2,460 matches
-
la piesa Clereta în concentrare și rămâne indif erent la Năpasta; când ziarul călătoriilor ori al romanelor celebre se tipărește în zeci de mii de foi la „Viața” , literatura și știrile nevoite să moară, când publicul rămâne în extaz la cititul amănuntelor senzaționalei sinucideri din strada...” iată‐ne în fața Curierului de la Banca ‐ un ziar de iarmaroc, care apare ocazional, cu reclame în versuri, impresii, descrieri, poezii, cântece, toate inspirate de‐ aici, o literatură de bâlci. Sub numele Curieru l de la Banca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Casei de ajutor reciproc a pensionarilor, Bârlad, 1 octombrie 2004. * Luând act de existența revistei “Viața noastră” de la Bârlad, ne-am deplasat în localitate, am căutat-o mai întâi la Biblioteca municipală “Stroe Belloescu” - unde i-ar fi locul de citit și de arhivare - și n-am găsit-o. Îndrumați de doamna bibliotecară Iorga, în aceeași zi, 21 august 2007, ne-am 437 deplasat la Casa de ajutor reciproc a pensionarilor Bârlad, lângă poliția orașului, de unde am aflat de la doamna secretară
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spontane, lecturii și a scrisului, anartria sau afazia motorie pură subcorticală sau afazia verbală a lui Head, privește funcția de elocuțiune, de articulare a limbajului, fără a fi însoțită de tulburări ale funcțiilor nominale sau sintaxice; limbajul interior, scrisul și cititul sunt păstrate, afazia Broca sau afemia este o tulburare de expresie motorie a limbajului, cu conservarea înțelegerii vorbirii, a scrisului și a cititului. Limbajul bolnavilor psihici În psihopatologia limbajului, se acordă o atenție specială „limbajului alienaților” (J. Seglas, S. Piro
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a limbajului, fără a fi însoțită de tulburări ale funcțiilor nominale sau sintaxice; limbajul interior, scrisul și cititul sunt păstrate, afazia Broca sau afemia este o tulburare de expresie motorie a limbajului, cu conservarea înțelegerii vorbirii, a scrisului și a cititului. Limbajul bolnavilor psihici În psihopatologia limbajului, se acordă o atenție specială „limbajului alienaților” (J. Seglas, S. Piro, J. Bobon, G. Maecagnani, B. Calieri și L Frighi, C. Enăchescu). Acest tip de tulburări reunesc totalitatea aspectelor psihopatologice ale limbajului care apar
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin următoarele aspecte: modul de a se prezenta (neîngrijit, murdar, gatos), tulburări ale activității (dezordonat, insolit, absurd), pierderea inițiativei, a capacității de a se adapta la situația vitală, incapacitatea de a se auto-conduce, tulburări de limbaj, de scris și de citit, dezorientarea autoși allo-psihică, dezorientare temporo-spațială, tulburări de dispoziție afectivă (iritabilitate, labilitate emoțională, plâns etc.). 2) Demența de tip mediu Aceasta are ca model clinico-psihiatric PGP. Din punct de vedere psihopatologic remarcăm prezența următoarelor tulburări psihice: Tulburări de comportament și activitate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vii. Poate avea un caracter ostil-distructiv sau un caracter activ-constructiv de afirmare de sine. Alcoolism: stare patologică datorată dependenței de ingestia excesivă și îndelungată a băuturilor alcoolice, însoțită de tulburări psihice, neurologice și somatice cu caracter specific. Alexie: tulburare a cititului și a înțelegerii lecturii care apare în cadrul afaziei. Alienare mintală: stare psihopatologică desemnând ansamblul de tulburări psihice și consecințele acestora, fapt care face ca persoana respectivă să nu mai poată avea o viață normală și să nu mai poată participa
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
această temă se profilează clar. Pornirea filozofilor de a aprecia faptul că termeni ca timp sau cunoaștere au, ca și cuvintele obișnuite, folosiri dintre cele mai diferite drept un „neajuns“ este comparată cu afirmația cuiva „că lumina lămpii mele de citit nu este lumină adevărată pentru că nu are o graniță netă“. Insistența lui Socrate de a ridica termenul cunoaștere la rangul de „supranoțiune“, printr-o definiție, este comentată astfel: „Așa cum se pune problema s-ar părea că este ceva greșit în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
acea persoană, despre modul cum răspunde ea la diferite solicitări, despre ceea ce a premers acestei activități a ei ș.a.m.d. Din faptul că noi putem vedea cuvinte tipărite sau scrise și pronunța cuvinte fără să citim nu rezultă că cititul este „un proces lăuntric“, ceva accesibil doar acelei persoane care îl realizează. Expresia „a citi“ este folosită pentru o activitate, pe care o persoană cu anumite caracteristici și precedente o realizează în anumite împrejurări. Ceea ce știm despre acea persoană și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
anumite caracteristici și precedente o realizează în anumite împrejurări. Ceea ce știm despre acea persoană și acele împrejurări ne va permite, în condiții normale, să decidem dacă ea citește sau nu. Schimbarea care a avut loc atunci când un copil a deprins cititul este „o schimbare a comportării sale“. Această schimbare este cea care îi permite învățătorului să spună că „a început să citească“ despre un copil care nu știa să citească. Prezența sau absența unor senzații caracteristice cititului pot să fie, dimpotrivă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
un copil a deprins cititul este „o schimbare a comportării sale“. Această schimbare este cea care îi permite învățătorului să spună că „a început să citească“ despre un copil care nu știa să citească. Prezența sau absența unor senzații caracteristice cititului pot să fie, dimpotrivă, indicii înșelătoare. Faptul că există „o serie continuă de treceri“ între cazul în care cineva spune pe de rost ceea ce trebuie să citească și cazul în care citește fiecare cuvânt, fără să cunoască pe de rost
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 311 30a Vezi J. Widsom, „Ludwig Wittgenstein 1934 1937“, în Portraits of Wittgenstein, vol. II, p. 273. 31 Eine philosophische Betrachtung, p. 244. 32 Cercetări filozofice, paragrafele 156-171. („Compară citirea scrierii tipărite obișnuite cu cititul cuvintelor care sunt tipărite în întregime cu litere mari, cum sunt uneori soluțiile cuvintelor încrucișate. Ce proces diferit! - Sau citirea scrierii noastre de la dreapta la stânga.“ § 168) „Citește însă acum câteva propoziții tipărite, așa cum o faci în mod obișnuit atunci când nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
asculta activ este în suferință. Unii specialiști consideră că educarea ascultării este "orfanul educației". În acest sens, aducem în sprijin concluziile cercetătorului american Paul T. Rankin (apud. Dale, Level A, Gale, William Jr., 1991, p. 197) care evidențiază faptul că cititul primește 52 de procente din importanță în instrucția din clasă, iar ascultatul numai 8 procente. De asemenea, el arată că în medie un adult consumă 70 de procente din timpul său în câteva forme de comunicare: 9 procente în activități
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
din importanță în instrucția din clasă, iar ascultatul numai 8 procente. De asemenea, el arată că în medie un adult consumă 70 de procente din timpul său în câteva forme de comunicare: 9 procente în activități scrise, 16 procente cu cititul, 30 de procente cu vorbitul și 45 de procente în activitatea ascultării. Dincolo de aceste cifre, importanța ascultării poate fi observată cu ușurință în activitatea cotidiană. Constatarea empirică coroborată cu concluziile cercetării științifice conduc la ideea că indiferent cât de calificată
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
apărute, însoțite de prezentări sumare și de condițiile sau înlesnirile acordate la cumpărare. La „Foișoara” ziarului Șt. C. Michăilescu semnează, cu pseudonimul Stemil, textele Condeie dăscălești și Condeie teatrale. Se mai remarcă articolul Literatura. Folosul literaturii. Ce și cum trebuie citit, iscălit cu inițiala S, o amplă analiză făcută de I.C. Drăgescu creației Dorei d’Istria, urmată de lista completă a scrierilor și picturilor ei. Într-un text critic, Librăriile Bucureștilor, Nicolae Densușianu observă cu destulă neplăcere predominanța traducerilor față de literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290348_a_291677]
-
a spus. Vrei să zici că nu te interesează decât ceea ce poate fi util pentru acest tablou enorm. Ceea ce oferă idei bune. - Cam așa ceva. - Și eu am făcut la fel. Ți-am mai spus că nicidată nu m-am dedat cititului. Deși, din pricina dumitale, am Încercat uneori. Am ajuns să citesc cărți, te asigur. Dar numai când aveau legătură cu dumneata. Ori când am crezut că aveau să mă ajute să pricep. Multe erau cărți grele. Pe altele nu le-am
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
poetul Dominic Stanca văr. Face cursurile primare și Liceul „Gh. Barițiu” la Cluj (1927-1938). Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității clujene, mutată, după Dictatul de la Viena, la Sibiu, unde obține licența în 1942, cu teza Problema cititului, care va fi și prima sa carte, apărută în 1943. Debutul în presă se înregistrează foarte devreme, la doar doisprezece ani, cu proza Legenda peștilor, trimisă la „Universul copiilor” (1932). Elev și ulterior student, participă la viața publicistică clujeană scriind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
intime, încât Pierrot-ul care se preface că plânge pentru a ne amuza plânge la sfârșit cu adevărat. Convertirea lirismului trubaduresc, fantastic până la macabru, în lirism intim, terorizat de ideea morții, e, aici, actul poetic hotărâtor. EUGEN SIMION SCRIERI: Problema cititului. Contribuții la estetica fenomenului literar, Sibiu, 1943; ed. îngr. și pref. Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 1997; Ștefan Braborescu, București, 1965; Versuri, pref. Ion Negoițescu, București, 1966; Teatru, București, 1968; Acvariu, îngr. și pref. Mircea Tomuș, Cluj, 1971; Poezii, îngr. și pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
polimorfe asociate cu alte modificări neurologice și manifestate prin dislexii-disgrafii, dizortografii, agrafii, acalculii, tulburări de lateralitate, tulburări de organizare spațio-temporală etc. Fără să lezeze intelectul întotdeauna, unele din aceste tulburări pot totuși să provoace elevului serioase dificultăți în însușirea vorbirii, cititului, scrisului, socotitului, aspecte de bază ale activității școlare. Problema prevenirii modificărilor neurologice minime, capătă și mai mare importanță în condițiile școlarizării la vârsta de șase ani care în multiplele cazuri, la examenul psihologic și logopedic, pune în evidență tulburări serioase
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
corect fiecare fonem și să-l poată diferenția de cele alăturate. În cazul în care copilul cu deficiențe de auz va întâmpina dificultăți extrem de greu de compensat prin alte mijloace iar deficiența se va răsfrânge negativ și în însușirea scris cititului. Se cere dezvoltarea auzului fonematic și folosirea analizei fonetice-grafice aspecte care se vor stimula reciproc printr-un număr foarte mare de exerciții care trebuie repetate individual. Este necesară de asemenea dezvoltarea deprinderii de a asculta pentru a auzi și înțelege
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dintre aceștia și analizatorul manual chinestezic; în cadrul aceleiași grupe subiecții cu dislalie simplă și fără pierderi de auz obțin rezultate net superioare celor cu dislalie polimorfă și cu hipoacuzie ușoară. Aceștia din urmă recurg adesea la citirea labială; învățarea scris cititului vine în sprijinul corectării tulburărilor de pronunție cauzate de deficiențe ale auzului fonematic chiar și la deficientul mental; dislaliile se corectează într-un timp mult mai scurt comparativ cu tulburările limbajului scris citit care apar și după terminarea clasei a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a dificultăților de legare a literelor între ele. Acestea, cât și celelalte aspecte de conținut la care ne-am referit, evidențiază gravitatea disgrafiei, încât lucrările scrise (compuneri, dictări, copieri) devin ilizibile. Spre deosebire de copilul normal, la debilul mintal se manifestă frecvent cititul și scrisul ca în oglindă, care sunt o consecință a unor leziuni în emisferul drept. (Hvatțev, „Logopedia”, E.D.P., București, 1959). Aceasta, ca și stângăcia, pare a fi o urmare a meningoencefalitelor ce au produs leziuni cerebrale și care pot fi
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
intelectuale. Prognosticul reconsiderării scris-cititului nu poate fi pus cu certitudine, rezultatele fiind variabile de la o posibilitate liminară la anumite performanțe legate de optimul de timp. Etiopatologia și simptomatologia dislexiei Dislexia, fiind definită în sens descriptiv, ca o dificultate în învățarea cititului, se manifestă ca o tulburare, sindrom tipic . Se înțelege că fiind determinat de o multitudine de cauze și simptomatologia va fi diversă. Cititul se realizează prin acțiunea corelată a analizatorilor: vizual, auditiv, motor. Excitațiile optice legate de perceperea imaginii literei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de timp. Etiopatologia și simptomatologia dislexiei Dislexia, fiind definită în sens descriptiv, ca o dificultate în învățarea cititului, se manifestă ca o tulburare, sindrom tipic . Se înțelege că fiind determinat de o multitudine de cauze și simptomatologia va fi diversă. Cititul se realizează prin acțiunea corelată a analizatorilor: vizual, auditiv, motor. Excitațiile optice legate de perceperea imaginii literei sunt transmise în zonele corespunzătoare ale scoarței cerebrale, în timp ce mișcările globului ocular în direcția rândurilor din text favorizează o transmisie în lanț datorită
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în zonele corespunzătoare ale scoarței cerebrale, în timp ce mișcările globului ocular în direcția rândurilor din text favorizează o transmisie în lanț datorită analizatorului motor. Analiza și sinteza actului fizic este urmare și a auzului fonematic. În concluzie, realizarea actului complex al cititului se datorește celor trei mecanisme de recepție nervoasă: vizuală, auditivă și motoră, iar contactul acestora are loc în lobul parietal și occipital. În cazul lezării acestei zone corticale se produce dezintegrarea funcției cititului. Dacă lezarea are loc în diferite puncte
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fonematic. În concluzie, realizarea actului complex al cititului se datorește celor trei mecanisme de recepție nervoasă: vizuală, auditivă și motoră, iar contactul acestora are loc în lobul parietal și occipital. În cazul lezării acestei zone corticale se produce dezintegrarea funcției cititului. Dacă lezarea are loc în diferite puncte, caracterul tulburării poate să fie diferit: a) În unele cazuri subiectul pierde recunoașterea literelor datorită pierderii memoriei denumirii grafice și a desenului ei, citirea literelor în sinteza lor fiind imposibilă, ceea ce se numește
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]