4,004 matches
-
cenzură care a existat vreo dată: Inchiziția. Dezvoltarea ereziilor ca încercare de reformă s-a datorat în primul rând crizei din interiorul bisericii, care datorită corupției și atitudinii neimplicative vis-à-vis de omul simplu, cel care constituie baza bisericii lui Hristos. Clerul se depărtează de puritate, capătă un statut nobiliar, are putere mai mare chiar și decât aceștia, iar abuzurile săvârșite sunt incontrolabile. Asupra lor nu putea acționa decât autoritatea bisericească superioară, episcop, papă, asta în cazul în care s-ar fi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
numea episcopii, iar episcopii preoții. Cine putea astfel să reclame nedreptățile și cine să le pedepsească? În acest context, Papa Inocentiu al III-lea deschidea Conciliului de la Lateran, din 11 noiembrie 1215, cu declarația: "Corupția poporului își are sorgintea în cler"21. Dar imposibilitatea de a reforma ceva din interior s-a mai văzut o dată și la acest conciliu, pentru că măsurile împotriva corupției au fost nesemnificative, în comparație cu măsurile pe care le va lua Inchiziția ce a fost întărită cu acest prilej
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trecut la eliminarea ereticilor prin acțiuni violente. În primul rând Inchiziția a acționat printr-o cenzură radicală aducând în fața tribunalului pe oricine părea a avea concepții eretice sau legături de orice fel cu ereziile. La aceasta participau pe lângă tribunalul inchizițional, clerul și bineînțeles toți credincioșii ce trebuiau să fie parte integrantă a represiunii împotriva ereticilor, căci în caz contrar erau considerați eretici. Lupta împotriva ereziilor a atins apogeul în cadrul cruciadei organizată de către Inocențiu III, împotriva albigenzilor și care s-a finalizat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
-lea a hotărât să se despartă de Caterina de Aragon după optsprezece ani de căsătorie, iar Papa Clement al VII-lea i-a refuzat acest lucru el s-a hotărât să separe Biserica Angliei de Roma. În 1531 regele obținu din partea clerului Angliei recunoașterea ca "șef suprem al bisericii atât cât legea lui Hristos îi permite". În urma acestei recunoașteri arhiepiscopul de Cantebury, Thomas Cranmer anulează în 23 mai 1533 căsătoria regelui cu Caterina de Aragon, iar la 1 iunie a aceluiași an
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
astfel că în ianuarie 1534 acest lucru a fost realizat prin Act of Supremacy aprobat de către parlamentul englez, iar regelui i-a fost acordat titlul de "cap suprem al bisericii Angliei". Ca urmare a acestei hotărâri au fost interzise apelurile clerului la episcopul Romei. Fiecare slujbaș a fost obligat să-i jure credință regelui, altfel era condamnat pentru înaltă trădare. Dacă cineva refuza să jure era decapitat, lucru care s-a întâmplat cu Thomas Morus, care a devenit martir al Bisericii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu edictul de la Worms. Pentru a defini în mod clar credința în cadrul bisericii anglicane s-a emis Actul pentru înlăturarea diversității părerilor, care conținea șase articole privind credința ce trebuia urmată de englezi: transsubstanțialitatea, împărtășirea sub o singură formă, celibatul clerului, voturile castității clerului, misa particulară pentru sufletele din purgatoriu, mărturisirea auriculară. Aceste hotărâri erau împotriva protestanților astfel că circul următoarea vorbă: "credința regelui este o Inchiziție: protestanții pe rug, iar catolicii la spânzurătoare"34. Acesta a fost începutul anglicanismului, un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Worms. Pentru a defini în mod clar credința în cadrul bisericii anglicane s-a emis Actul pentru înlăturarea diversității părerilor, care conținea șase articole privind credința ce trebuia urmată de englezi: transsubstanțialitatea, împărtășirea sub o singură formă, celibatul clerului, voturile castității clerului, misa particulară pentru sufletele din purgatoriu, mărturisirea auriculară. Aceste hotărâri erau împotriva protestanților astfel că circul următoarea vorbă: "credința regelui este o Inchiziție: protestanții pe rug, iar catolicii la spânzurătoare"34. Acesta a fost începutul anglicanismului, un fel de biserică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mutații produse după primul conflict mondial reclamau ținerea unui Sinod ecumenic (Sinod proiectat să aibă loc în 1926) care să abordeze probleme de ordin dogmatic, liturgic, administrativ, precum și o serie de aspecte de strictă actualitate, referitoare la viața religioasă, la cler, la calendar. În contextul în care Biserica bulgară era declarată schismatică la Sinodul din 1872, acuzată de filetism pentru că ceruse crearea unui exarhat bulgar independent de Patriarhia Ecumenică, în 1859, recunoscut prin firmanul sultanului din 1870; Biserica rusă era lovită
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Bisericii care interzic în asemenea cazuri orice responsabilitate lumească. Filosoful român citează ca probe, în acest sens, din Enchiridion, Canonul 6 apostolic, Canonul 81 apostolic și Canonul 11 al Sinodului local de la Constantinopol din 861 care stipulează consecința scoaterii din cler pentru această abatere flagrantă 3. Articolele filosofului au dat naștere unei polemici acerbe. Remarcând absența argumentelor de jure din aceste replici, Nae Ionescu se focalizează asupra problemei de drept a discuției: valoarea canoanelor, cu atât mai mult cu cât ierarhia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
excesivă, fiind una care constată abaterile în vederea îndreptării lor. În schimb, cealaltă critică teologică axată pe dimensiunea spiritului critic, nihilist nu este numai una exagerată, ci chiar periculoasă pentru orice așezare religioasă. Ispita politicului nu a ocolit o parte a clerului ortodox care își manifesta dorința de a intra în arena publică, demonstrând o dată în plus că "în sufletul chiriarhilor români hălăduiește duhul papistaș al puterii pentru putere"6. Pătrunderea oamenilor Bisericii pe scena politică are consecințe grave, de la transformarea acesteia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ci grație unui regim protecționist, sprijinită pe de o parte de bugetul statului, iar pe de alta, de jandarmi. Ideea că statul trebuie să se identifice cu Biserica Ortodoxă respectiv, cu ceea ce cred funcționarii Ortodoxiei este adânc ancorată în spiritele clerului"25. Statul este o structură laică nedestinată exploatării, în timp ce "viața religioasă e o necesitate aspră pentru spiritualitatea românească; și, în măsura în care spiritualitatea aceasta va fi românească, religiozitatea va lua formele Ortodoxiei. Sigur. Dar statul nu poate înființa un monopol, asigurând clerului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
clerului"25. Statul este o structură laică nedestinată exploatării, în timp ce "viața religioasă e o necesitate aspră pentru spiritualitatea românească; și, în măsura în care spiritualitatea aceasta va fi românească, religiozitatea va lua formele Ortodoxiei. Sigur. Dar statul nu poate înființa un monopol, asigurând clerului ortodox concesiunea perpetuuă. Orice Biserică trăiește prin sâmburele ei de adevăr vecinic și prin râvna duhovnicească a slujitorilor ei. Adevăr închide Ortodoxia mai mult decât oricare altă Biserică. Ea e adevărul pur și simplu"26. Pornind de la principiul identificării statului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care, de acum înainte, vor apărea ca urmași ai Apostolilor. Există și alte slujiri, considerate ca inferioare, ce variază în funcție de Biserici și de anumite perioade. La început numai episcopul prezidează Euharistia, predică, botează, îi reconciliază pe cei care fac pocăință. Clerul și poporul intervin în diferite feluri în alegerea slujitorilor Bisericii. Ritul esențial al hirotonirii este impunerea mâinilor. Episcopii își impun mâinile pentru sfințirea unui alt episcop. Sinoadele ecumenice nu s-au mulțumit numai să promulge definiții dogmatice, ele fiind adesea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
esențială a monahismului ortodox, unii clerici optează pentru o adresare improprie, frizând de-a dreptul cacofonia: credincioși creștini, ca și cum ar exista și credincioși necreștini. Apelativul frați creștini este în duhul comunitar și comunional al Bisericii lui Hristos, unde laicatul și clerul formează unitatea de foc a creștinismului. Actualitatea predicii ortodoxe trebuie să se centreze, din punct de vedere al moralei creștine, pe condamnarea fără echivoc a comunismului care a distrus Biserica în secolul XX, o condamnare fără nici un fel de jenă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Bisericii însăși, ceea ce semnifică anularea oricăror posibilități de abatere (rătăcire) de la ortodoxie (dreapta credință). Reîmprospătarea predicii ortodoxe nu se poate realiza decât printr-o autentică mișcare de reînnoire religioasă care să cuprindă, printre altele, și primenirea unei părți importante a clerului ortodox, cu largul concurs al laicatului creștin, trăitor al valorilor creștine și profund cunoscător al chestiunilor teologice ale Ortodoxiei. Comportamentul în Biserică Există în Biserica românească o serie de năravuri care se cer a fi îndreptate cât mai curând posibil
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pleacă de la simpla constatare că modernitatea este departe de a reprezenta ceva exterior vieții Ecclesiei, că ea semnifică o mutație profundă în natura relației dintre teologie și politică, toate aceste aspecte ale vieții Bisericii fiind mediate de colaborarea strânsă dintre cler și laicat. În fond, volumul de față coordonat de Miruna Tătaru- Cazaban, Teologie și politică. De la Sfinții Părinți la Europa Unită, (Prefață de Mihai Șora, București, Anastasia, 2004) își propune tocmai să ofere o serie de elemente pentru o asemenea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
-le slujbe sau purtări de grije civile (...) canoanele dumnezeiești și sfințite îi supun depunerii. Deci aceasta și noi întărind-o, rânduim că, DACĂ VREUNUL DIN CEI CE SE NUMĂRĂ ÎN CATALOGUL SACERDOTAL AR ÎNTREBUINȚA LUMEȘTI DREGĂTORII (...), ACELA SE SCOATE DIN CLER; căci nimeni nu poate sluji la doi domni, precum zice nemincinosul glas al lui Hristos, adevăratului Dumnezeului nostru". 4 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 825, 1 august 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Cuvântul", an III, nr. 848, 28 august 1927, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 131. Canonul 3 al Sinodului al IV-lea Ecumenic spune: "Au venit la Sfântul Sinod (înștiințare) că oarecari din cei numărați în cler, pentru mârșav câștig, se fac năimiți streinelor averi și lucrează lucruri lumești, lenevindu-se despre liturghia lui Dumnezeu și alergând prin casele lumenilor și primind asupră-și încredințări de averi pentru iubirea de argint. Deci, au hotărât sfântul și marele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
împletici pe sineși în lucruri lumești, ci să se îndeletnicească la Dumnezeiasca slujbă a făgăduinței lor, și să păzească mintea lor slobodă de fieștece turburare și zarvă lumeacă". Canonul 7 al Sinodului al IV-lea Ecumenic: "Cei ce odată în cler s-au rânduit, și monahi, am hotărât, ca nici la oaste, nici la dregătorie lumească să vie. Sau aceasta îndrăznind-o și necăindu-se ca să se întoarcă la aceasta, care pentru Dumnezeu mai-nainte o au ales, să se anatemizeze
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și traducere, în "Biserica Ortodoxă Română", an LIII, nr. 11-12/1935, pp. 545-688) care, vorbind despre infailibilitatea în materie de învățătură, zice: Iar nestricarea dogmei și curăția rânduielii nu sunt date în paza unei ierarhii oarecare, ci în paza întregului cler și popor bisericesc, strâns unit în dragoste reciprocă și care este, cu alt nume, însuși Trupul Domnului Hristos, Biserica credincioșilor". Unde se deschid ghilimelele? 31 Cuvântul, Răspuns Prea Sfințitului Vartolomeu (IV), în "Cuvântul", an V, nr. 1414, 29 martie 1929
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
vamă este aceea a înșelătoriei: judecăți false, măsuri false și alte înșelătorii... A zecea vamă este aceea a geloziei, a zavistiei... A unsprezecea vamă este aceea a mîndriei: a ambiției, prea marii opinii de sine, lipsă de respect către părinți, cler și superiori, mîndrie, îngîmfare, trufie și alte neascultări... A douăsprezecea vamă este aceea a mîniei... A treisprezecea vamă este a ceea a răzbunării... A patrusprezecea vama este aceea a uciderii... A cincisprezecea vamă este aceea a magiei: vrăji, amestec de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de mobilizare a populației care, înainte, erau inactive politic. Dacă principala bază socială a populismului este constituită de masele urbane, de imigranți recenți, în alte regimuri se pot găsi (asociate) grupuri provenite din clasa medie, din clase burgheze "înalte", din cler sau chiar militari. Mișcările și partidele populiste sunt marcate de prezența unui lider carismatic și de un raport nemijlocit (organizațional) între lider și mase. Tipul de participare rezultat nu este nici autonom, nici spontan; el configurează, mai degrabă, forme de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
fi vorba de transformări după cel de-al Doilea Război Mondial sau de mișcări totalitare (de orice fel). Noutatea cea mai importantă este dată de prezența combinată a unei structuri de mobilizare (foarte articulată, și, posibil, mai eficace), a partidului (clerul) și a unei ideologii care disciplinează controlează și are cerințe specifice pentru fiecare moment din viața credinciosului-"afiliat" religiei musulmane. Rezultatul (în ceea ce privește regimul), este atitudinea monistă în privința actorilor, o ideologie complexă, o enormă capacitate mobilizatoare, noutăți instituționale interesante la nivel
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
complexă, o enormă capacitate mobilizatoare, noutăți instituționale interesante la nivel local și național. Se poate vorbi de un regim de mobilizare bazat pe religie în ultimii ani ai secolului XX care manifestă transformări interne, datorate, înainte de toate, fragmentării interne a clerului (odată dispărut liderul carismatic). Și, în acest mod, el se apropie din ce în ce mai mult de un regim autoritar civil, cu potențial de mobilizare. Figura 2.2 sintetizează diferite tipuri de autoritarism, incluzând pseudo-democrația examinată la finalul capitolului precedent. Figura 2.2
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
mult dec�ț ancorarea �n tradi?ia gotic?, schisma anglican? (1530), care respinge domină?ia religioas? ?i cultural? a Romei (1533) ?i promoveaz? Reforma, face că arhitectura britanic? s? fie foarte pu?în receptiv? la italienism. Tot �n aceast? perioad?, clerul fiind constr�ns s? opreasc? construirea de catedrale din lips? de fonduri, doar edificiile laice consimt la c�teva elemente ornamen-tale italienizante, p�n? c?tre 1550 (Hampton Court, �nce-p�nd din 1515). Pe l�ng? această, �n acea perioad
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]