2,438 matches
-
reconsiderată. Magia și vrăjitoria în secolul al XIX-lea", în Robert Muchembled, op. cit., p. 246. 45 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, op. cit., p. 258. 46 Ibidem. 47 Irina Nemeti, Calea zânelor. Moșteniri antice în mitologia românilor, prefață de Mihai Bărbulescu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2004, p. 38. 48 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, op. cit., p. 253. 49 S. Florea Marian, în cele trei volume ale sale: Nașterea la români, Nunta la români și Înmormântarea la români, tratează și aceste momente prevestitoare din perspectiva rolului pe care-l
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
redacție: Ioan Moldovan (redactor-șef, martie - iunie 1990), Valentin Dărăban (redactor-șef, iulie 1990 - iulie 1991), Gheorghe Șișeștean (redactor-șef adjunct), Florin Horvath, Eugen Crihan (secretari generali de redacție). Fost supliment literar-artistic al gazetei „Năzuința” sau încorporată trimestrial în revista clujeană „Tribuna”, S. se înscrie între publicațiile literare postdecembriste ce urmăresc să încurajeze schimbul de opinii și promovarea valorii. Rubrici: „Mozaic”, „Carnet”, „Interviul nostru”, „Serialul nostru”. În fiecare număr sunt incluse versuri de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, George Coșbuc, Octavian Goga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289669_a_290998]
-
va susține în 1922 devenind, astfel, prima femeie doctor în chimie din România. În 1925 predă un curs de chimie analitică la Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj, iar în 1930 devine docent la Facultatea de Științe a Universității clujene. Decan (1948-1953) al Facultății de Chimie (înființată în 1948) din cadrul Universității din Cluj, al cărei rector a fost în 1952 - 1957. În 1951 înființează Institutul de Chimie pe care l-a condus până în 1970. A publicat peste 250 de lucrări
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
și experiența profesională. Bibliografie Iluț P., Valori, atitudini și comportamente sociale, Editura Polirom, Iași, 2004. Miroiu M. și Blebea G., Introducere în etica profesională, Editura Trei, București, 2001. Roth-Szamoskozi, Maria, Perspective teoretice și practice ale asistenței sociale, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2003. Sârbu Tănase, Etica : valori și virtuți morale , Editura Societății Academice "Matei Teiu Botez", Iași, 2005. Tompea Doru, Deontologia asistenței sociale și construcția paradigmei profesionale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
George , D. Stan, Asistența socială. Studii și aplicații, Editura Polirom, Iași, 2005 Neamțu, G., Introducere în teoria asistenței sociale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Roth-Szamoskozi, Maria, Perspective teoretice și practice ale asistenței sociale, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2003. Sârbu Tănase, Etica : valori și virtuți morale , Editura Societății Academice "Matei Teiu Botez", Iași, 2005. Tompea Doru, Deontologia asistenței sociale și construcția paradigmei profesionale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
C. Zamfir, L.Vlăsceanu, Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1998. 46 M. Miroiu și G. Blebea, Introducere în etica profesională, Editura Trei, București, 2001, p.11. 47 Maria, Roth-Szamoskozi, Perspective teoretice și practice ale asistenței sociale, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2003. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------8 1 TEORII ȘI METODE ÎN ASISTENȚA SOCIALĂ Introducere Concepte, definiții ale teoriei Modelele intervenției Teoria Modelului medical Teoria atașamentului Teoria îngrijirii Teoria participării în asistența socială Teoria centrării pe client Teoria rețelelor Teoria sistemelor Valori în asistența
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
, Gabriel (25.VIII.1913, București), poet și publicist. Este fiul profesorului universitar Gheorghe P. Pamfil, unul dintre fondatorii învățământului farmaceutic clujean. Termină liceul în cadrul Seminarului Pedagogic Universitar din Cluj (1931) și face studii superioare de farmacie, în 1940 devenind doctor în farmacologie la Universitatea din București. În anul tipăririi tezei sale de doctorat, locotenentul farmacist publică și studiul Elemente de etică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
, Brașov), traducătoare. Este fiica poetului Szemlér Ferenc. După absolvirea Liceului de Muzică din orașul natal (1953), urmează Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1954-1959), lucrând apoi în redacția revistei clujene „Utunk” (1959-1962), la săptămânalul brașovean „Új Idö” (1963-1966), la „Művelödés” (1967-1968) și ulterior la „Brassói Lapok”. Debutează cu poezie în „Utunk” (1958), fiind prezentă cu versuri, traduceri, cronici teatrale, recenzii, schițe și reportaje în „Igaz Szó”, „Utunk”, „Elöre”, „Új Élet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287776_a_289105]
-
Facultatea de Litere a Universității din Cluj (1951). Doctorand și asistent universitar (1956), va fi închis între 1957 și 1964. După ieșirea din închisoare și până la reabilitarea politică din 1969 lucrează ca muncitor . Între anii 1970 și 1990 conduce redacția clujeană a Editurii Kriterion. Debutează în revista „Utunk” (1949) și colaborează la revistele „A Hét”, „Igaz Szó”, „Korunk”. A semnat și cu pseudonimul Tolnai György. Specialist în istoria literaturii maghiare din secolul al XIX-lea, este autor al unor lucrări în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
române, corespondențele poeziei lui Arany János cu poporanismul românesc. Volumul mai cuprinde evocarea unor personalități, lucrări și publicații care au jucat un rol însemnat în cercetarea și susținerea legăturilor cultural-spirituale româno-maghiare (Ács Károly, Bitay Árpád, Ion Chinezu, Kakassy Endre, revista clujeană „Cultura” din 1924, „Familia” din Oradea). Studiile deschid perspective noi asupra problemei: pe lângă contribuțiile documentare, se pune accentul pe aspectele comparatiste, autorul căutând să aprofundeze climatul spiritual-literar care explică o anumită receptare sau, dimpotrivă, în alte cazuri motivează lipsa receptivității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
9; Alexandru George, Marele Alpha, București, 1970, 45-53; Nicolae Manolescu, Domițian Cesereanu, „Ipostaze”, CNT, 1970, 50; Adrian Marino, Opinii. Aspecte critice, TR, 1970, 53; Petru Poantă, Lecturi, „Făclia”, 1970, 74-79; Florin Mihăilescu, „Ipostaze”, VR, 1971, 5; Mircea Vaida, Prezențe poetice clujene. „Extaz” geometric, TR, 1983, 20; Cristian Moraru, Domițian Cesereanu, „Celălalt”, RL, 1983, 29; Constantin Cubleșan, „Celălalt”, ST, 1983, 8; Dicț. scriit. rom., I, 540-541; Poantă, Dicț. poeți, 54-55; Popa, Ist. lit., II, 1157. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
anii 1951 și 1954, avându-l între profesori pe I. D. Sârbu. Devine studentă a Facultății de Filologie-Istorie-Filosofie, secția română, a Universității „Babeș-Bolyai” (1954-1958) și se afirmă în cadrul cercurilor științifice studențești. După obținerea licenței, își începe cariera didactică în învățământul superior clujean. Doctor în filologie din 1971, ajunge profesor la Facultatea de Litere. A îndeplinit și funcțiile de prodecan și decan la aceeași facultate. Debutează cu articole de istorie literară în „Buletinul cercurilor științifice studențești. Științe sociale” (Cluj, 1956-1957), iar editorial cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
Bolintineanu, Filimon, mai vechiul Dinicu Golescu). Diferența specifică în cadrul genului, atunci în formare în literatura noastră, ar consta în faptul că această operă „transformă călătoria în «romanul» unei existențe și al unei aventuri”. A. continuă și ilustrează pertinent tradiția școlii clujene de critică și istorie literară, atât sub raportul temelor, cât și sub cel metodic, fapt evident și în contribuțiile autoarei la volumele colective de studii, alcătuite în cadrul catedrei: Studii literare (Cluj-Napoca, 1987); Semiotica și poetica. Contribuții la studiul dialogului (Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
reformă internă, inaugurată de marginalizarea parțială a lui Năstase și chiar a părintelui fondator al Partidului, Ion Iliescu, la congresul din 2006 la care Mircea Geoană e ales președinte. După alegeri, președinte al PD devine Emil Boc, un tânăr universitar clujean care câștigase alegerile pentru primăria orașului Cluj. Fidel necondiționat al lui Traian Basescu, Emil Boc este inițiatorul unui adevărat cult al președintelui, și, cel puțin formal, autor al unei manevre politice surprinzătoare: PD câștigase cu greu calitatea de membru al
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Racoviță”, „Mihai Eminescu” și „Gh. Barițiu” din Cluj, apoi Facultatea de Filologie, secția franceză-română, la Universitatea „Babeș-Bolyai” (1962-1967). Mai întâi profesor de limba franceză la școli din Gherla și Cluj, în 1970 devine asistent la Facultatea de Filologie a Universității clujene, unde predă și în prezent. Își ia doctoratul cu teza Marcel Proust et le théâtre (1986). Debutează în 1966 cu traducerea poeziilor Buchetul și Războiul de Jacques Prévert în „Tribuna”, iar în volum, în 1976, cu traducerea cărții Marthei Bibescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
Mureș (1937), profesor de arte decorative la Academia de Arte Frumoase din Timișoara (1938-1939), inspector al muzeelor (1942) și subinspector general al artelor pentru Transilvania (1943-1946), redactor-șef la „Arta plastică” (1966-1968). Debutează cu poezia Mașinism în 1932 la revista clujeană „O lume nouă”, iar editorial în 1938 cu romanul memorialistic Am plecat din sat, scris în 1937-1938 la Paris, în timpul unei specializări. În 1932 face cunoștință cu Geo Bogza, Sașa Pană și S. Perahim, frecventează grupurile avangardiste literare, în 1933
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
face cunoștință cu Geo Bogza, Sașa Pană și S. Perahim, frecventează grupurile avangardiste literare, în 1933 deschide o expoziție de desene împreună cu Miron Radu Paraschivescu și Ion Vitner în localul librăriei Hasefer. Asociindu-se cu un grup de tineri intelectuali clujeni (Eduard Mezincescu, Grigore Popa, Nicu Caranica, Wolf Aichelburg, Olga Caba, Radu Pușcariu), editează în 1933 revista avangardistă „Herald”, rămasă la un singur număr, unde semnează proza Deschidere la un banchet. Mai scrie la „Ardealul”, „Revista literară”, „Dacia” „Caleidoscop”, „Symposion”, „Gând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
Colecția ACADEMICA 250 Seria Istorie cultural\ și social\ Mihai Stelian RUSU este doctor în sociologie al Universității BabeșBolyai din anul 2013, cu o teză despre geneza culturală și transformările istorice ale memoriei naționale românești. Cercetător postdoctoral în sociologie în cadrul universității clujene cu un proiect centrat pe transformarea sentimentelor patriotice ale românilor în epoca postnaționalistă a Uniunii Europene. A publicat numeroase studii și articole în reviste naționale și internaționale pe teme ce variază de la sociologia memoriei colective la chestiuni de epistemologie socială
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adevărate "tradiții a unei literaturi polemice" (p. 27), centrată pe reluarea "la nesfârșit, obsesiv, [a unui] set restrâns de probleme istorice și lingvistice relativ obscure și controversate, legate de originea, limba și continuitatea românilor" (Mitu, 1997, p. 27). Concluzia istoricului clujean, la care subscriem fără rezerve, este că conștiința națională la românii ardeleni își are geneza în miezul acestui climat confruntaționist, pe fondul polemicii pasionale cu teoriile partizane străine care discreditau pretențiile românești la egalitate politică revendicată pe calea reliefării nobleții
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fiind vehicule utilizate pentru transportarea unor semnificații strict religioase. Următoarea bucoavnă avea să apară abia aproape o jumătate de secol mai târziu, la Cluj în 1744. În mare parte identică în ceea ce privește conținutul cu Bucoavna de la Bălgrad din 1699, această Bucoavnă clujeană este "un fel de ediție nouă" a precedentei sale, cum o califică O. Ghibu (1975, p. 39). Noutatea absolută pe care o prezintă este că, pe lângă caracterele chirilice, Bucoavna din 1744 oferă, în paralel, și litere latine. În laborioasa sa
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
caracteristici istorice, "sentimentul de mândrie națională și de absolută încredere în viitorul poporului și statului nostru e cu totul natural" (Giurescu, 1942, p. 4). Aceeași pedagogie a superlativului românesc este predată și de către I. Lupaș (1931). Doar că profesorul universitar clujean recurge la o strategie de externalizare a autorității cu scopul de a obiectiva superlativul românesc și de a-i conferi un surplus de credibilitate. Autorii străini sunt cei care sunt făcuți să rostească superlativele autohtone. De pildă, "un istoric german
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mare de lucrări didactice apărute în aceste aproape două secole de existență istorică românească, un alt factor care a îngreunat o abordare exhaustivă a fost indisponibilitatea unor manuale de istorie, în special din secolul al XIX-lea, în fondurile bibliotecilor clujene. Un alt minus al lucrării îl reprezintă lipsa din analiză a manualelor de geografie și (cu câteva excepții) a celor de educație civică. Instituite ca instrumente pedagogice înainte de cele de istorie, manualele de geografie au fost purtătoarele ideii și aspirației
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Press. Barbu, D. (2008). O istoria naturală a comunismului. În V. Ernu, C. Rogozanu, C. Siulea și O. Tichindeleanu (coord.), Iluzia anticomunismului: Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (pp. 71-104), Chișinău: Cartier. Băban, A. (2002). Metodologia cercetării calitative. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Bădescu, G., Comșa, M., Gheorghiță, A., Stănuș, C., Tufiș, C.D. (2010). Implicarea civică și politică a tinerilor. Constanța: Editura Dobrogea. Benavot, A. și Riddle, P. (1988). The Expansion of Primary Education, 1870-1940: Trends and Issues. Sociology of Education, 61(3
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționale românești (1831-1878). Iași: Editura A'92. Muscă, V. (1996). Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D.D. Roșca. Cluj: Biblioteca Apostrof. Nastasă, L. (1999). Generație și schimbare în istoriografia română (sfîrșitul secolului XIX - începutul secolului XX). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Nienass, B. (2013). Postnational Relations to the Past: A "European Ethics of Memory"? International Journal of Politics, Culture, and Society, 26(1), 41-55. Nietzsche, F. (1998). Considerații inactuale II: Despre foloasele și daunele istoriei pentru viață. În Opere complete 2
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sociale. 7 Mulțumesc pe această cale doamnei Alina Lemnean, de la Biblioteca Județeană "Petre Dulfu" din Baia Mare, care a avut amabilitatea de a-mi pune la dispoziție o copie scanată a acestui volum rar, care nu se găsește în colecțiile bibliotecilor clujene. Pentru restul colecției de manuale, recunoștința mea are o destinație instituțională: Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, al cărei fond de carte l-am exploatat în cadrul sălilor de lectură, Bibliotecii de cercetare a Georg-Eckert-Institut (GEI). Leibniz-Institut für internationale Schulbuchforschung
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]