6,690 matches
-
în prezența împreună, după cum există o apropiere în interacțiunile decalate în timp și la mari distanțe. Demersurile de formare clasice, tradiționaliste, standardizante, transmisive și centrate pe actul de predare trebuie să-și schimbe obiectivele în profitul formulelor activizante, criticiste și centrate pe actul învățării. De o manieră contextualizată, educatul se cere a fi pus în situația să genereze singur cunoașterea și să-și supravegheze propriul parcurs către adevăr. Elevul, în contextul educației virtuale, este simultan cel care învață, cel care navighează
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
slab mediatizate, stabile, puternice și multifuncționale Mai numeroase, de mai multe tipuri, evolutive, puternice, pe cale de specializare Foarte numeroase, foarte variate, mediatizate și directe, fragile, specializate Forme de solidaritate Mecanică Organică Comutativă Teritorii (spațiul relațiilor sociale) Puternic autarhice și închise, centrate pe local Integrate într-un ansamblu mai larg, întredeschis, cu fundament național Deschise, multiple, schimbătoare, la scări variabile (de la local la global), reale și virtuale Morfologie socio-teritorială Alveolară Areolară Reticulară Paradigme și cadre de referință credințe, tradiție și continuitate, destin
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
stăpânească noile tehnologii și programe de interrelaționare directă sau la distanță. Se cer a fi urmărite trei obiective de bază: comprehensiunea și explicitarea nuanțată a conținuturilor, motivarea educaților și personalizarea parcursurilor de învățare. Pot fi imaginate mai multe acțiuni, toate centrate pe responsabilizarea educatului în legătură cu rolul său în dispozitivul de formare. Tutorele este acea persoană calificată în: a cultiva dorința educaților de a-și lua pe cont propriu instrucția și educația; a anima grupul de învățare, incitând pe cursanți în a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
instructive (elevi, profesori, manageri, părinți, administratori, decidenți). Virtualizarea educației este indusă, din acest punct de vedere, de către dascăli, prin angajarea unei noi filosofii pedagogice, a unei ideologii didactice ce este resimțită mai întâi pe cont propriu și care se va centra, la un moment dat pe educat, pe activarea multireferențială a acestuia. Formatorii își vor reanaliza misiunea în concordanță cu noile responsabilități (vezi Potolea, 2003): pregătirea educaților pentru înțelegerea unei lumi noi, cu un ritm de schimbare fără precedent; incitarea educaților
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
un alt tip de suport (digital), un nou tip de afectare a capacităților de sesizare a stimulilor, bazată pe o relaționare inedită, ce afectează vechile condiționări de ordin spațial și temporal. E-learning-ul poate fi înțeles ca o abordare inovativă, interactivă, centrată pe educat, care face din mediul informațional un aliat de primă mână. Tehnologicul face ca instruirea clasică să intre în recul, note ale acesteia fiind preluate de suportul tehnic și de programele informatice inteligent constituite. Aspectele definitorii ale noii modalități
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
coechipieri ai activității de învățare. Trebuie să te rezumi însă la transmiterea acelor cunoștințe, stări și valorizări pe care ți le îngăduie mediul tehnologic. 6.5. Perspective și interogații posibile Miza învățământului la distanță o constituie trecerea de la o educație centrată pe conținut la o strategie de construire a cunoașterii chiar de către educat. Pentru aceasta, conținuturile și formele de livrare a informațiilor trebuie să răspundă principiului individualizării și diferențierii. Individualizarea educației la distanță se prezintă sub dublu aspect: 1. un aspect
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nu este la îndemâna oricui. Întrucât condițiile de evaluare se schimbă (evaluatul nu mai este întotdeauna supravegheat de cineva), probele clasice, bazate pe reproducerea unor bagaje cognitive, devin caduce. Se vor institui noi instrumente de examinare, cu obiective și funcții noi, centrate pe corelarea, sintetizarea, semnificarea și operarea cu conținuturile vehiculate. Sistemul evaluativ vine și cu o limitare. Se vor viza mai ales rezultatele parcursului, și nu parcursul ca atare, ce va fi mai puțin corectat, direcționat și validat în mod operativ
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
elevi sa reflecteze asupra înțelesului personal și al impactului performanței lor, al comportamentului și rezultatelor. Diferența dintre formulările asupra valorii și acestea ale reflecției, este că primele se axează pe sistemul de valori al celeilalte , în timp ce celelalte ( de reflecție ) , se centrează asupra sistemului de valori al elevului. Frecvent, elevul formulează o expresie de reflecție ca răspuns la întrebările profesorului. . De exemplu : Cum a fost trecerea remorcii? Cum te simți lucrând cu profesorul pe care-l ai ? În ce situații ai putea
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
în mod evident calitatea predării . Ca o completare în realizarea intenției , un model al feedback ului ar trebui să adreseze următoarele întrebări : • Cui i s-ar adresa un individ , un grup , întreaga clasa ? • Ce fel de feedback este ? dacă se centrează pe cunoașterea performanței sau a rezultatelor ? • Când trebuie sa fie introdus ? ar trebui sa fie imediat sau întârziat / după o perioadă de timp ? • Cum trebuie sa fie introdus ? trebuie sa fie expus pozitiv , neutru sau negativ / • Unde ? - ar trebui exprimat
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
socioumane moderne: cunoașterea obiectivă a realitățiitc "1.1. Științele socioumane moderne\: cunoașterea obiectivă a realității" „Deci, dacă obiectul este genial, dacă obiectul este fatal, noi ce-am mai putea face?” J. Baudrillard, Strategiile fatale Concepția modernă asupra cunoașterii este puternic centrată pe modelul impus de științele naturii, în cadrul căruia elementele esențiale în procesul de investigație erau formularea unei ipoteze (cu o cât mai pronunțată incidență empirică), asumarea unei realități obiective, independente și testarea teoriei. Cel mai „fundamentat” mod de obținere a
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
iar revenirea la disciplinaritate și la atributele ei se face într-o formă nouă, cu ținta clară a căpătării „recunoașterii științifice” prin complianța cu modelul. Ceea ce se încearcă să se producă este o cunoaștere academică, riguroasă (în raport cu normele prestabilite), „obiectivă”, centrată pe progresul științei. Raportarea se face așadar la norme, iar responsabilitatea este orientată către comunitatea academică. „Modul 2” (sau noul mod de producere a cunoașterii) se bazează nu atât pe evoluții stricte din domeniul epistemologic, cât pe transformările și problemele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
atât pe evoluții stricte din domeniul epistemologic, cât pe transformările și problemele majore cu care se confruntă societatea contemporană. Noul mod de producere a cunoașterii se revendică din faptul că, practic, se produce un nou tip de cunoaștere: una pragmatică, centrată pe rezolvarea de probleme, puternic angajată social. Eterogenitatea acestui mod de producere a cunoașterii provine din mai multe surse, începând cu locurile acceptate de producere a acesteia, care nu mai sunt doar cele tradiționale, de tip academic, ci și cele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
distribuie” educația ca fiind cunoaștere mai poate rămâne ancorat în cadrele disciplinare. a) Cunoașterea produsă în contextul aplicării face diferența dintre „rezolvarea de probleme care se petrece conform codurilor de practică relevante pentru o anumită disciplină și rezolvarea de probleme centrată pe o anumită aplicație” (Gibbons et al., 1999, p. 3). În cel din urmă caz, cunoașterea are, mai mult sau mai puțin explicit, un scop practic, rezultat din nevoi și imperative de ordin social. Cunoașterea devine consensuală (negociată cu beneficiarii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
stabilesc pornind „din afară” spre interiorul disciplinelor. Contextul economic, social, politic și cultural în care va fi utilizată cunoașterea este determinant. Caracterul integrat al cunoașterii nu este produs de simpla juxtapunere a intereselor profesionale ale specialiștilor disciplinari. Nu structurile disciplinare, centrate pe conținut, duc la integrare și de aceea nu rezultă un demers interdisciplinar; integrarea provine din caracterul dinamic și complex al competențelor necesare pentru a rezolva o problemă într-un context specific (vezi figura 2). Nu ne propunem acum să
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și complex al competențelor necesare pentru a rezolva o problemă într-un context specific (vezi figura 2). Nu ne propunem acum să investigăm în detaliu conceptul de transdisciplinaritate; sensurile sale vor constitui obiectul unor reflecții aprofundate într-un capitol viitor, centrat pe fundamentarea pedagogică a abordării integrate a curriculumului. Presiunile pentru cunoașterea transdisciplinară vin din două mari surse: cognitive și sociale. Structurile cognitive disciplinare, bazate pe acumulare, ierarhizare și organizare structurală, încep să se dovedească inadecvate în raport cu contextele contemporane de aplicare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Ne întrebăm, în contextul imediat creat de această iminență, dar și în cel mai larg, al atâtor crize cu vocație globală: care sunt resursele raționalității cu ajutorul cărora se pot rezolva echitabil pentru toate părțile astfel de crize? Cum poate raționalitatea, centrată din toate timpurile pe convergență, unitate și obiectivitate „liberă de valori”, să se reorienteze pentru a face față acestor provocări? Se pare că se simte tot mai acut nevoia unui alt tip de raționalitate, orientată către o comunicare transversală în
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
transversale, despre care vom discuta mai amănunțit în capitolul dedicat fundamentelor pedagogice ale abordării integrate a curriculumului. Figura 3. De la raționalitatea transversală la competențele transversale Din punct de vedere filosofic, transversalitatea rațiunii înseamnă schimbarea portretului tradițional al acesteia („raționalitatea universală centrată pe subiect și întemeiată pe teorie”) cu unul nou, al raționalității practice. Noul chip al raționalității „nu elimină logosul, ci mai degrabă îl reconfigurează cu ajutorul practicii comunicative, în care cerințele rațiunii devin efective prin critica, articularea și revelarea orientată pe
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
servește. Abordarea ca praxis a teoriei și practicii curriculare presupune angajamentul explicit în direcția bunăstării sociale și a emancipării spiritului uman. Acțiunea este de această dată una angajată și responsabilă, orientată spre dezvoltarea și rezolvarea unor probleme concrete. Curriculumul este centrat pe problemele reale ale vieții, pe care încearcă să le abordeze și să le rezolve prin interacțiunea și negocierea dintre profesor și elev, precum și dintre diversele câmpuri ale cunoașterii. Pedagogia critică este curentul teoretic ce a avut o puternică influență
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a permite reconversia, recalificarea, specializarea ulterioară. Este de așteptat așadar ca, pe termen mediu și lung, să crească semnificativ nivelul de educație și formare profesională, dar, în același timp, să se înregistreze o creștere a ponderii laturii funcționale a educației, centrată pe formarea așa-numitelor competențe-cheie de care au nevoie oamenii pentru a putea funcționa cu succes în societatea actuală. Aceste competențe, asupra cărora vom reveni ulterior, au un caracter transversal și transferabil. Ele se formează dincolo de disciplinele tradiționale și pot
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Pentru a face față incertitudinilor și schimbărilor continue caracteristice economiilor de piață, elevii au nevoie de competențe strategice, cum ar fi abilitățile de a învăța cum să învețe, de a rezolva probleme, de evaluare. Cele mai multe sisteme educaționale din EAC se centrează pe memorarea unor cunoștințe factuale și procedurale, adecvate pentru caracterul predictibil al economiei planificate, dar nu pentru caracterul „volatil” al economiei de piață. • Numărul anilor de școlaritate pe care îi parcurg elevii trebuie să crească, la fel ca și ratele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
activ în conturarea viitorului Europei. (Memorandum..., 2000, p. 5) În comunicarea Making a European Area of Lifelong Learning a Reality din 2001, Comisia Europeană a renunțat la definirea mai îngustă a conceptului de învățare pe tot parcursul vieții/învățare permanentă, centrat pe formarea profesională, pe ocupabilitatea și adaptabilitatea forței de muncă. Învățarea permanentă a fost definită astfel ca „totalitatea activităților de învățare parcurse de-a lungul vieții cu scopul de a îmbunătăți cunoștințele, abilitățile și competențele din perspectivă personală, civică, socială
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
această temă; de aceea, o tratare in extenso nu ar aduce contribuții deosebite. Pentru a configura mai bine reperele noului peisaj al școlii ca organizație care învață, ar putea fi util un inventar al principalelor condiții. • Managementul: - promovează o cultură centrată pe învățare și autoevaluare; - se bazează pe planificare participativă și împărtășirea responsabilităților; - valorile și obiectivele organizației sunt împărtășite de membrii săi, care comunică în mod constant; - echilibrează diferitele interese: beneficiari, personal angajat, comunitate etc.; - creează oportunități de învățare pentru membrii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
potențialilor beneficiari; - este promovată în comunitate și susținută de competențele profesionale angajate; - este individualizată și greu de imitat de către potențialii competitori; - aduce valoare adăugată din perspectiva beneficiarilor; - valorizează feedbackul și gradul de satisfacție a celor implicați direct sau indirect; - se centrează pe inovație. • Gestionarea timpului școlar: - este flexibilă și adaptată nevoilor celor implicați, și nu constrânsă de canoanele clasice (de exemplu, ora de curs de 50 de minute); - timpul școlar/alocat învățării este gestionat integral, în interiorul și în afara școlii, în cadrul experiențelor
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
o resursă, și nu ca o constrângere. • Curriculumul/programele de instruire: - au relevanță maximă pentru dezvoltarea personală, socială și profesională a celor care învață; - sunt flexibile și adaptabile la nevoile interne și externe; - acordă spațiu pentru dezvoltarea comună, participativă; - se centrează mai degrabă pe formarea de capacități și competențe decât pe transmiterea de conținuturi; - se bazează pe o comunitate de discurs și urmăresc să contribuie la consolidarea unor comunități de învățare; - sunt tratate în manieră integrată, promovând conexiunile interdisciplinare. • Practicile pedagogice
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pe formarea de capacități și competențe decât pe transmiterea de conținuturi; - se bazează pe o comunitate de discurs și urmăresc să contribuie la consolidarea unor comunități de învățare; - sunt tratate în manieră integrată, promovând conexiunile interdisciplinare. • Practicile pedagogice: - promovează instruirea centrată pe elev/beneficiar; - învățarea este cu sens, pornește de la probleme semnificative ale lumii reale; - profesorii au mai degrabă rolul de consilieri și facilitatori ai învățării; - sunt orientate de principii precum calitatea, coproprietatea și responsabilizarea; - abordează învățarea ca pe un proces
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]