2,390 matches
-
cuprinse între 18 și 31 de ani au vizionat programe televizuale (serialele folosite erau „Sex and the City” și „Malcom” - aventurile comice ale unui băiețel supradotat). În fiecare program era intercalat un calup publicitar cu conotație sexuală (de exemplu, un clip publicitar pentru un gel de duș, în care apăreau poziții lascive) sau fără conotație sexuală (reclamele pentru alimente). La încheierea vizionării psihologii au cerut participanților să-și amintească detalii ale reclamelor. Rezultatele au arătat că în general își aminteau mai
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Applied Cognitive Psychology, în curs de apariție. 31. De ce doriți să vă cumpărați o mașină scumpă după ce ați văzut un documentar despre accidentele de mașini? Activarea cognitivă În 2006, puteam vedea pe un mare canal național de televiziune francez un clip rutier cu scop preventiv în care erau arătat scenele unor accidente cu imagini foarte dure. Scopul era alertarea tinerilor (și a celor mai puțin tineri) cu privire la pericolul excesului de viteză sau a conducerii în stare de ebrietate. O inițiativă demnă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pentru afirmarea de sine mai ales pentru bărbați. Berlinele luxoase, coupé sport sau - cum e la modă mai nou - impozantele vehicule 4X4 sunt asociate uneori, în mod explicit, în reclame cu seducția sau cu fantasma de dominare masculină. Astfel, un clip publicitar pentru marca Volvo arăta, în 2007, un bărbat la volanul mașinii sale adoptând atitudini virile și purtând ochelari de soare și haină de piele. La sfârșitul reclamei apărea următoarea frază: „Cu ea am impresia că sunt un bărbat adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Indivizii aceștia musculoși formează o masă compactă: dintr-odată dispar în spatele coloanelor și, după un moment, iese un automobil. Un bărbat iese, învingător. Evident, acesta este bărbatul care s-a ridicat deasupra masei celor care alergau și transpirau. Prin intermediul acestui clip apare ideea unei relații de dominare între, pe de o parte, un individ care are un automobil și, pe de altă parte, o masă de indivizi fără automobil, care apar ca fiind dominați. În mijlocul tuturor acestora se găsește femeia, miza
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Walter, H. (2002), „Cultural objects modulate reward circuitry”, Neuroreport, vol. 13, pp. 2499-2503. 33. De ce reclamele arată uneori modele de automobile care seamănă cu ființele umane? Antropomorfismul în publicitate O reclamă foarte sofisticată a fost difuzată pe ecrane în 2007. Clipul, realizat pentru marca Peugeot, arăta un automobil „android” care se transforma într-un fel de robot biped articulat cu o coregrafie complexă pe ritmuri tehno. Pentru realizarea acestui clip s-a apelat la un coregraf și a necesitat două luni
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
O reclamă foarte sofisticată a fost difuzată pe ecrane în 2007. Clipul, realizat pentru marca Peugeot, arăta un automobil „android” care se transforma într-un fel de robot biped articulat cu o coregrafie complexă pe ritmuri tehno. Pentru realizarea acestui clip s-a apelat la un coregraf și a necesitat două luni de lucru cu tehnologii de ultimă oră. De ce o astfel de investiție? Asemănarea dintre un automobil și ființa umană este unul dintre resorturile pe care le folosesc publicitarii pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
este în sine un factor de identificare, însă concordanța dintre emoția mesajului și cea asociată cu chipul automobilului este la fel de importantă pentru că facilitează asimilarea mesajului. Alte exemple de antropomorfisme publicitare vă sunt poate familiare: Peugeot a realizat o serie de clipuri arătând un automobil „șerif” de culoare albă, care stabilea ordinea într-o bandă de automobile „desperados” de culoare neagră. O altă reclamă s-a axat pe automobilele trimise la casat: sufletele mașinilor (pentru că și ele au un suflet ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Ba mai mult, neurobiologul Edouard Gentaz a arătat că creierul uman dispune de un sistem de detectare a mișcărilor „biologice”, adică proprii ființelor umane, prin opoziție cu mașinile. Activând aceste zone (ceea ce face reclama pentru automobilul bionic menționat mai sus), clipul publicitar își asigură deja o creștere a atenției din partea telespectatorului. Concluzie Tot ceea ce poate face ca un automobil să pară mai uman determină automat o identificare puternică a produsului, ceea ce îi asigură fixarea în memoria consumatorului. Ultima invenție: reclamă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
vol. 9, nr. 3, pp. 381-388. 37. De ce copilul dumneavoastră vrea să meargă la McDonald’s după ce s-a uitat la televizor? Impactul mărcilor asupra copilului Reclamele pentru marile rețele de fast-food-uri apar frecvent la televizor sau în reviste. Adesea clipurile prezintă o familie care ia masa într-un decor idilic de fast-food ideal cu jocuri și meniuri amuzante. Care este impactul unor astfel de reclame asupra copiilor. Un experiment l-a evaluat. Medicul Thomas Robinson de la Universitatea Stanford, California, a
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fi dorința campaniilor agroalimentare și ale oficialităților, să promoveze în rândul tinerilor o alimentație sănătoasă. Concluzie Când ne uităm la televizor împreună cu copiii, ritmul imaginilor și convivialitatea situației pot face în așa fel încât noi să nu fim atenți la clipurile publicitare, care însă se vor fixa în mintea copiilor și vor face din ei un adevărat motor al consumului. Copilul se va duce în supermagazin spre produsul pe care l-a văzut la televizor, va cere mingea sau pantofii eroinei
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
obiectul unei condiționări asociative. Concluzie Platon spunea: „Dacă vrei să controlezi un popor, controlează-i muzica”. Muzica este un ingredient fundamental al oricărei reclame. Când avem un sentiment de bine provocat de o melodie care se aude pe fundalul unui clip publicitar, nu ne dăm seama aproape niciodată că sentimentul de relaxare vine de la muzică, iar noi îl atribuim, bineînțeles, produsului. Și atunci, ce poate fi mai natural decât căutarea unui produs pe care îl percepem ca fiind agreabil. Pentru mai
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
and Cognition, 18(2), pp. 379-390. Hu, H., Real, E., Takamiya, K., Kang, M.G., Ledoux, J., Huganir, R.L., Malinow, R. (2007), „Emotion enhances learning via norepinephrine regulation of AMPA-receptor traffiscking”, Cell, 131(1), pp. 160-173. 45. De ce vă încântă un clip publicitar care vă aduce aminte de copilărie? Persuasiune și amintiri autobiografice Vă amintiți poate de vremea când bunicul sau bunica vă dădeau caramele... Vă gândiți la asta când priviți o reclamă la bomboane, în care un bătrân cheamă un micuț
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
când vă uitați la „Seven”? Angoasa și nevoia de grăsimi 60. De ce oamenii vorbesc atât de repede pe canalele radio sau TV de informație? Viteza vorbirii și aderarea la discurs 61. De ce nu încetați să fumați după ce ați văzut un clip antifumat? Reacția și autoeficiența A fi telespectator astăzi: regresiunea spre afect Într-o zi, deschizând televizorul, găsim o emisiune și ne vine să exclamăm: „Cum pot să spună astfel de tâmpenii!” e dificil de spus de ce, dar sentimentul există, brut
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
vol. 19(2), pp. 286-311. Lee, H.O., Boster, F.J. (1992), „Collectivism-individualism in perceptions of speech rate: a cross-cultural comparison”, Journal of Cross-Cultural Psychology, vol. 23, nr. 3, pp. 377-388. 61. De ce nu încetați să fumați după ce ați văzut un clip antifumat? Reacția și autoeficiența La începutul anilor 2000 a fost lansată o mare campanie pentru a sensibiliza publicul la efectele nocive ale tutunului. În anul 2004, spectatorul a fost expus unor clipuri șoc. Unii își amintesc poate de o secvență
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nu încetați să fumați după ce ați văzut un clip antifumat? Reacția și autoeficiența La începutul anilor 2000 a fost lansată o mare campanie pentru a sensibiliza publicul la efectele nocive ale tutunului. În anul 2004, spectatorul a fost expus unor clipuri șoc. Unii își amintesc poate de o secvență filmată care arăta o cameră de apartament plină de țigări, apoi un hol blocat de țigări și o voce care explica că un copil care a trăit în acest apartament ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Reacția poate fi adesea observată la persoanele care se simt constrânse să acționeze în conformitate cu un mesaj exterior și care bravează în fața lui pentru a-și păstra iluzia libertății. Teama provocată de prezentarea în reviste, la radio sau la televizor a clipurilor pentru a determina oamenii să se lase de fumat este oare ineficientă? Nu neapărat, după cum arată alte experimente. Psihologul Kim Witte a arătat că o amenințare extremă poate fi eficientă dacă este însoțită de recomandări precise pentru a scăpa de
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ne-a cerut să alcătuim o hartă publicitară cu ajutorul căreia clienții lor să poată localiza cu ușurință automatele bancare. Șeful meu, vicepreședintele, i-a promis clientului că se va ocupa personal de proiect, deoarece eu eram ocupat cu producerea unor clipuri publicitare video pentru același client. După cîteva săptămîni, în timpul unei ședințe de bilanț, l-am întrebat ca din întîmplare pe șeful meu cum merge proiectul ABM. „E în lucru”, m-a asigurat el. Am încuviințat, deși nu văzusem nici un semn
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
interzisese în adolescență prin educația catolică primită. În Material Girl (1984), Madonna își asumă o altă mască: prostituata care, refuzând să fie tipul de victimă Marilyn Monroe, se vinde oricui plătește mai bine în căutarea domnului Perfect, "băiatul cu bani". Clipurile Madonnei Like a Virgin (1984) și Like a Prayer (1989) sunt simulări de castitate și credință. Artista jonglează cu aceste noțiuni cum s-a jucat și cu sarcina la adolescente și cu ademenirea băieților tineri. Mesajul pe care îl transmite
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și explorarea întregului spațiu subfascial al compartimentului muscular superficial de la marginea tibiei (anterior) până la linia mijlocie (posterior). Sunt identificate și întrerupte toate perforantele: cele cu dimensiuni sub 2 mm prin secționare cu bisturiul armonic, cele mai mari prin secționare între clipuri. O importanță deosebită trebuie acordată secționării în imediata apropiere a tibiei a fasciei care separă compartimentul muscular superficial de cel profund pentru a evita lezarea pachetului vasculo nervos tibial posterior. Doar circa 60% din perforantele mediale pot fi identificate și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cît și cel de analiză, metaomunicarea politică). * exprimat într-o omogenizantă orwelliană "langue de bois" * exprimat într-un discurs partizan, patetic, hipersubiectivizat * orientat spre "educarea maselor" * orientat spre entertainment și în cel mai bun caz infotainment în cadența alertă a clipului publicitar și videoclipului (MTV). * deformat de cenzură și autocenzură (pozitivă what to say și negativă what not to say, practicată din anul 1947) Cenzura a creat trei universuri informaționale: i) cel oficial vizînd manipularea și disimularea în scop partinic; ii
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
absolută mai puternic decât simplul „the best”. Secundum non datur poate fi deviza stăpânilor tărâmului propagandei. Propaganda este sistematică, ceea ce înseamnă că este repetată identic, puternic și regulat de un număr considerabil de ori. Un singur discurs, un singur film, clip sau un singur slogan difuzat o singură dată, un articol publicat într-o revistă de mic tiraj nu înseamnă propagandă. Propaganda trebuie să fie regulat repetitivă pentru că se adresează masei, nu individului. Pentru un ins dotat cu reguli ale gândirii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pe teritoriu, iar controlul aparatului de propagandă asupra conținutului filmelor era total. Așa au luat naștere agit‑poezd, agit-trenurile. Vagoane care purtau inscripția „Cinematograful sovietic. Teatrul poporului” încep să străbată stepa. În ele se proiectau agitki, filme foarte scurte, adevărate „clipuri” avant la lettre. Firește, mijloacele clasice de propagandă, ziare, broșuri, afișe, erau și ele prezente, dar „kino” era marea atracție. Mulți dintre spectatori vedeau pentru prima oară în viață un film (în 1921, Krupskaia afirmă că 80% dintre tinerii de la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
putere constă în eforturile de depășire a unui control simbolic asupra definiției colective a situației politice. Aspiranții la putere caută să impună supremația propriei lor definiții, grație simbolurilor reprezentate de cuvinte, imagini, filme, citate, argumente, discursuri, mici fraze, fotografii, afișe, clipuri, cărți, profesiuni de credință, scrisori, muzică etc. Cu alte cuvinte, putem vorbi despre construirea unei interpretări cu vocație strategică și care se va împotrivi interpretărilor rivale, pentru cucerirea puterii. Din această înfruntare simbolică vor rezulta nu doar rezultatele electorale imediate
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Walter Benjamin nu este "estetizarea politicii". Sîntem în măsură să ne întrebăm dacă, într-adevăr, în acest tip de comunicare politică, esența constă tot mai mult într-o construire de identități strategice prin regizări mediatizate sub forma mesajelor publicitare (afișe, clipuri, spoturi etc.), dar și în forma informației, cu precădere audiovizuale, mai deschisă către spectaculozitate și dramatizare. Strategiile de comunicare și acoperirea mediatică a campaniei se combină pentru a surprinde realitatea politică, după cum și principiul plăcerii ar submina principiul realității. Aceasta
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Press, 1986. 57 D.Weaver, "Media Agenda-setting and Elections: Assumptions and Implications", in D.L.Paletz, ed., Political Communication Research, Norwood, Ablex, 1987. 58 S. Iyengar, D.Kinder, News that Matters, Chicago, Chicago Un. Press, 1987. 59 J.-P.Gourevitch, "Le clip politique", Revue française de Science politique, vol. 39 (1), 1989. 60 A se vedea utilul compendiu de cercetări empirice al lui J.-N. Kapferer, Les chemins de la persuasion, Paris, Dunod, 1990. 61 L.L.Kaid, J. Gerstlé, K.R.Sanders, eds, Mediated
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]