2,440 matches
-
modern - artă sau știință Odată cu intrarea la cursul de Masterat al Academiei de muzică Gh. Dima în 1995, ia concursul și la Operă Română Cluj-Napoca unde își face debutul în cariera pe repertoriul de mezzosoprana. Astfel, debutează pe prestigioasa scenă clujeana în 1995 în rolul Rosinei din opera Bărbierul din Sevilla de G. Rossini, în 1996 în rolul Carmen din opera Carmen de G. Bizeț, urmat la numai două săptămâni de debutul în rolul Dorabella din Cosi fan tutte de W
Silvia Sorina Munteanu () [Corola-website/Science/313113_a_314442]
-
viața culturală franceză. În același timp, corespondează cu Samuel Beckett, Philippe Soupault, Xavier Tilliette pe tema criticii literare și dramatice a lui Gabriel Marcel. În 1990 devine secretar de redacție la revista culturală Jelenlét din Cluj-Napoca și redactor la filiala clujeană a editurii Kriterion din București. Din 1991 pînă în 1994 este profesor de limba franceză la Liceul „Sámuel Brassai” din Cluj-Napoca și coordonator al cenaclul literar György Bretter din Cluj-Napoca. În 1995 devine lector la Catedra de Teatru a Facultatății
François Bréda () [Corola-website/Science/313224_a_314553]
-
revistei se numără: Octavian Goga, Nicolae Iorga, Sextil Pușcariu (Impresii de la Liga Națiunilor), Ioan Lupaș (Semicentenarul morții lui Andrei Șaguna), precum și poetul maghiar Ady Endre, George Vâlsan, George Oprescu și alții. Fără a reprezenta o continuare directă a publicației interbelice clujene, revista "Cultura" își reia apariția în 2003 în cadrul Institutului Cultural Român, înlocuind în structura ICR revista Dilema, desființată din cauza unor dispute între redacție și conducerea Institutului. Din redacția revistei "Cultura" în 2004-2005 făceau parte Cristian Teodorescu (redactor-șef), Dorin Liviu-Bîtfoi
Cultura (revistă) () [Corola-website/Science/314721_a_316050]
-
1820, frontul casei a fost modificat în stil clasicist, însă la jumătatea secolului XX și-a reprimit aspectul puritan, care relevă mai elocvent adevărata ei vechime Palatul Teleki din Cluj-Napoca, str. M. Kogălniceanu nr.7 este monument de arhitectură laică clujeană. Edificiul a fost construit între 1790-1795, după planurile arhitectului Joseph Leder și aparține barocului târziu, cu unele elemente de clasicism[1]. Actualmente clădirea adăpostește Sala de lectură a Bibliotecii Județene „Octavian Goga” din Cluj-Napoca. Muzeul Țăranului Român, 1912-1938, arhitect Nicolae
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
Călin Alexandru Nemeș (n. 8 mai 1960, Cluj Napoca - d. 8 iulie 1993) a fost un actor clujean, care în timpul Revoluției din 1989 a fost împușcat și grav rănit în luptele de stradă din Cluj de soldați ai Armatei comandați de căpitanul Carp Dando, ofițer al Armatei române. În același eveniment au murit și alte persoane printre care
Călin Nemeș () [Corola-website/Science/313671_a_315000]
-
acesta s-a spânzurat în podul casei sale. Prin aceasta, Călin Nemeș n-a făcut decât să arate că din 2 martie 1989 când brașoveanul Liviu Babeș și-a dat foc în public, și până în 8 iulie 1993 când revoluționarul clujean s-a spânzurat, în România încă nu se schimbaseră prea multe lucruri. În 28 decembrie 2006 primăria municipiului Cluj-Napoca a conferit lui Călin Nemeș și altor eroi ai revoluției clujene titlul de "Cetățean de onoare post-mortem al municipiului Cluj-Napoca"
Călin Nemeș () [Corola-website/Science/313671_a_315000]
-
foc în public, și până în 8 iulie 1993 când revoluționarul clujean s-a spânzurat, în România încă nu se schimbaseră prea multe lucruri. În 28 decembrie 2006 primăria municipiului Cluj-Napoca a conferit lui Călin Nemeș și altor eroi ai revoluției clujene titlul de "Cetățean de onoare post-mortem al municipiului Cluj-Napoca"
Călin Nemeș () [Corola-website/Science/313671_a_315000]
-
alchimiști -, își transformă nenorocirea în taină mistică. Înfrânge soarta. Dă un sens fast nefericirii...”. În anul în care se împlineau patru decenii de la publicarea teoriei blagiene legate de „spațiul mioritic”, filosoful Constantin Noica scrie un incitant articol pentru o revistă clujeană, cu scopul vădit de a descongestiona filosofia culturii de prejudecata, încă dominantă, impusă prin teoria poetului-filosof din Lancrăm. „Desprinderea” pentru care pledează nu întrunește calitățile unei renegări totale, a unei decapitări, ci subliniază mai degrabă o necesară delimitare față de efortul
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
Universității Babeș-Bolyai. Centrul a fost fondat în 1994 sub egida Societății Culturale Româno-Germane, al cărei obiectiv este schimbul cultural activ între România și Germania. Prin programele sale, ce includ expoziții, concerte, workshopuri și seri literare, Centrul Cultural vrea să ofere clujenilor posibilitatea de a-și crea o imagine despre peisajul cultural german contemporan. Un punct esențial în acest context îl reprezintă dialogul dintre cei implicați în cultură și tinerii interesați, precum și promovarea proceselor socio-civice. Departamentul de Promovare a Limbii Germane oferă
Centrul Cultural German din Cluj () [Corola-website/Science/314356_a_315685]
-
Americii. Actualmente, locuiește și activează în Franța, având propria sa afacere. A fost invitată specială a Festivalului de film Transilvania unde a participat la prezentarea specială a filmului său de debut, "La patru pași de infinit" unei audiențe a festivalului clujean. În interviuri a menționat că, deși nu urmărește a se întoarce la film, nu exclude posibilitatea dacă i se oferă „un rol interesant”.
Irina Gărdescu () [Corola-website/Science/313401_a_314730]
-
din secolele XVI-XVII, agricultura Scaunului Odorhei în secolul al XVI-lea, studiile rezultate fiind publicate în limbile română și maghiară. Ca rezultat a mai multor decenii de cercetare, Pataki József a publicat în anul 1981 volumul "Kolozsvári emlékírók 1603-1720" [Memorialiști clujeni 1603-1720], care este lucrare de referință pentru istoria Clujului. În colaborare cu Demény Lajos, a inițiat seria nouă "Székely oklevéltár" [Diplomatariu secuiesc] și a participat la redactarea primelor trei volume. În 1991, cu prilejul aniversării a 250 de ani de la
József Pataki (istoric) () [Corola-website/Science/314858_a_316187]
-
(n. 1 ianuarie 1949 la Târgu Mureș) este un prozator, dramaturg, traducător, ziarist și regizor de teatru clujean. Nepotul marelui pictor Ion Țuculescu și tatăl prozatorului Răzvan Țuculescu. În prezent este realizator TVR. este unul din cei mai prestigioși romancieri ai generației '80. A fost distins de-a lungul carierei sale cu numeroase premii la nivel național, iar
Radu Țuculescu () [Corola-website/Science/318914_a_320243]
-
este un ziar din Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca. a apărut pentru prima dată în septembrie 2007, ca și săptămânal local distribuit gratuit. Acesta a fost fondat de către jurnalistul clujean Ion Novăcescu, împreună cu agenția de publicitate Amprenta Advertising, deținută de omul de afaceri Decebal Cotoc. Ziarul a apărut în 24 de pagini full color, fiind structurat pe domenii precum: dezvăluiri, politic, comunitar, interviu, social, economic, cultură, monden. Ziarul își propunea
Cetățeanul Clujean () [Corola-website/Science/318935_a_320264]
-
conducerea agenției Amprenta. Tot atunci au apărut și primele pagini de sport în interiorul ziarului. Din cauza crizei economice, numărul de pagini a fost redus însă pe parcursul anului 2009, iar în ianuarie 2010 ziarul nu a mai ieșit de sub tipar. Astfel, Cetățeanul Clujean s-a transformat în cotidian on-line, cu conținut generalist. Cu această ocazie ziarul și-a schimbat sigla și site-ul, care a devenit mult mai modern. Acesta își propune în continuare să fie tribuna de la care cetățenii Clujului să-și
Cetățeanul Clujean () [Corola-website/Science/318935_a_320264]
-
Nostalgie" (1968) "Țăranul cu coasă" (1968) Basoreliefuri după texte literare celebre: "Furtună" (1955), "Seară lui Toldi" (1956), "Cănata profana" (1957), "Baladele" (1969) Sculpturi inspirate din fenomenele naturii: "Toamnă" (1955), "Primăvară" (1956), "Iarnă" (1958), "Dimineață" (1959), "Gerul" (1961) Toca, Mircea, "Sculptori Clujeni", Editura Meridiane, București, 1978
Eugen Szervátiusz () [Corola-website/Science/318950_a_320279]
-
România, sub genericul "Radioul Creștin Ortodox". Miercuri, 28 aprilie, a avut loc o întâlnire cu reprezentanții radiourilor din Cluj-Napoca, un spectacol pentru adolescenți sub genericul "Pururi Tânăr" și un spectacol susținut de Ioan Bocșa. Joi s-a desfășurat recitalul poeților clujeni, precum și un spectacol folcloric intitulat "Acasă la creștini". Vineri, 30 aprilie, a avut loc spectacolul aniversar "Radio Renașterea - 5 ani de emisie" la Opera Națională din Cluj, iar ziua de sâmbătă, 1 mai, a început cu Sfânta Liturghie Arhierească ce
Radio Renașterea () [Corola-website/Science/318951_a_320280]
-
universitari Liviu Călin și Nicolae Mărgineanu. Din 1948, fiind îndepărtat de la catedră, a lucrat în cadrul filialei din Cluj a Academiei Române ca bibliograf. Devine cercetător la Institutul de Istorie și Filosofie (1949-1951), apoi bibliotecar-șef (1951-1954) și director-adjunct (1954-1959) la filiala clujeană a Bibliotecii Academiei. Nu îi mai sunt publicate volumele și preferă să se ocupe de traduceri. În această perioadă a finalizat traducerea piesei "Faust" de Goethe, iar în 1958 apare primul volum din "Opere" de G.E. Lessing în traducerea lui
Lucian Blaga () [Corola-website/Science/297298_a_298627]
-
Sabot a primit peste 15.000 Euro, iar Sapțiul Intact a primit 10.000 Euro, fiind entitățile care s-au bucurat de cel mai important ajutor. De-a lungul anilor, Fabrica a devenit cel mai atrăgător centru pentru mediul artistic clujean și e normal să vrei să faci parte din el. Însă cred că e necesar să înțelegi ce-i leagă pe oamenii de acolo, ce valori comune au, dacă rezonezi cu ele, ce afinități sunt între tine și cei deja
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
iar apoi, remarcat într-un mediu revuistic favorabil, a lucrat la revistele "Flacăra", "Viața studențească" și "Amfiteatru". După 1989, a devenit directorul revistei "Cuvântul", conducând în aceeași perioadă și alte publicații din București și Baia Mare. Reprezentant de marcă al grupării clujene de la "Echinox", figură proeminentă a generației literare a anilor '80-'90, membru fondator al ASPRO, membru - de asemenea - al Uniunii Scriitorilor din România, Radu G. Țeposu a fost unul dintre cei mai valoroși critici și eseiști ai literaturii române a
Radu G. Țeposu () [Corola-website/Science/297603_a_298932]
-
Banat, și al Adelinei (n. Dragoman). Urmează Liceul „Gheorghe Barițiu” din Cluj (1935-1940) și Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu (1941-1943). Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1947). Doctorat în literatură universală și comparată la Universitatea clujeană, sub conducerea lui Liviu Rusu. Devine asistent universitar la Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj (1946-1949), apoi cercetător la Filiala din Cluj a Academiei Române (1950-1954). Prima oară este arestat în 1948, pe când era proaspăt asistent. Este judecat și condamnat
Nicolae Balotă () [Corola-website/Science/297602_a_298931]
-
Vlahi”. Ei nu beneficiază de mijloace destule (școli, mass-media, instuții culturale, susținere guvernamentală) pentru a-și păstra identitatea proprie. Din acești "rămâni", mulți bărbați practicau încă în anii 1950-60 transhumanța, fără să aibă domiciliu fix, așa cum i-a surprins etnologul clujean Petru Neiescu într-una din vizitele sale pe teren. Se pare ca aceștia nu sunt fărșeroți propriu-ziși, ci saracaciani care au reușit să scape de procesul de grecizare stabilindu-se în decursul diferitelor perioade istorice în spațiul albanez. Vechea politica
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
și a simpatizanților săi. Sicriul a fost așezat în Cimitirul Hajongard, ca semn că liniștea românilor a încetat să mai existe, fiind răpusă de cercurile dușmănoase. S-a remarcat prin numeroasele procese pe care le-a purtat împotriva unor intelectuali clujeni, jurnaliști, politicieni, pe care i-a acuzat de insultă și de calomnie. Împotriva sa au fost puse în mișcare mai multe acțiuni penale pentru abuz în serviciu. În dosarul „Alimentara”, instrumentat de procurorul Daniel Morar, a fost trimis în judecată
Gheorghe Funar () [Corola-website/Science/297126_a_298455]
-
doua oară titlul de campioană a României, iar în 2012 a obținut al treilea trofeu de campioană din palmares. Nu sunt cunoscute cu certitudine anumite date despre înființarea echipei care astăzi poartă numele de , Kolozsvári Vasutas Sport Club, echipa feroviarilor clujeni, precursoarea CFR-ului de astăzi, a luat ființă în noiembrie 1907, la 2 ani de la disputarea primei partide oficiale de fotbal la Cluj. Potrivit documentelor vremii, este a treia echipă înființată la Cluj și a zecea apărută pe teritoriul actual
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
opt echipe. În 1912 formația feroviarilor și-a schimbat denumirea în KTC, Kolozsvári Torna Club. Anul 1913 consemnează un eveniment istoric viața echipei: KTC joacă la Cluj împotriva lui Ferencváros, campioana Ungariei, scor 0-7. Imediat după război, 1918-1920, CFR-iștii clujeni își trec în palmares două titluri de campioni districtuali, la mare luptă cu studenții, rebotezați KEAC din KKAS. În contextul reorganizării activității sportive în cadrul României Mari, echipa și-a schimbat numele în "CFR (Căile Ferate Române)". În aprilie 1921, oficialii CFR Cluj
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
CFR (Căile Ferate Române)". În aprilie 1921, oficialii CFR Cluj participă la București la adunarea generală a Federației Societăților Sportive din România, adunare convocată în vederea unificării Federației de Sport din România cu cele din teritoriile alipite după Primul Război Mondial. Conducătorii feroviarilor clujeni acceptă înscrierea CFR-ului în primul campionat al României întregite, în sezonul 1921-1922. Structurat pe faze districtuale și regionale, fotbalul românesc interbelic moștenește deja proverbiala grosolană lipsă de sportivitate de dinainte de Primul Război Mondial. Rapoartele poliției și ale Comitetului Regional
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]