5,587 matches
-
se încărcau astea, erau reprezentanți ai vamei, care sigilau vagoanele. Ei, un moment când ei n-au fost atenți... pac! Și m-am băgat acolo. Am mers șapte zile. În cinci zile am ajuns pân’ la Curtici. Toate triajele... Aveam ciocolată, hrană mai solidă, mai așa. Eram într-un vagon cu roșii. Am scos un rând, le-am zdrobit, le-am făcut mici. Deasupra o pătură, un pled pus deasupra. Alt rând de lăzi, dar peste mine, cum ar veni, puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
este... Alții spun că e... Însă eu îi spun... Fără teamă mergi pe stradă, Dar, cum ești un jucăuș, Buf cu nasul în zăpadă: Al căzut pe un... Sticla asta dintr-o dată Se topește la căldură, Ca un cub de ciocolată Pe care îl ții în gură. Ce să fie, ce să fie Sticla asta străvezie? Nu e dușul tău din baie, Dar te udă pân-la piele Cu puzderii de mărgele. E un nouraș de... Uneori se tânguiește, Cum ar cere
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
nu voia să le mai dea și lor motive de îngrijorare. „O fi el laș și lipsit de mândrie, dar e bun la suflet“, gândi Tomoe. Ajunsese să-i descopere calități și acum îl privea cu alți ochi. Prăjitura cu ciocolată făcută de Tomoe pentru a-i ajuta să mai uite de evenimentele neplăcute ale serii i-a mers la suflet lui Gaston. A hăpăit-o fericit, cu gura lui uriașă de hipopotam. Apoi Gaston deveni brusc grav și întorcându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
-mi trecea să vreau altceva. Încă de la prima vizită, lui Dan i-a plăcut la nebunie casa (asta a fost la a cincea Întîlnire, cînd eu am gătit salată de anghinare, pește cu roșii la cuptor și usturoi, spumă de ciocolată și căpșune. Firește că am ajuns În pat, iar a doua zi dimineață, am știut cu siguranță că nu aveam să mă mai culc cu nimeni altcineva niciodată. Dan a spus Întodeauna că apartamentul meu era așa cum și l-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
cred că aș putea să fiu nici pe departe la fel de tolerantă ca tine. — Eu doar am Încercat să găsesc o cale de mijloc, răspunde Lily, ridicînd din umeri. — O cale de mijloc pentru ce? Întreabă Richard, intrînd În bucătărie. Ai ciocolată prin casă, Ellie? Sigur, zîmbesc eu, știindu-l pe viitorul meu cumnat mare amator de dulciuri. Aș fi eu oare genul de femeie cu care s-ar Însura fratele tău, dacă n-aș avea În casă o rezervă constantă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
prin casă, Ellie? Sigur, zîmbesc eu, știindu-l pe viitorul meu cumnat mare amator de dulciuri. Aș fi eu oare genul de femeie cu care s-ar Însura fratele tău, dacă n-aș avea În casă o rezervă constantă de ciocolată? Mă Îndrept triumfătoare către un dulap, pe care-l deschid, dînd la iveală cutii cu Aero, Kit Kat și Double Decker. La vederea lor, Richard Își duce mîna la inimă și spune: — Ellie, nu cred că mi-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
dar nimic care să se compare cu acesta. — O, Doamne! Am rămas În prag, cu gura căscată. Asta e camera noastră? Privesc În jur, la covoarele luxoase, la canapelele imense și lămpile de cristal strălucitor, la șampania și bomboanele de ciocolată care ne așteaptă. — Apartamentul nostru, mă corectează Dan, conducîndu-mă printr-o ușă largă, În dormitor, unde patul a fost presărat cu petale de trandafir, iar cămașa mea de noapte din mătase La Perla e Întinsă pe pernă. — Vino Încoace. Dan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
pe care l-ai căutat dintotdeauna. — Doamne Dumnezeule, am rîs eu. Cine ar fi crezut că ești așa de romantică? — Acum nu mai sînt. Fran Își dă ochii peste cap În clipa În care Sadie apare cu degetele pline de ciocolată și-o Înșfacă de pulover. — Eram tînără și foarte, foarte proastă. După absolvire, Fran și Tim s-au mutat la Londra, ea lucrînd ca asistent de PR, iar el ocupîndu-se cu tot felul de vînzări care-l sileau să călătorească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
se tîrăște prin cafenea, gîngurindu-le ceva tuturor celor prezenți, deși nimeni nu Înțelege o iotă. Se Împiedică de piciorul unei mese și cade În timp ce maică-sa se repede să o ridice. CÎnd fetița se calmează, Împăcată cu o ceașcă de ciocolată caldă, Lisa Își cere scuze pentru Întrerupere, iar eu dau din umeri că nu contează, căci zilele astea Întreruperile sînt ceva obișnuit. — Deci, reiau cînd lucrurile s-au liniștit complet, sînt Într-adevăr de părere că Charlie e drăguț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
gând să cheme garda de la Moravuri Ușoare. Rușinându-se, Îi surâse ospătăriței impecabile care venea să-i Întrebe dacă doreau să servească și altceva. — O felie de tort, spuse. Ce fel de tort? Întrebă ospătărița vădit ofuscată. Cu cremă, cu ciocolată, Sacher, cremșnit? Părul doamnei Buonocore sau Tempesta Îi gâdila degetele. Întâlni privirea unui tip cu piele măslinie care cerceta lista de prețuri afișată la intrare. — Unul cu mustăcioară, stil Che Guevara, șopti Emma. Tipul nu corespundea descrierii. Era un turist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
orașul acesta Îți strigă numele. Tot ce n-am făcut, toate ocaziile pe care le-am pierdut. Se așezară la Tre Scalini și comandară trei Înghețate imense În cupe strălucitoare de argint - câte trei biluțe colorate ca niște becuri. Coacăze, ciocolată și pepene roșu. Kevin, care de teamă să nu și-l piardă, Își legase de mână balonul roșu de la petrecerea Camillei, Își suge acum lingurița, iar frișca Îi desenează două mustăți albe pe buza de sus, În timp ce Valentina mușcă mărunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
luat peste slipi și cu cizme. Intram într-un palat cu căndelăbri aprinse, unde stătea unu’, de era frate de-al meu, prietin bun cu mine, el stătea răsturnat pe-o canapea de-o culoare cam cu e ambalaju’ de la ciocolata aia cu vaca, de-mi place mie. O știi? Giulia dădea ochii peste cap și zicea că știe, apoi cerea acțiune: - Spune, nene, odată ce făceai până la urmă? - Până la urmă... nu-ți spui până la urmă. - Cum adică, mă lași cu apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cald și bine Asta e de știut. Afară ninge-ntruna Nu se mai oprește! Iarna aceasta-n gând și-a pus, De la noi să nu mai plece. Mama Mamă dragă, te iubesc, Și eu vreau să-ți dăruiesc Iubire și ciocolată Pentru hărnicia toată. M-ai crescut, m-ai îngrijit De toate mi-ai dăruit, De aceea îți mulțumesc Și îți spun că te iubesc. Blanariu Adrian, clasa a VII-a Școala Gimnazială Băișești comuna Cornu Luncii, județul Suceava profesor coordonator
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ochii. Un fulg i se topește pe o geană sau poate o lacrimă îi apare în colțul ochiului stâng. În depărtare, alb și liniște, iar undeva, într-un mic orășel de munte, o bătrânică tocmai ia de pe foc ibricul cu ciocolată caldă. Cine știe?! Poate va avea oaspeți dragi... Grigoraș Bianca-Maria, clasa a VII-a Școala Gimnazială ,, Nichifor Ludovig” Niculițel Tulcea profesor coordonator Șerban Daniela Vacanța mare Îmi amintesc cu drag de vacanța de vară ce tocmai a trecut cu pași
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
străin vorbea de spre frumusețile orașului. Fetele pornesc spre Câmpia de Jeleu. Pot să stea acolo toată dimineața fără să se plictisească. Pot să guste din licorile dulci, să bea din siropul minunat care curge în voie printre copacii de ciocolată amăruie umpluți cu cireșe negre. Pot asculta în liniște zumzetul albinelor care aleargă fericite printre bucățile de turtă dulce tapetate cu glazură albă și stropite cu sirop de arțar. E minunată Câmpia de Jeleu. Când fetele ajung e liniște. Prea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
scântei colorate care zboară colorând totul în jur. Iarba redevine verde, cerul albastru, soarele își recapătă strălucirea. Florile își ridică spre cer capetele colorate în mii de culori. Lacul de limonadă strălucește iarăși sub puterea frumosului soare, iar copacii de ciocolată amăruie își întind crengile spre azur. Ramona râde de fericire și bate din palme de încântare. Iris își privește cu drag sora și în sufletul ei știe că a avut o idee bună să vină în această zi la Câmpia
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
sufletul ei știe că a avut o idee bună să vină în această zi la Câmpia de Jeleu. Iris se simte eroina visului, pentru că în momentul următor se trezește în camera ei. Pe biroul de lângă geam zărește o bucată de ciocolată amăruie cu umplutură de cireșe negre și un pahar cu limonadă. Zâmbește. Știe cum să prețuiască lumea din visul ei. Închide ochii și speră să mai poată ajunge acolo. Isza Monica, clasa a VII-a Școala Gimnazială „Horea, Cloșca și
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pentru un adult, cerul nu prezintă mare lucru, o întindere albastră infinită. Dar pentru un copil, cerul reprezintă calea îngerilor,o plapumă străveche a pământului, plină de mister, o lume eternă, undeva prin nori, unde trăiesc zâne în orașe de ciocolată. Până acum v-am spus doar despre diferențele spirituale dintre un adult și un copil. Acum aș vrea să vă vorbesc despre sentimentele mele față de imaginea maturității. Sincer, îmi este frică de momentul în care voi deschide ochii și nu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
binișor farfuriile și lingurițele și le-am aranjat, una punând-o în fața copilului și una în dreptul locului meu de la masă, unde m-am așezat pe urmă, în timp ce mama a înfipt o lumânare în vârful tunelului, acolo unde era scrisă, cu ciocolată, cifra doisprezece, și a aprins-o, spunând că, de fapt și de drept, ar trebui să fie douăsprezece lumânări, dar că acum, simbolic, ajunge și una, iar eu am suflat în lumânare, dorindu-mi ca tata să vină acasă sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
a așezat pe asfalt și a strigat că sacul ăsta, pe cuvânt de onoare, e plin cu boabe neprăjite de cafea adevărată, și că în magazia asta sunt de toate, chiar de toate, magazia asta e belșugul pe pământ, e ciocolată câtă vrei, portocale, smochine, curmale, lăzi întregi de suc de lămâie grecească, e de toate, pricepeți, de toate. Și într-adevăr, pe ușa magaziei ieșeau în fugă oameni, unul după altul, care mai de care cu câte ceva de-acolo, pungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
aplecat și am ridicat-o, era rece ca gheața, am luat-o și mi-am băgat-o, pe la gât, sub tricou, și am văzut cum unul încerca să pună la loc, într-o cutie ruptă de carton, tablete mari de ciocolată elvețiană, și m-am îndreptat spre el ca să m-aleg și eu măcar cu una. Deodată cineva a început să strige că unde-s vânzătorii, că unde s-au pitit, că acum or s-o încaseze, și atunci am observat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Întâmpla. Și era lucrul cel mai fericit din câte i se pot Întâmpla cuiva pe Pământ. 11 Din acea perioadă, Michel păstra o fotografie, făcută În grădina familiei Annabellei, În vacanța de Paște din 1971; tatăl ei ascunsese ouă de ciocolată În boscheți și În straturile de flori. În fotografie, Annabelle era În mijlocul unei tufe de forsythia; Îndepărta ramurile, absorbită de căutarea ei, cu gravitatea copilăriei. Chipul i se limpezea, se putea ghici de pe-acum că va fi extraordinar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
forsythia; Îndepărta ramurile, absorbită de căutarea ei, cu gravitatea copilăriei. Chipul i se limpezea, se putea ghici de pe-acum că va fi extraordinar de frumoasă. Pieptul i se contura ușor sub pulover. A fost ultimul Paște cu ouă de ciocolată; peste un an, erau deja prea mari pentru acest joc. Începând de la treisprezece ani, sub efectul progesteronului și al estradiolului secretate de ovare, adolescentele depun pernițe de țesut gras la nivelul sânilor și al feselor. În cazul ideal, aceste organe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mă ia cu leșin de foame. N-am mai mâncat ca lumea de o săptămână, și toate par extrem de apetisane. Foie gras cu glazură de miere. Miel cu humus condimentat. Iar pe lista de preparate speciale se află sufleu de ciocolată cu mentă cu două tipuri de șerbet de casă. Sper doar ca mama să poată sta suficient de mult ca să luăm și budincă. Are obiceiul ăsta de a veni la masă și de a pleca apoi în trombă pe la mijlocul felului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
să-i spun că stau aici singură. — OK ! Reușesc, nu știu nici eu cum, să-mi iau un ton vioi. Așa o să facem ! — Ți-am transferat niște bani în cont. Să-ți cumperi ceva drăguț. Și ți-am trimis câteva ciocolate prin Lorraine, adaugă mândru. Le-am ales personal. Mă uit la coșul de cadou pe care mi-l întinde Lorraine. Nu sunt ciocolate, ci săpunuri. — Foarte drăguț din partea ta, Daniel, îngaim. Mersi foarte mult. — Mulți ani trăiascăăă... În spatele meu începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]