Rusia și Turcia au slăbit țara și șleahta a obținut noi privilegii, în special scutirea de la impozitul de venit. Vladislav avea scopul de a atinge mai multe obiective militare, inclusiv cuceriri
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
culminant în războiul cu Suedia, baza care fusese stabilită de cei doi regi Vasa anteriori. În 1660, Ioan Cazimir a fost nevoit să renunțe la pretențiile tronului suedez și să recunoască suveranitatea suedeză pentru Livonia și Riga. Sub Ioan Cazimir, cazacii au crescut în putere și uneori au reușit să învingă polonezii. Suedezii au ocupat o mare parte din Polonia, inclusiv Varșovia iar regele, abandonat sau trădat de către supușii săi, a fost nevoit să caute refugiu temporar în Silezia. Ca urmare
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
putere și uneori au reușit să învingă polonezii. Suedezii au ocupat o mare parte din Polonia, inclusiv Varșovia iar regele, abandonat sau trădat de către supușii săi, a fost nevoit să caute refugiu temporar în Silezia. Ca urmare a războiului cu cazacii și rușii, Comunitatea a pierdut Kievul, Smolensk și toate zonele de est al fluviului Nipru prin Tratatul de la Andrusovo (1667). În timpul domniei lui Ioan Cazimir, Prusia de est a renunțat la statutul oficial de feudă a Poloniei. Pe plan intern
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
1668, pe fondul anarhiei și certurilor, și s-a întors în Franța, unde a intrat în ordinul iezuit, devenind călugăr. A murit in 1672. Răscoala Hmelnițki, de departea cea mai mare dintre rezoltele cazace, s-a dovedit dezastroasă pentru Comunitate. Cazacii care s-au aliat cu tătarii, au învins forțele Comunității prin mai multe lupte, Comunitatea obținând o victorie importantă la Berestechko, însă imperiul polono-lituanian ajunsese să fie "rănit mortal". Părțile estice a teritoriilor sale au fost în mod eficient pierdute
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
de Războiul de Treizeci de Ani (1618 - 1648), următoarele două decenii au supus națiunea la unul dintre cele mai grave studii. Acest interval colorat dar dezastruos a purtat numele de "Potop", din cauza măreției și greutății sale. Urgența a început atunci când cazacii ucraineni s-au revoltat și au declarat un stat independent cu sediul în apropiere de Kiev, aliându-se cu tătarii din Crimeea și Imperiu Otoman. Liderul lor, Bogdan Hmelnițki, a învins armatele poloneze în 1648 și 1652, iar după ce cazacii au
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
atunci când cazacii ucraineni s-au revoltat și au declarat un stat independent cu sediul în apropiere de Kiev, aliându-se cu tătarii din Crimeea și Imperiu Otoman. Liderul lor, Bogdan Hmelnițki, a învins armatele poloneze în 1648 și 1652, iar după ce cazacii au încheiat Tratatul de la Pereiaslav cu Rusia în 1654, Țarul Alexei a invadat toată partea de est a Comunității (Ucraina), în Lviv. Profitând de preocuparea Poloniei în partea de est și de slăbiciune națiunii, a intervenit și Carol al X
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
Polonia și au invadat Ucraina, unde au fost învinși de ruși la Poltava. August a reușit să-și revendice tronul cu sprijinul Rusiei, dar Țarul Petru cel Mare a decis să anexeze Livonia în 1710. De asemenea, el a sprimat cazacii care erau în revolta împotriva Poloniei din 1699. După Marele Război al Nordului, Polonia a devenit un protectorat efectiv al Rusiei pentru restul secolului al XVIII-lea. Amplul război european de succesiune din Polonia a avut loc în 1733-1735. În
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
majore. În acest răstimp, Edisanul a fost, din punct de vedere bisericesc, încorporat în Mitropolia Proilaviei sub denumirea de "„Ucraina Hanului”". Edisanul a fost, de asemenea, arena unui conflict mai major dintre nogai care au erau clienții Porții otomane și Cazacii zaporojeni susținuți de ruși. Imperiul Rus sub Ecaterina cea Mare a început să se extindă în zonă la sfârșitul secolului al XVIII-lea, și, în 1774, Edisanul la est de Bugul de Sud este anexat ca urmare a războiului ruso-turc
Edisan () [Corola-website/Science/330822_a_332151]
-
grup s-au asociat în mod natural Aleksander Gierymski, Alfred Wierusz-Kowalski, Tadeusz Ajdukiewicz, Wojciech Kossak, Leon Wyczółkowski, toți fiind membrii fondatori ai mișcării. Brandt a pictat îndeosebi scene de istorice și de luptă pe teme legate de războaiele contra tătarilor, cazacilor și suedezilor, războaie derulate în secolul al XVII-lea. Abordarea tematicii alese de către artist, era una literară, realistă, de detaliu, compoziția degajând natural claritate și senzația mișcării. Józef Brandt a avut asupra picturii poloneze o influență puternică. În anul 1877
Józef Brandt () [Corola-website/Science/329326_a_330655]
-
-și revedea rudele, iar cei doi frați de sânge ai săi îi propun să-l însoțească. Ei fac un popas la hanul de la Fântâna lui Albotă și acolo îl întâlnesc pe boierul Stroie Orheianu, salvându-i acestuia fata din mâinile cazacilor zaporojeni care o răpiseră. Boierul avea conacul la Murgeni, în apropiere de Șoimărești, și merge o porțiune de drum împreună cu cei trei frați de sânge. Tudor Șoimaru se îndrăgostește de Magda, fiica boierului, iar fata îi răspunde la sentimente. Ajuns
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
roman, afirmând următoarele: "„M. Sadoveanu dă un roman istoric, care e, o spunem de la început, un adevărat roman istoric. Între dânsul și acea povestire, mai mult epică, din al XVI-lea veac, care înfățișa pățanii cavalerești, «voinicești», mai mult ale cazacilor decât ale moldovenilor, este o mare deosebire. Și această deosebire care, în ce privește informația prealabilă, siguranța, conștiența, ca și construcția lucrării, e cu totul în favoarea scriitorului, ne simțim datori a o însemna întâi”". Dincolo de caracterul său istoric, romanul are însă și
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
de sat, întemeiata de strănepoții lui Pancu. În 15 martie 1490, dintre bisericile întărite de Ștefan cel Mare Episcopiei de Rădăuți, „1-a biserică este în Lucavăț, cu popa”. Din acel Luca, feciorul lui Pancu, se trage neamul Lucavăț [apoi Cazacul, Căzăcel/Căzăcescul, Lukawiecki, Wassilko-Lukawiecki, Wassilko/Vasilco]. Dania marelui voievod a fost întărită prin uricul lui Alexandru Lăpușneanu, în 7 mai 1565, pentru satul străbunilor lor, iar ulterior pentru părți dintr-o mulțime de sate din nordul Moldovei, si la 12
Familia Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330904_a_332233]
-
retragere în extemitatea sudică a Frontului de Răsărit, erau angajate în luptă în vestul Bucovinei pe versanții estici ai Carpaților Orientali. În coridorul aflat între Carpații Maramureșului și Bucovinei și Carpații Moldo-Transilvani, Divizia 71 Infanterie rusă alături de câteva unități de cazaci de dimensiunea unei divizii, forțaseră trupele austro-ungare formate din Divizia 54 de infanterie condusă de generalul Schultheisz și din grupul colonelului Eduard Fischer să se retragă. Generalul a devenit preocupat de faptul că aripa sa dreaptă ar fi putut ajunge
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
că acești așa-ziși pescari au trădat nobila breaslă pentru că nu se mai bazează pe vrednicia și agerimea ochiului și a brațului. De asemenea, el descrie intensificarea simțurilor trăită de oamenii aflați în comuniune cu natura precum fostul căpitan de cazaci Cricopol, retras în pustietățile Deltei de pe ostrovul Lipan. "Împărăția apelor" cuprindea în ediția originală din 1928 un număr de 17 capitole nenumerotate. Mihail Sadoveanu a fost un pescar pasionat, deprinzând patima pescuitului cu undița de la bunicul său, rotarul Gheorghe Ursachi
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
superior, organizațiilor, sindicatelor, cooperativelor și organizațiilor naționale. În puține rapoarte de la reuniune nu se discutau despre diferitele manifestări ale crizei, în care se vorbea despre evenimentele din iunie-iulie, mai ales după eșecul de pe front. Impactul vizibil provocat de discursul atamanului cazacilor de la Don generalul . În numele tuturor trupelor de cazaci, el a cerut înlăturarea completă a politicii din armată, unitatea pe front și în spatele frontului, pe baza ordinelor militare, restabilirea autorității comandanților, lichidarea comitetelor și sovietelor. Raportul comandantului suprem Kornilov era plin
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]