3,570 matches
-
ca pe o glumă și un mod amical de a mă elogia și a-mi întări poziția ca ministru în Italia. Fluctuațiile politicii interne române urmau să-l aducă pe Titulescu în pragul acestor realizări pe care le întrevedea în colocviul său cu Grandi. În aprilie 1931, o depeșă de la Titulescu mă invita să vin la București pentru a fi Ministrul Afacerilor Externe într-un cabinet prezidat de el. Ce ar fi însemant această colaborare? Cred că în mintea sclipitoare a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Când ne-am reîntâlnit, după decembrie ’89, am reînnodat imediat relația noastră, care a devenit chiar mai strânsă decât înainte. Ne reîntâlneam când la București, când la Paris. După ce a devenit președintele Uniunii Scriitorilor, mă invita regulat la Neptun, la colocviul care-i reunea pe scriitorii români răspândiți ca potârnichile pe toate meridianele globului. Ultima dată ne-am văzut undeva în Bretagne; i-am spus că scriu un roman care se cheamă Maramureș și mă tem că francezilor nu le va
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ultimul dintre ei fiind Ioan Mureșan, ale cărui poeme au fost traduse de Olivier Apert (ajutat de Ed Pasteganue) și publicate la Editura Belin din Paris, la începutul toamnei acesteia. Cei doi poeți au fost invitați să participe la un colocviu despre cenzură. S-a vorbit, bineînțeles, mai întâi despre cenzura politică, românii plângându-se, pe bună dreptate, de cât de năpăstuiți au fost în anii comunismului. Ce puteau face francezii decât să-i compătimească? După compătimirile de rigoare, au încercat
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ia drumul muntelui. Eu am pornit-o spre munte toamna. Ploua mărunt. Dar în mașina președintelui Academiei nici că-mi păsa. Din prietenie, dacă nu din capriciu, președintele m-a invitat pe mine, scriitor pricăjit din Paris, să particip la colocviul de la Sinaia, unde academicieni și politologi renumiți din fel de fel de țări prietene sau vecine aveau să discute despre cum va arăta Europa de mâine. Cel mai interesant, cred, a fost în mașină, la ducere. Alături de președinte era vicepreședinta
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
îmi suceam gâtul și întindeam urechea. Mai spuneam și eu câte o vorbă. Sau doar râdeam de vorbele cu haz ale președintelui. A fost plăcut... Vreau să spun că nici n-am băgat de seamă când a trecut timpul. La colocviu însă n-a mai fost de glumă. Domni importanți, veniți de pe tot continentul, își dădeau cu părerea despre cât de europeană este țara noastră, chiar dacă, deocamdată, n-are nici o șansă să intre în Comunitatea Europeană. Or să intre Ungaria, Cehia
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
piuitul. Prim-ministrul a vorbit despre necesitatea ca arta să nu fie ajutată de stat, ci lăsată, ca și literatura, într-o liberă confruntare pe piața mondială. Poate că n-am înțeles eu bine, eram obosit - după atâtea festivaluri și colocvii când la mare, când la munte! -, dar mi s-a părut că dl Năstase se află într-o stare de confuzie îngrijorătoare. Probabil că-și închipuie că dacă intrăm în NATO vom și deveni o mare putere și vom concura
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
urmă în folosul nimănui, cu atât mai puțin în folosul intelectualilor. Aceștia, când nu sunt prea obosiți, mai înțeleg și ei câte ceva pe lumea asta... Cotidianul, 25 octombrie 2002 Ambasadorul Braziliei — Văd că n-ai rămas prea plăcut impresionat după colocviul de la Sinaia... — A plouat tot timpul! Lasă ploaia!... Am fost și cam bolnav. — Bine, bine! Asta e altceva. Dar am impresia că te-au nemulțumit participanții. Prim-ministrul ți-a displăcut, despre ministrul de Externe n-ai spus o vorbă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
o certă admirație pentru criticul literar Eugen Simion, președintele Academiei. — Lasă-l pe Simion. Tu față de prieteni nu poți să fii obiectiv. — Așa o fi... Dar știi cine mi-a plăcut? — Cine? — Ambasadorul Braziliei. — Ce căuta ambasadorul Braziliei la un colocviu despre Europa? Astea sunt mișculațiile lui Simion! Nu știu. Dar de ce ți-a plăcut? — Era singurul din toată adunarea care avea un punct de vedere ecologist. Și nu ecologie de doi bani de domnișoare bătrâne care vor să protejeze animalele
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
venirea miniștrilor. În fața lor am tăcut mâlc. Nu de frică pentru mine, dar pentru Eugen Simion. Să nu-i stric ploile. Și așa, din partea lui, a fost o dovadă de mare curaj și de prietenie să mă invite la un colocviu atât de simandicos. — Ambasadorul ăsta al Braziliei probabil că o să fie schimbat. — De ce să fie schimbat? — Pentru că a fost ales un alt președinte al Braziliei. Un fost sindicalist. Un om de stânga. — Nu înțeleg! Păi ecologismul e de stânga. Și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
renunț la el) de tot felul. Marin Preda îmi explica pe vremuri că țăranul, o dată ieșit din vatra satului, își pierde reperele morale, se de-moralizează. În timpul comunismului, această de-moralizare s-a agravat. La Sète a avut loc un colocviu pe tema Maramureșului, dar nimeni n-a luat în discuție asemenea subiecte neplăcute. Au fost invitați Ion Pop, Gabriela Adameșteanu, Simona Popescu și cu mine. Trebuia să mai vină și Sanda Stolojan, această venerabilă autoare de memorii mai mult sau
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și grandoman al cimitirelor catolice. E drept că se vedea marea... Dar mie nu-mi place marea. Nici marea, nici catolicismul, nici Sanda Stolojan, care pretinde că a fondat Les Cahiers de l’Est (am scris deja despre asta!), nici colocviile unde mă duc în virtutea inerției sau, mai ales, ca să întâlnesc oameni ca Ion Pop, pe care îi prefer categoric intelectualilor din fostul exil. — Dar măcar ai fost la Săpânța, ai văzut cimitirul? — Închipuie-ți că am fost! Cu Groșan și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
glorie și mărire care riscă să se transforme în coșmar. Căci altfel, judecând după cum se înfățișează privirilor noastre, Adrian Năstase ar trebui să fie cel puțin președintele, dacă nu chiar regele României. L-am văzut mai de aproape la un colocviu care a avut loc toamna trecută la Sinaia. Impresia a fost copleșitoare. Însuși Ceaușescu avea îndoieli și accepta - ce-i drept, tot mai rar - ideea că s-ar putea înșela. Năstase niciodată! Cel puțin așa dădea impresia când vorbea despre
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
procesul prin care sectoare ale societății și ale culturii sunt sustrase autorității instituțiilor și simbolurilor religioase”. SustrAgerea se cuantifică și prin „scăderea numărului de membri ai organizațiilor reli gioase...” care merg la Biserică. Același sociolog American a pus la un colocVIu din 1993, la universitatea Harvard, o întrebare interesantă: „unitatea situației religioase a Europei Occidentale nu se bazează oare pe excepționalitatea sa care o separă de restul lumii?”. El a adăugat că vestul 11. Despre secularizare în societatea actuală, vezi și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pe lângă ruinele de azi, printre oamenii de azi - și chiar prin noi înșine, prin noianul informațiilor care s-au stratificat în fișe, de pildă - și că această trecere însăși pare a fi adevărul, pentru că îi convocăm pe toți la un colocviu cu punerea la dispoziție a ceea ce știe fiecare în parte - și chiar cu sublinierea a ceea ce nu știe ori vrea să ascund. Faptele acestea nici nu țin strict de istorie, ci pun, mai degrabă, oamenii de altădată în dialog, în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe lângă ruinele de azi, printre oamenii de azi - și chiar prin noi înșine, prin noianul informațiilor care s-au stratificat în fișe, de pildă - și că această trecere însăși pare a fi adevărul, pentru că îi convocăm pe toți la un colocviu cu punerea la dispoziție a ceea ce știe fiecare în parte - și chiar cu sublinierea a ceea ce nu știe ori vrea să ascundă. Știe Octav Minar, la 1924, că Eminescu avea o casă la Văratic, lângă Poiana Țigăncii? Dacă știe, de ce
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
SIGLE AC = "Academia Cațavencu". Acte = G. Pană Dindelegan (red. resp.), Actele colocviului catedrei de limba română, 22−23 noiembrie 2001, Perspective actuale în studiul limbii române, București, Editura Universității din București, 2002. As = "Formula As". AUBLLR = "Analele Universității din București", seria "Limba și literatura română", București, Tipografia Universității din București, Editura Universității
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
și liceul la Galați (1952-1963), apoi Facultatea de Limbi Romanice a Universității din București, secția limba și literatura franceză (1963-1969). Este exmatriculat din motive politice timp de un an (pretextul ar fi fost rostirea numelui lui Emil Cioran la un colocviu al studenților). Va lucra că betonist pe un șantier gălățean. Reprimirea în facultate este condiționată de acceptarea colaborării cu Securitatea. În 1968 îi apare o povestire, Însemnările celor ce merg spre somn, în „Luceafărul”. În 1970 se înscrie la secția
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
Petru Comarnescu, Ovidiu Drimba, Radu Lupan, Florin Tornea, Tatiana Nicolescu, Florian Potra, Ion Ianoși, Alexandru Balaci, I. Igiroșianu, Leonida Teodorescu, Georgeta Horodincă, Romulus Vulpescu, Romul Munteanu ș.a. Sunt înregistrate debuturile, se consemnează premiile Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie, sunt organizate dezbateri, colocvii, anchete consacrate literaturii dramatice și criticii de teatru și se inițiază un Mic dicționar teatral, începând din anul 1957, și un dicționar al dramaturgilor români contemporani, alcătuit între 1983 și 1989 de Adriana Popescu. În primul an de existență a
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
din Marguerite Duras, Jean Echenoz, Denis Diderot, Charles Baudelaire sau la lucrări de teorie și critica literară aparținând lui Gilbert Durând, Jacques Derrida, Michel Vovelle ș.a. Înființează în 1990 Editură Babel, la care editează lucrări de specialitate, acte ale unor colocvii, cursuri universitare. Primul volum al lui Ț., apărut în 1982, este teza să de doctorat, Epistemă, ideologie, român: secolul XVIII francez, o contribuție originală, inedită nu doar în planul culturii române, de abordare a structurilor de profunzime ale literaturii din
TOMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290215_a_291544]
-
tehnologiei” (computere, faxuri, telefoane mobile), noile redacții, alcătuite din tineri care lucrează part-time, mînați încolo și încoace de varii obligații profesionale, nu mai au „atmosferă redacțională”, sînt „reci” și zile întregi pustii. Vizitatorii trec rar și nici unul nu vine pentru „colocvii”. Odinioară însă, și cînd a beneficiat de un spațiu larg, și cînd a fost înghesuită în cîteva cămăruțe, „Ateneu”-l a constituit un atractiv punct de întîlnire, un carrefour pentru idei și zvonuri, un han pentru historiettes și decameroane. Se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe stradă, cu un aer confidențial, că „tovule, atenție aicea la mine: sîntem un popor creativ”, ceea ce nu-i o noutate și nici un secret. Neașteptate au fost însă argumentele sale în favoarea acestei teze. La una din ieșirile recente în străinătate (colocviu, simpozion), el și un alt român au spus o noapte întreagă bancuri, în timp ce un suedez n-a reușit să plaseze decît o singură glumă, și aceea nu prea sărată! Cîtă filosofie e - a adăugat el apoi - într-o zicere ca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
plecat în Italia. Atunci n-am întrevăzut posibilitatea întoarcerii lui înainte de termen. Au fost, bineînțeles, și alte motive: de pildă, obligativitatea de a susține oral lucrarea. N-am vrut să fac figură de „cioară albă” între oameni care au exercițiul colocviilor și al șuetelor și pot improviza cu ușurință pe cele mai diverse teme. Ca provincial ce sînt, eu mi-am pregătit un text cu multe detalii, ceea ce pentru ei ar fi fost plicticos. Am revenit, apoi, la motivul principal și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ani buni”. Pentru cine? Doar pentru el, care s-a lăfăit în prezidii, a deschis „uși mari”, s-a dus unde a vrut în țară și, de două sau de trei ori, în străinătate. A reprezentat „cultura românească” la un colocviu în Italia, a călătorit la Kiev, ca să ne spună, la întoarcere, că acesta-i un „oraș mare” etc. Trebuie să fiu fericit că am fost martor al răsfățurilor sale? în același interval, eu și ceilalți am fost ținuți pe loc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
colegi de la „Interferențe”? Îmi scrie uneori Vasile Nistoreasa, de Domnul Prof. Nic. Sturzu nu știu nimic. I s-a Întâmplat ceva? Mă bucur că vă veți Întâlni cu Dl. Prof. Ciopraga, l-am cunoscut cândva la Iași și apoi la colocviile Eminescu când am pus fragmentele 676 dramatice ale lui Eminescu la Botoșani. Totdeauna, chiar gândindu-mă numai la dânsul, Îmi dă o stare de bucurie și pace. L-am auzit săptămâna trecută la Radio. Vorbeam cu Ovidiu Papadima de dânsul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Am rămas cu un gust 703 De la sediul central al Muzeului, am fost mutat din primăvara lui 1978, la Fondul memorial-documentar „S.Fl. Marian”. 1030 amărui În urma vizitei tale clujene din cauza grabei tale (de la un tren la altul) și a „colocviului” cu Teohar Mihădaș, În care niciunul n-a oferit ce-ar fi putut, fiind obosiți și pe fugă. Dară , dară , ne vom răzbuna pe viitor și când te mai prind prin Cluj, te sechestrez pur și simplu. Apropò, cum se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]