KorAP: Find »[drukola/base=clandestin & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...91 92 93 >

2,321 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

la începutul anilor ’90, intră în ansamblul destinațiilor căutate de români. Marea majoritate a deplasărilor sunt însă bazate pe specularea breșelor în legislația restrictivă de control a statelor de destinație. Este vorba în cea mai mare parte, despre o migrație clandestină, bazată în principal pe dezvoltarea rețelelor de migrație. Eforturile unora dintre statele vestice de a implementa măsuri stricte de control asupra intrărilor și șederii în spațiul național, corelate cu relativa permisivitate a altora, stau, probabil, la baza unei redefiniri a

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
este obținerea dreptului de intrare liberă în Spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002. Eliminarea necesității vizelor pentru toate țările membre ale Spațiului are consecințe cel puțin la nivelul patternurilor de migrație (probabil o accentuare a caracterului circulatoriu al migrației clandestine pentru muncă) și al implicării/capacității de control a statului român asupra migrației românești clandestine, aflat acum, pentru prima oară, în postura de a impune condițiile ieșirii propriilor cetățeni din spațiul național. Măsura este însoțită și de o intensificare a

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
necesității vizelor pentru toate țările membre ale Spațiului are consecințe cel puțin la nivelul patternurilor de migrație (probabil o accentuare a caracterului circulatoriu al migrației clandestine pentru muncă) și al implicării/capacității de control a statului român asupra migrației românești clandestine, aflat acum, pentru prima oară, în postura de a impune condițiile ieșirii propriilor cetățeni din spațiul național. Măsura este însoțită și de o intensificare a activității instituționale legate de controlul ieșirilor și intrărilor în spațiul românesc. În aceeași perioadă, statul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
a deplasărilor definitive din primii ani ai deceniului nouă. Deplasarea familiei (soț/soție și copiii acestora) se produce însă numai în condiții de statut legal al migrantului principal pe teritoriul statului de destinație. Dacă ținem cont de faptul că migrația clandestină pentru muncă antrenează un număr mare de persoane și că pentru cel puțin două destinații importante (Italia și Spania) legislația a permis regularizarea unui număr consistent de migranți români, este probabil ca, odată cu trecerea de la statutul de clandestin la migrant

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
migrație al țării de destinație. Angajamentul de muncă găsit de o cunoștință poate fi legal sau clandestin, angajamentul de muncă oferit de intermediar poate fi, la rândul său, legal sau clandestin, după cum însuși intermediarul poate acționa ca agent legal ori clandestin. Această situație de inovație și difuziune nu poate fi înțeleasă în afara precizării că migrantul nu este, de regulă, un individ care are rădăcini în țara de destinație. Situația lui nouă îi permite reorientarea după oportunități. Prin urmare, devine explicabil de ce

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
statului român pentru migrația pentru muncă: în 2000 este semnat un acord cu Ungaria, în 2001 acordurile cu Luxemburg și Portugalia, în 2002 acordul cu Spania, iar în 2003 cel cu Franța. Italia, probabil cea mai importantă destinație pentru migrația clandestină pentru muncă, rămâne încă în afara partenerilor statului român. În 2001, prin Hotărârea Guvernului României nr. 1320/2001, este înființat Oficiul Național pentru Recrutarea și Plasarea Forței de Muncă (în 2002, un nou act legislativ - H.G. nr. 823/2002 - modifică hotărârea

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
este dată de depășirea perioadelor legale de derulare a contractelor sau de abandonarea contractului legal în vederea încorporării în sectorul informal (Diminescu, Barthomiere, 2003). plecări individuale pe baza unui contract de muncă, fără o formă legală de intermediere (mediatorii pot fi clandestini sau migrantul își asigură singur plecarea în virtutea contactului pe care îl are în viitoarea țară de destinație). Plecările de acest tip au două surse importante: sunt asociate cu migrațiile existente (indiferent dacă predominant legale sau clandestine) și se bazează, în

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
intermediere (mediatorii pot fi clandestini sau migrantul își asigură singur plecarea în virtutea contactului pe care îl are în viitoarea țară de destinație). Plecările de acest tip au două surse importante: sunt asociate cu migrațiile existente (indiferent dacă predominant legale sau clandestine) și se bazează, în multe dintre cazuri, pe utilizarea „capitalului de migrație” (indivizi care își asigură singuri un nou contract în virtutea unei experiențe anterioare de migrație și tocmai de aceea plecările au tendița de a se grupa în jurul unui flux

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
persoane de vârstă activă ce fie au un loc de muncă (la care renunță pentru realizarea proiectului lor de migrație), fie sunt în căutarea unuia. Tipurile de migrație care implică preponderent astfel de persoane sunt migrația pentru reîntregirea familiei, migrația clandestină pentru muncă, migrația pe baza unui contract de muncă (indiferent de subtip) și migrația definitivă. Dacă toate persoanele implicate în tipurile enumerate de deplasări sunt parte a forței de muncă, iar migrația înseamnă, în primul rând, o „dispariție”, atunci efectul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
la scăderea forței de muncă, prima observație va fi legată de probabilitatea ridicată ca o bună parte din deplasări să aibă la bază mecanisme de dezvoltare pe baza rețelelor de migranți. Migrația pentru reîntregirea familiei este concomitentă sau consecutivă migrației clandestine pentru muncă (în cazul nostru), la rândul ei migrația bazată pe contracte individuale în segmentul secundar al pieței forței de muncă este, probabil, consecința aceluiași tip de fluxuri. Migrația clandestină pentru muncă este cazul clasic de dezvoltare pe baza rețelelor

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
migranți. Migrația pentru reîntregirea familiei este concomitentă sau consecutivă migrației clandestine pentru muncă (în cazul nostru), la rândul ei migrația bazată pe contracte individuale în segmentul secundar al pieței forței de muncă este, probabil, consecința aceluiași tip de fluxuri. Migrația clandestină pentru muncă este cazul clasic de dezvoltare pe baza rețelelor de migranți. Mai mult decât atât, datorită „independenței” plecărilor (la limită, în acest tip de migrație se poate implica oricine), dublată de dezvoltarea pe baza rețelelor, migrația clandestină tinde să

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
fluxuri. Migrația clandestină pentru muncă este cazul clasic de dezvoltare pe baza rețelelor de migranți. Mai mult decât atât, datorită „independenței” plecărilor (la limită, în acest tip de migrație se poate implica oricine), dublată de dezvoltarea pe baza rețelelor, migrația clandestină tinde să devină concentrată teritorial la origine. Consecința este că, dacă la nivel național discutăm de o anumită rată de migrație (sau emigrație), ea se bazează, în cea mai mare parte, pe suma plecărilor concentrate cu precădere în anumite zone

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de tipul de migrație, tinerii sunt, cu predilecție, cei care se implică în deplasări internaționale. Situația este documentată, la un nivel de generalitate ridicat, în cazul României (Sandu, 2002). Dintre toate tipurile de migrație, este foarte probabil ca migrația preponderent clandestină pentru muncă să aibă, din acest punct de vedere, cea mai slabă selectivitate (Massey et al., 1998). Exemplul pe care îl oferă Spania (vezi tabelul 1) ilustrează că, și în acest caz, migrația are tendința de a atrage în special

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
slujbelor din segmentul secundar al pieței forței de muncă, sezoniere, nesigure. Pe de o parte, cererea pentru industria IT, telecomunicații, pe de altă parte, cererea pentru muncitori în agricultură, construcții, slujbe pentru menajere sau îngrijirea bătrânilor la domiciliu. Dacă migrația clandestină se îndreaptă către segmentul secundar, plecările pe baza contractelor de muncă sunt orientate spre ambele segmente. Problema pe care ele o ridică din punctul de vedere al forței de muncă la origine este legată de perspectiva unui deficit la nivelul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
despre efectele migrației manifestate prin trimiterea banilor din străinătate este de a conștientiza că nu orice tip de migrație este asociat cu un asemenea comportament și că există variații importante asociate ciclului migrației. Migrația pentru muncă cu o componentă preponderent clandestină și migrația pentru muncă în baza unui contract legal sunt asociate cu trimiterea banilor. În mod paradoxal, tocmai migrația către segmentul secundar al pieței forței de muncă a țării de destinație (slujbele mai prost plătite) este cea care antrenează sumele

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
dezvoltarea investițiilor. Există și o serie de circumstanțe specifice, care țin de tipurile de migrație ce contribuie preponderent la sumele trimise în țară. Migrația pentru muncă în segmentul secundar (fie că este bazată pe plecare cu contract, fie că e clandestină) nu implică indivizi cu niveluri ridicate de școlarizare (chiar dacă ei au tendința de a fi mai educați, în medie, decât cei care rămân) și nu are cum să fie asociată cu acumularea unor sume foarte mari de bani (migranții lucrează

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de școlarizare (chiar dacă ei au tendința de a fi mai educați, în medie, decât cei care rămân) și nu are cum să fie asociată cu acumularea unor sume foarte mari de bani (migranții lucrează în slujbe prost plătite, nesigure, statutul clandestin presupune suportarea costurilor perioadelor de șomaj din propriile resurse etc.). Trecerea la un statut legal în țara de destinație, asociat cu o poziție mai sigură și venituri mai mari, angajează, de regulă, migrația familiei și, implicit, diminuarea comportamentului de economisire

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
De la o migrație etnică la începutul anilor ’90, de la deplasări repetate pentru comerț, migrația pentru muncă se instalează spre mijlocul anilor ’90 ca tip predominant. Restricțiile impuse de țările europene, ținte predilecte ale migrației românești, au favorizat dezvoltarea unei componente clandestine importante. În aceeași perioadă are loc și o reașezare a destinațiilor: de la țările din centrul Europei către sudul mediteraneean. Anii 2000 aduc noi schimbări de patternuri. Facilitățile legate de accesul în Spațiul Schengen influențează durata deplasărilor, accentuând componenta circulară. Statul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de la țările din centrul Europei către sudul mediteraneean. Anii 2000 aduc noi schimbări de patternuri. Facilitățile legate de accesul în Spațiul Schengen influențează durata deplasărilor, accentuând componenta circulară. Statul român își intensifică eforturile legate de controlul migrației și combaterea componentei clandestine. Deplasările pentru muncă în străinătate se bazează pe un număr crescând de strategii, iar contextele de plecare se multiplică. Din perspectiva evidențierii efectelor, abordarea insistă asupra unor tipuri de migrație definite în funcție de contextul în care se face plecarea. Operăm cu

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
contextele de plecare se multiplică. Din perspectiva evidențierii efectelor, abordarea insistă asupra unor tipuri de migrație definite în funcție de contextul în care se face plecarea. Operăm cu distincții între migrația etnică, circularitatea pentru comerț, migrația pentru muncă implicând o importantă componentă clandestină, migrația pentru muncă pe baza unui contract (cu diferențieri între migrația strict controlată de stat, migrația mediată de firme de intermediere, migrația bazată pe un contract individual), migrația pentru reîntregirea familiei, migrația definitivă și migrația pentru studii. Există două aspecte

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
clasificare: dacă analizăm migrația din perspectiva țărilor de destinație și vorbim despre migrație în, atunci vom opera, de regulă, cu mai multe tipuri de migrație care se desfășoară în același timp (fluxul către Spania, spre exemplu, antrenează deplasări pentru muncă clandestine sau controlate de stat, deplasări pentru întregirea familiei, deplasări individuale în baza unui contract de muncă); migrația este un fenomen dinamic, iar tipul predominant de migrație se poate schimba (fluxul către Germania, spre exemplu, a evoluat de la unul preponderent clandestin

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
are un efect imediat asupra forței de muncă, dar are un efect „de perspectivă”; ea nu contribuie fundamental la reducerea șomajului, dar, datorită selecției ridicate a migranților, are un efect mult mai profund asupra calității forței de muncă în raport cu migrația clandestină. Din aceeași perspectivă, în mod evident, fiecărui tip de migrație îi este asociat un flux de bani către țară. Migrația către statele tradițional de emigrație și migrația pe bază de contract către segmentul primar al pieței forței de muncă a

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
către statele tradițional de emigrație și migrația pe bază de contract către segmentul primar al pieței forței de muncă a țărilor de destinație sunt asociate însă cu o tendință mult mai redusă de a trimite bani în țară în raport cu migrația clandestină pentru muncă. Din punctul de vedere al efectelor, studiul se concentrează asupra a două aspecte îndelung discutate în migrație și cu o oarecare vizibilitate în spațiul românesc: efectele asupra pieței forței de muncă și efectele banilor trimiși din străinătate. Scopul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
aducătoare de venit, atunci situația sa va căpăta o dimensiune de clandestinitate (nu are dreptul să muncească în cele trei luni). Dacă, după cele trei luni, continuă să rămână în Spania, atunci și șederea sa pe teritoriul statului spaniol devine clandestină. Munca sa în acest caz continuă să rămână în afara legii. Să presupunem că beneficiază de una dintre măsurile statului spaniol de legalizare a migrației clandestine. Reușește să obțină dreptul de ședere pe o perioadă limitată și de muncă într-un

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
luni, continuă să rămână în Spania, atunci și șederea sa pe teritoriul statului spaniol devine clandestină. Munca sa în acest caz continuă să rămână în afara legii. Să presupunem că beneficiază de una dintre măsurile statului spaniol de legalizare a migrației clandestine. Reușește să obțină dreptul de ședere pe o perioadă limitată și de muncă într-un anumit sector de activitate, într-o anumită regiune. Nu găsește de lucru sau nu vrea să lucreze în sectorul respectiv ori își mută „domiciliul”. Din

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]