13,334 matches
-
din punct de vedere clinic nici o întârziere semnificativă, globală de limbaj (folosesc cuvinte simple până la vârsta de doi ani și alcătuiesc fraze până la vârsta de trei ani). E. Nu există din punct de vedere clinic nici o întârziere semnificativă în dezvoltarea cognitivă sau a abilităților de autoîngrijire specifice vârstei, în comportamentul adaptativ (altul decât cel social) și în curiozitatea legată de mediul copilăriei. F. Criteriile nu se întâlnesc la altă dizabilitate pervasivă de dezvoltare sau schizofrenie. (Manualul de diagnostice și statistică pentru
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de numeroase țări din Europa, autismul fiind legat de psihozele precoce. În jurul anilor 1960 1965, pentru a caracteriza procesele psihotice asociate unei deficiențe mentale sau instrumentale, Mises și Lang introduc noțiunile de psihoze deficitare și de dezarmonii evolutive. Cercetătorii proceselor cognitive explorează fiecare dintre simptomele specifice autismului prin prisma gradului de percepție și analiză a informației rezultată în urma folosirii limbajului. Ei constată tulburările de percepție, de înțelegere și de comunicare și sesizează legăturile între autism și factori organici. Din nefericire diagnosticul
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
este prezent la circa 30% dintre copii cu autism. Datorită acestor factori pot apărea o serie de deficiențe în realizarea unor activități de autoîngrijire, productive și de timp liber. Aceste activități nu pot fi realizate corect datorită și factorilor emoționali, cognitivi, comunicativi și comportamentali. 4. Labilitatea emoțională este reprezentată prin trecerea de la stările de extaz, bucurie spre cele de supărare, suferință și printr-o serie de stări psihiatrice ce pot fi descrise în tabloul clinic al autistului: depresia, anxietatea, catatonia, starea
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de extaz, bucurie spre cele de supărare, suferință și printr-o serie de stări psihiatrice ce pot fi descrise în tabloul clinic al autistului: depresia, anxietatea, catatonia, starea psihotică. 5. La adolescenții autiști pot fi notate o serie de anormalități cognitive: deficit de atenție, concentrare organizațională. Uneori profilul cognitiv poate cuprinde o serie de aspecte cu caracter normal iar altele pot fi limitate sever. Privind atenția ca și proces cognitiv putem afirma faptul că la autiști capacitatea de a procesa stimuli
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
și printr-o serie de stări psihiatrice ce pot fi descrise în tabloul clinic al autistului: depresia, anxietatea, catatonia, starea psihotică. 5. La adolescenții autiști pot fi notate o serie de anormalități cognitive: deficit de atenție, concentrare organizațională. Uneori profilul cognitiv poate cuprinde o serie de aspecte cu caracter normal iar altele pot fi limitate sever. Privind atenția ca și proces cognitiv putem afirma faptul că la autiști capacitatea de a procesa stimuli multipli este redusă. Problema lor este că nu
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
5. La adolescenții autiști pot fi notate o serie de anormalități cognitive: deficit de atenție, concentrare organizațională. Uneori profilul cognitiv poate cuprinde o serie de aspecte cu caracter normal iar altele pot fi limitate sever. Privind atenția ca și proces cognitiv putem afirma faptul că la autiști capacitatea de a procesa stimuli multipli este redusă. Problema lor este că nu au capacitatea de a fi atenți mult timp și nu pot face față mai multor informații în același timp. De asemenea
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
din jur; b) dorința obsesiv-anxioasă pentru păstrarea acelorași rutine și medii; c) fascinația pentru obiecte, ce sunt manevrate cu finețe; d) mutism sau un tip de limbaj care nu prea are intenția de a comunica cu alte persoane; e) potențial cognitiv bun manifestat prin memorie și abilități motorii fine performante. Kanner menționează că vârsta optimă la care aceste simptome pot fi luate în considerare este de 30 de luni pentru punerea diagnosticului. De-a lungul timpului, autorii au modificat criteriile ce
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
la 10000. În România nu există încă o statistică clara privind prevalența persoanelor cu autism. Cercetările în domeniu evidențiază o gamă largă de cauze ce stau la baza apariției autismului structurate în teoria neuropsihologică care prezintă disfuncțiile legate de aspectele cognitive și teoria biologică care evidențiază disfuncțiile ca urmare a unor cauze genetice, virale, toxice, biochimice. Studiile catamnestice subliniază că numai un procent mic, o treime dintre persoanele autiste, cu nivel funcțional ridicat, ajung să ducă o viață independentă ca adulți
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
speranțe și temeri, cu iluzii și deziluzii, În fanteziile și visurile sale”. Astfel omul, Învelit În această rețea de simboluri, le structurează În funcție de experiența, fluxul și refluxul emoțiilor umane depinzând de ceea ce el estimează a fi stresant pentru sfera sa cognitivă și afectivă.
EDITORIAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by PETRU BOIŞTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1458]
-
de zile; 4. situația legală - procese pe rol, perioadă de probațiune, trafic sau deținere de droguri, condamnări, suspendarea permisului auto pentru conducere sub influența drogului; 5. istoric familial, relații familiale și sociale 6. status psihiatric - antecedente psihiatrice, depresie, anxietate, dificultăți cognitive, halucinații, comportament violent, probleme emoționale, tentative de suicid, probleme emoționale În ultimele 30 de zile. Fiecare din cele 6 dimensiuni ale EuropASI este subiectul unui interviu separat. Întrebările trebuie astfel formulate de către terapeut Încât să fie Închise, scurte, foarte simple
EuropASI – UN INSTRUMENT MODERN DE LUCRU ÎN TOXICODEPENDENŢE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Rodica Mihaela Enache, R. Andrei, P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1468]
-
Copiilor le place să învețe și o fac în mod constant atâta timp cât conținutul a ceea ce învață răspunde nevoilor, scopurilor și intereselor lor. Unul dintre cele mai importante aspecte ale dezvoltării umane este că toate sectoarele educației - fizic, social, emoțional și cognitiv - trebuie să se armonizeze. Unul dintre scopurile principale ale alternativei educaționale Step by Step este să abordeze toate aspectele dezvoltării ca pe un întreg și nu ca pe fragmente disparate. În mod similar, în clasele primare procesul de învățare trebuie
Studiul tematic – metodă de predare bazată pe ideea conexiunilor informaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Ritter, Camelia Beşliu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1221]
-
liber și deschis spre alte culturi, să gândească critic, să selecteze, să se adapteze și să interpreteze lumea mereu schimbătoare, de a evalua corect valorile morale. Trecerea la o societate bazată pe o reală democrație presupune schimbări în plan intelectual, cognitiv, moral atitudinal și acțional. Cultivarea unui anumit tip comportamental și moral se realizează începând cu primele contacte sociale. Copiii percep ceea ce este în jurul lor, dispun despre reprezentări în mediul natural în care trăiesc și admiră ceea ce îi inconjoară. Școala trebuie
Educaţia pentru timpul viitor – educaţia pentru mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
existența doar a unor simple gânduri, fantezii , chiar și cele mai sadice , criminale nu intră În această categorie. Printre tulburările psihice care se asociază cu manifestări agresive putem enumera: retardarea mentală ,tulburarea deficit de atenție - hiperactivitate, tulburări de conștiință , tulburări cognitive ( demență, delirum) , psihoze (schizofrenie), tulburări afective, tulburări adaptative asociate cu tulburări de conștiință , tulburări de personalitate de tip paranoid, antisocial , borderline , narcisist. În ciuda eforturilor depuse În ultimul timp numărul infracțiunilor comise de diferite persoane cu tulburări psihice se află În
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
tabloului clinic secundar, determinat de abuzul de substanță. Tulburările dispoziției fac parte din exprimarea clinică obișnuită a consumatorilor abuzivi de alcool, mai ales În timpul sevrajului. În această perioadă de timp, pacienții dependenți de alcool raportează depresie, iritabilitate, suspiciozitate, anxietate, probleme cognitive. Se consideră că aproximativ 25% dintre pacienții În postcură pot Îndeplini criteriile diagnostice pentru un sindrom depresiv. În general, simptomatologia depresivă se remite În aproximativ o lună de zile, fără a necesita o abordare terapeutică particulară. Totuși, la unii pacienți
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
ridicate În rândul pacienților depresivi. Există o serie de factori care contribuie la asocierea abuzului de alcool cu violența, indeosebi la bărbați. Efectul direct al alcoolului asupra sistemului nervos central conduce la afectarea capacității de autocontrol, prin deprecierea funcției executiv cognitive a cortexului prefrontal. Malfuncția executiv-cognitivă este incriminată În situațiile de agresivitate și comportament delincvent. Nivelurile crescute ale testosteronului par a reacționa cu intoxicația alcoolică, rezultatul fiind o agresivitate crescută. Studiile au demonstrat o relație tip doză-răspuns Între leziunile datorate comportamentului
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
depresivi cu dependeță la alcool. A. Factorii determinați de alcool 1. Efectul direct asupra SNC: − Ipoteza dezinhibiției: alcoolul afectează autocontrolul prin slăbirea mecanismelor care, În mod normal, frânează impulsiunile și comportamentul agresiv (de ex. Funcțiile executiv comportamentale). Alcoolul afectează procesarea cognitivă, ceea ce conduce la raționamente și judecăți false, nepotrivite din punct de vedere social, persoana reacționând ca și cum ar fi amenințată. − Alcoolul produce o hipoprosexie, ceea ce afectează capacitatea de apreciere a riscurilor. 2. Vulnerabilitățile individuale: − Trăsăturile de temperament. − Control slab al pornirilor
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
de un nivel al serotoninei scăzut, subiecții fiind vulnerabili la alcoolism. Violența datorată consumului de alcool este probabil influențată și de alți neurotransmițători, ca de exemplu dopamina. Evaluarea pacienților care consumă alcool Dependența de alcool reprezintă un mozaic de simptome cognitive, comportamentale și psihologice care indică faptul că pacientul consumă continuu alcool, În pofida problemelor serioase și repetate datorate alcoolului. Elementele principale sunt: incapacitatea controlului asupra ingestiei de alcool, compulsiunea către drog, căutarea situațiilor sociale În care se consumă alcool, dependența psihologică
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
părinții, e drept, aceștia sunt în număr extrem de mic. Sunt de regulă bunicii care posedă studii superioare și unii dintre ei sunt încă angajați, alții rămân, într-un fel sau altul, socialmente activi (participând la activitatea diverselor asociații, manifestând interese cognitive, artistice sau practice), sau bunici care deși nu posedă decât studii gimnaziale, reușesc să realizeze mai mult în creșterea și educarea unui copil, decât reușesc părinții copilului, deși dispun de pregătire superioară bunicilor. Un astfel de caz este prezentat în
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
de mediu. Unele comportamente sociale pot fi recompensate, În timp ce altele pot fi sancționate; În cursul procesului de Învățare diferențiată, oamenii pot selecta pattern-urile comportamentale optime. Teoria Învățării sociale diferă de behaviorismul pur, prin importanța pe care o acordă proceselor cognitive. Deoarece oamenii Își pot reprezenta mintal situațiile, ei sunt capabili să anticipeze consecințele propriilor acțiuni și să-și modeleze comportamentul În mod corespunzător. Mai mult, teoria Învățării sociale diferă de behaviorismul pur datorită accentului pe care Îl pune pe Învățarea
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
conținutului științific al noțiunii de discernământ, din care decurge gravitatea unui diagnostic expertal, prin paradigma modernă a reprezentării comportamentului, acoperă mai eficace ochiurile goale ale sitei lor de evaluare. În mod clasic și cvasiubicuitar, criteriul discernământului a fost elementul psihologic cognitiv de evaluare a comportamentului față de o faptă socială, considerat astfel, prin aptitudinea sa de discriminare morală dintre bine sau rău, drept formă superioară a supraeului, ce rezultă din perceperea corectă a realității și din controlul voluntar al comportamentului În efortul
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
bine sau rău, drept formă superioară a supraeului, ce rezultă din perceperea corectă a realității și din controlul voluntar al comportamentului În efortul de potolire a sinelui. Considerat, Încă din vechime, ca o „dreaptă socotință” el Întrunește, cu precădere, aptitudini cognitive de analiză și sinteză, care, prin socializare permanentă, trebuie menținut În stare vigilă, „ca o sabie ce trebuie mereu lustruită pentru a nu rugini”. Pentru Piaget efecte ale discernământului sunt: măsura corectă a consecințelor actelor proprii și astfel, manifestarea autonomiei
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
licit și ilicit, legal și ilegal, etc. evocându-se astfel utilitatea sa pragmatică În aptitudinea de a judeca faptele bune sau rele de comportament. Se pune Însă problema dacă acest criteriu include și stările afectiv-volitive, care, În unitate cu cele cognitive, oferă o Înțelegere integrală a atitudinii de comportament față de o faptă oarecare. Se cunoaște faptul că În actele de comportament, stările afective au adeseori o pondere ce depășește discriminarea cognitivă, deoarece: - afectele sunt principalii furnizori de energie pentru lumea cognitivă
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
criteriu include și stările afectiv-volitive, care, În unitate cu cele cognitive, oferă o Înțelegere integrală a atitudinii de comportament față de o faptă oarecare. Se cunoaște faptul că În actele de comportament, stările afective au adeseori o pondere ce depășește discriminarea cognitivă, deoarece: - afectele sunt principalii furnizori de energie pentru lumea cognitivă; - afectele sunt cele ce dau stabilitate intenției și atitudinii umane, ca niște ecluze ce Închid sau deschid accesul la informația cognitivă, Îndeplinind astfel rolul de liant (de „țesut conjunctiv”) pentru
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
cognitive, oferă o Înțelegere integrală a atitudinii de comportament față de o faptă oarecare. Se cunoaște faptul că În actele de comportament, stările afective au adeseori o pondere ce depășește discriminarea cognitivă, deoarece: - afectele sunt principalii furnizori de energie pentru lumea cognitivă; - afectele sunt cele ce dau stabilitate intenției și atitudinii umane, ca niște ecluze ce Închid sau deschid accesul la informația cognitivă, Îndeplinind astfel rolul de liant (de „țesut conjunctiv”) pentru cogniție; - afectele sunt acelea ce determină ierarhia conținuturilor gândirii prin
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
stările afective au adeseori o pondere ce depășește discriminarea cognitivă, deoarece: - afectele sunt principalii furnizori de energie pentru lumea cognitivă; - afectele sunt cele ce dau stabilitate intenției și atitudinii umane, ca niște ecluze ce Închid sau deschid accesul la informația cognitivă, Îndeplinind astfel rolul de liant (de „țesut conjunctiv”) pentru cogniție; - afectele sunt acelea ce determină ierarhia conținuturilor gândirii prin reducerea gradului său de complexitate și prin concentrarea pe ceea ce este esențial Într-o atitudine comportamentală. Sub acest aspect, discernământul aduce
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]