3,105 matches
-
Rădăcina lui Iessei”, „Toată suflarea să laude pre Domnul” sau „De tine se bucură toată făptura”. În asemenea icoane, toată ierarhia creației apare, plutind în cascadă de lumină cerească, de la peisajul cu plante și animale din planul de jos, la cetele sfinților, profeților și înțelepților lumii, la astre și până la ordinele îngerești, ce suie într un avânt universal spre Sfânta Fecioară și spre Sfânta Treime din planul suprem al icoanei. Cine adâncește sensul atotcuprinzător al acestei arte nu mai e ispitit
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
N-aveți teamă, măi voinici, cât vom fi și vom lupta cu arma-n mână ne vom apăra, că ăsta va părea a fi român, nu păgân. Vânătorul Bună ziua(seara) mai voinici, dar ce cauți tu aici? Tu, aici, lângă ceată te-ai oprit și te-ai pus pe tălmăcit? Spune-n grabă cine ești, cu ce nume te numești, căci pe loc te nimicesc! Bujor Să-ți spun ție cine sunt? Vânătorul Da. Bujor Eu sunt Bujor, îngrozitorul, care-n
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dar nu ne pasă Moartea haiducă este mult frumoasă Jurăm, jurăm, cu toți ca să murim! Căpitanul Ih! Miroase la mine un mic jambon de friptură, dus la Vodă în gură; Măi, haiduce, înarmat pe aici pe unde ai intrat, lângă ceată te-ai oprit și te-ai pus pe tălmăcit, spune-n grabă cine ești cu ce nume te numești, căci pe loc te nimicesc. Bujor Să-ți spun ție cine sunt? Căpitanul Da. Bujor Eu sunt Bujorul îngrozitorul care-n
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
este Crăciunul, apoi moș trebuie să fie și vestitorul sosirii sale, adică Ajunul (Moș Ajun). Odinioară, în noaptea Ajunului, ulițele strâmte ale Bucureștilor ori Iașilor răsunau de glasurile colindătorilor și la toate ferestrele boierești, negustorești, mitocănești vedeai lumină și veselire. Cete de copii se duceau din casă-n casă, unde zăreu lumină, și cântau astfel: Bună dimineața la Moș Ajun! Ne dați ori nu ne dați? Dacă cei din casă întârziau să-i primească și să le dea "colindeți", atunci colindătorii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ele bat în poartă ori bat pământul, urând, în același timp, sau scormonesc focul în vatră, căutând să stârnească scântei cât mai multe, urând și cu acest prilej. În nordul Olteniei, gospodarul dă vătraiuluiadică aceluia ce trece drept conducător al cetei - o coajă de dovleac, în care sunt amestecate tot felul de semințe: de cânepă, de in, de porumb, grâu etc. Acesta ia cu mâna și, aruncând în toate părțile pe casă, curte, pivniță, urează: Să crească, Să înmulțească, La mulți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-n jos și umbla-n sus Ca să nască pe Iisus, Umbla-n sus și umbla-n jos Ca să nască pe Hristos. Mai târziu găsi apoi Un staul frumos de oi Și acolo, pe fân, jos S-a născut Domnul Hristos. Cete de îngeri coboară Staulul de-l înconjoară Îngerii cu flori în mână Împletesc mândră cunună. Pe cunună-i scris frumos Astăzi s-a născut Hristos, Care cu puterea sa Va împărăți lumea. Din an in an Din an în an
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Bună seara, buni gospodari, Seara lui Sfântu' Vasile Să vă fie la toți de bine. Și nouă de folos C-am ajuns sănătoși! Stați băieți și nu urați Samă bine să luați! Și de acu, flăcăi, urați, Zurgălăi și clopoței Ceată, roată, măi flăcăi! Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește, Plugușorul făr' de boi, Plugușorul tras de noi. Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi, hai! S-a sculat mai an Badica Traian Ș-a-ncălecat Pe-un cal învățat Cu nume de Graur, Cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
coastele, Sâmbata apele. Și s-o oprit plugul Într-un os de râmă S-a făcut fărâmă. Și nu s-a găsit nimeni Să-l dreagă Decât feciorul Caldărarului Din fundul iadului. Bune pluguri mai făcea! Zurgălăi și clopoței, Strigați ceată măi flăcăi! Până la săptămână Și-a umplut cu aur mâna Și se duse că să vadă De i-a dat pământul roadă Și de-i grâul răsărit. Jupânul gazdă s-a-plecat, Două spice a apucat, În năframă le-a legat, La
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
s-a bucurat. Dar jupânul gazdă tare s-a întristat. Măi femeie, măi femeie, Grâul nostru o să pieie! Taci, bărbate, blestemate, Sui pe vatră și-ți dau lapte, Ș i-o vărguță Ca să te aperi de mâță! Zurgălăi și clopoței, Ceată, roată, măi flăcăi! Ș i ne-om duce la târg La Bârlădel. Și-om lua nouă oca de fier Si vom face seceri mari Pentru secerători tari. Și seceri mititele pentru fete tinerele, Să-ți fie drag de ele. Iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
vopsea roșie, câte o cruce, simbolizând atât credința creștină, cât și nașterea Mântuitorului. Pe un sâtlp montat în piața centrală este așezată o stea uriață, care plutește parcă deasupra orașului ca exact acumm.. .2,000 de ani. Austria. În Austria, cete de copii străbat străzile, colindând pe la ferestre. Deși Crăciunul este celebrat acsaă, cu mese festive și cadouri, Piața de Crăciun din Viena este atracția principală a Sărbătorilor. În Austria, una dintre tradiții păstrată și acum este ca elevii să monteze
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
erau răsplătiți cu nuci și mere, dar și cu bani. Cel mai așteptat obicei era și a rămas „Colindatul”. Se colinda din noaptea și până în dimineața ajunului Crăciunului. Băieți și fete de la 7 până la 14- 15 ani se organizau în cete de circa 10- 15 colindători. Ceata avea un conducător, acesta fiind un băiat mai mare. Fiecare colindător avea câte un băț 46 pentru a se apăra de câini și câte o traistă mare agățată cu două „băieri” (mânere mai lungi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
dar și cu bani. Cel mai așteptat obicei era și a rămas „Colindatul”. Se colinda din noaptea și până în dimineața ajunului Crăciunului. Băieți și fete de la 7 până la 14- 15 ani se organizau în cete de circa 10- 15 colindători. Ceata avea un conducător, acesta fiind un băiat mai mare. Fiecare colindător avea câte un băț 46 pentru a se apăra de câini și câte o traistă mare agățată cu două „băieri” (mânere mai lungi) pe după gât. De regulă ceata
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Ceata avea un conducător, acesta fiind un băiat mai mare. Fiecare colindător avea câte un băț 46 pentru a se apăra de câini și câte o traistă mare agățată cu două „băieri” (mânere mai lungi) pe după gât. De regulă ceata se forma la una din casele colindătorilor. Până la ora plecării gazda (unde se forma grupul de colindători) servea cu boabe de porumb fierte, peste care se punea zahăr sau nucă măcinată sau pisată. Începând cu ora 20, iar în anii
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ora plecării gazda (unde se forma grupul de colindători) servea cu boabe de porumb fierte, peste care se punea zahăr sau nucă măcinată sau pisată. Începând cu ora 20, iar în anii mai vechi, după cântatul cocoșilor de miezul nopții, cetele porneau prin sat luând casele la rând. De obicei, dintr-un capăt al satului până la celălalt. Copii se adunau în dreptul prispei (acum în dreptul ușii de la intrare) și se rostea recitat: „Bună dimineața, la moș ajun”. Din cele mai vechi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Darurile constau în covrigi, nuci, mere, bomboane sau zahăr cubic. Uneori colindătorii făceau urări suplimentare care sunau cam așa: „Câtă șindrilă pe casă, Atâția galbeni pe masă”. Din conținutul unei astfel de urări, rezultă vechimea acestui obicei. În unele situații ceata de colindători era invitată în casă pentru a se încălzi, unde în afară de darurile obișnuite colindătorii erau serviți și cu ceva cald. Era o rușine să nu primești colindătorii. La fel și astăzi. De aceea gospodinele nu au timp de somn
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
se încălzi, unde în afară de darurile obișnuite colindătorii erau serviți și cu ceva cald. Era o rușine să nu primești colindătorii. La fel și astăzi. De aceea gospodinele nu au timp de somn în această noapte. Ele primeau câte 10- 20 cete în trecut, acum mai puține din cauza numărului mic de copii. În tot satul este agitație. În cazul în care la strigarea colindătorilor nu ieșea nimeni ca să-i răsplătească, ei se simțeu în drept să strice ceva din curtea gospodarului sau
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
care la strigarea colindătorilor nu ieșea nimeni ca să-i răsplătească, ei se simțeu în drept să strice ceva din curtea gospodarului sau chiar să pronunțe o contra urare care suna așa: „Câți fulgi pe cocoș, Atâția copii buburoși”. Spre dimineață cetele se retrag acasă cu traistele pline. Numărau cu mare bucurie covrigii primiți. În zori, după ce colindărorii mari se retrăgeau, apăreau noi cete de colindători, formate din copiii mici, de câțiva ani, conduși de câte una din mamele acestora.Aceștia colindau
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
chiar să pronunțe o contra urare care suna așa: „Câți fulgi pe cocoș, Atâția copii buburoși”. Spre dimineață cetele se retrag acasă cu traistele pline. Numărau cu mare bucurie covrigii primiți. În zori, după ce colindărorii mari se retrăgeau, apăreau noi cete de colindători, formate din copiii mici, de câțiva ani, conduși de câte una din mamele acestora.Aceștia colindau numai pe la casele vecinilor și cântau: „Foicică lămâiță, Noi suntem de grădiniță Și-am venit să colindăm Pe la case să urăm: Bună
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
un păr, Ca un fir de trandafir. Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul La anul și la mulți ani!” Pentru urarea lor gazdele le dădeau bani. După ce se lăsa întunericul flăcăii se organizau în cete de 7- 8 persoane și umblau cu „Buhaiul”, cu „Capra” (Fig.14 a / 14 b ) sau cu „Ursul”. Aceștia, îmbrăcați în costume populare sau alți cu măști ce reprezentau „capra” sau „ursul” aveau cu ei bice, tălăngi și buhai. Intrați
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
al „Plugușorului tradițional” învățat din cărțile de citire. Unul dintre ei repeta cu voce tare și clară: „Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântul mi-ascultați!” Ajuns aici, acesta striga la ceată: „Mânați, măi, hăi, hăi!” La acest apel,bicele trosneau îndelung, tălăngile răsunau, iar buhaiul era tras mai cu foc. Se făcea liniște și urătorul continua: „S-a sculat mai an Bădica Traian Și-a încălecat Pe-un cal învățat Cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
până în picioare și chiar pe brațe. Astfel apăreau paparudele. Fiecare, deci nu în grup, începea să umble prin curțile oamenilor recitându-și un descântec și învârtindu-se pe loc: „ Paparudă rudă, Vino de mă udă, Cu găleata, leata, Pentru toată ceata, Cu ulciorul, ciorul Pentru tot poporul”. Femeile ieșeau din casă și aruncau cu apă, cu găleata sau cu ulciorul peste paparudă, care continua să-și rostească descântecul, învârtindu-se pe loc. La sfârșit, gazda o răsplătea cu ceva. Se considera
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Poe - unde zac straturi de păgînătate. Marea încercare este de a scoate în lumină, de a-i afla adevăratul rost bogăției cuprinse în străfunduri. Se întreabă: "De ce n-ar fi Poezia rostul, domeniul acestor forțe obscure, precreștine? Lumea cîrmuită de cetele îngerești e sigur mai dreaptă și mai sfîntă decît lumea Fabulei. Dar cea din urmă e mai poetică decît cea dintîi". Susținător în tinerețe al liricului absolut, e nevoit a recunoaște că poezia e încă valoare relativă. Și-și afirmă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a face a noua zi rugăciuni, pomană, milostenie, pentru repauzat. Cunoscînd starea Sufletului repauzatului a noua zi după moarte, cînd are loc a doua închinare, Biserica și rudele roagă pe Dumnezeu de a pune Sufletul repauzatului în numărul celor nouă cete de îngeri. După a doua închinare Domnul poruncește ca iadul să fie arătat Sufletului. Sufletul vede atunci suferințele păcătoșilor, el aude plîngerile, gemetele și scrîșnirea dinților. În timp de treizeci de zile Sufletul vizitează toate părțile iadului și tremură de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și calea de urmat după felul și mulțime păcatelor. Primul păcat este cel al trufiei, săvîrșit de îngerul Lucifer care se voia mai presus de Dumnezeu. Va fi alungat din cer împreună cu îngerii care i-au fost alături formînd apoi ceata demonilor. Primul păcat săvîrșit de om este cel al lui Adam și al Evei, care au căzut în ispita diavolului și n-au ascultat porunca lui Dumnezeu, înfruptîndu-se din Pomul cunoașterii. Este supranumit și păcatul strămoșesc. Păcatele de moarte sînt
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
democrație originală” create special, s-a dedat la un jaf sălbatic asupra țării. Iar în această acțiune a fost asistată din umbră, cu ,,metode specifice”, de elementele cele mai ticăloșite din fosta securime torționară. Cel care a coagulat toată această ceată de tîlhari a fost Ion Iliescu, cel ahtiat după putere, cel care pentru a se menține la conducere și a avea susținerea haitei, le-a dat acestora undă verde la un jaf fără măsură. ,,Idealurile” lui Iliescu au început cu
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]