6,231 matches
-
exploatatoare, M. Gafița a spus că scriitorii au datoria să prezinte în creația lor fenomene tipice ale vechiului care piere în luptă cu ceea ce se naște și se dezvoltă (...). Ocupându-se de situația în domeniul criticii literare, M. Gafița a combătut poziția de autoliniștire adoptată de I. Vitner, care a prezentat situația criticii ca fiind satisfăcătoare. Recent apărutele culegeri de studii critice, a spus M. Gafița, pe care I. Vitner le-a citat în sprijinul afirmațiilor sale, își trag de fapt
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
În aceste poezii, Nina Cassian a dat expresie unor frământări ce nu au nimic comun cu sentimentele tipice ale celor ce construiesc socialismul (...). Într-o altă poezie, Nina Cassian consideră că poetul însumează mai multă poezie decât realitatea. Vorbitoarea a combătut cu tărie această concepție, subliniind că izvorul poeziei este viața noastră de luptă și că poeții - așa cum s-a spus în referat - n-au reușit încă să exprime întreaga bogăție și frumusețe a vieții noi (...). Cauza constă într-o concepție
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literatură (...). În cuvântul său, scriitorul Eusebiu CAMILAR a luat poziție autocritică față de gravele greșeli semnalate de Scânteia cu privire la conținutul ideologic greșit al reportajului Întâmplări de pe Călmățui (...). Ion MIHĂILEANU, abordând problema rămânerii în urmă a criticii literare față de cerințele vieții, a combătut poziția potrivnică dezvoltării literaturii și criticii noastre literare adoptată de Ion Vitner. Amintind că Ion Vitner, care se prevalează de cercetările sale în domeniul istoriei literare, nu numai că nu a dat nici o lucrare de critică literară, dar în ultima
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
le-a făcut și înainte cu câțiva ani. Maria Banuș ar fi trebuit să analizeze cauzele rămânerii ei în urmă pe frontul literar, să arate căile concrete prin care înțelege să facă o cotitură în creația ei (...). Mihai BENIUC a combătut poziția neprincipială adoptată de I. Vitner care a militat pentru introducerea unui spirit liberalizat în munca redacțiilor cu scriitorii (...). Citând mai multe strofe din unele poezii, M. Beniuc remarcă asemănarea izbitoare dintre ele, lipsa timbrului personal al fiecărui poet (...). Maria
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poet (...). Maria Banuș - a spus vorbitorul - a vorbit de dibuielile ei pentru a găsi drumul just. Este foarte bine ca poeta să-și caute drumul, dar să-l caute cât mai înainte, iar nu înapoi, ca racul (...). M. Beniuc a combătut concepția exprimată în volumul de versuri prezentat de Cicerone Theodorescu la E.S.P.L.A. Titlul acestui volum, Munca de noapte, arată concepția autorului după care munca poetului ar fi cea mai grea dintre toate activitățile umane. Aceeași concepție de superioritate față de poporul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cassian Darul poetului și Investiții (...). Ștefan IUREȘ s-a ocupat de problemele îndrumării tinerilor scriitori (...). Aurel BARANGA a vorbit printre altele de necesitatea creării unor comedii originale. V. MÂNDRA a ridicat unele probleme ale literaturii pentru copii (...). În continuare a combătut teoriile greșite potrivit cărora literatura pentru copii n-ar trebui să oglindească lupta de clasă (...). Unii scriitori consideră în mod greșit că nu au nevoie să studieze viața de azi a copiilor, bizuindu-se pe amintiri din propria copilărie. În
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
versuri - la publicarea unor poezii confuze, care plătesc tribut ideologiei burgheze (...). Principalele probleme dezbătute de Demostene BOTEZ (...) au fost cunoașterea vieții și pregătirea politico-ideologică (...). Pentru a înțelege sensul dezvoltării societății (...) este necesar să fim înarmați cu concepția marxist-leninistă (...). Vorbitorul a combătut poziția unor scriitori ca Aurel Baranga care privesc ușuratec problema pregătirii lor ideologice (...). Alexandru JAR s-a declarat în dezacord cu modul superficial în care a pus problema Aurel Baranga; vorbitorul a considerat necorespunzătoare autocritica poetei Maria Banuș. Cicerone THEODORESCU
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
subliniază însemnătatea definiției pe care tovarășul Malencov a dat-o tipicului (...). În poeziile Ninei Cassian se manifestă poziții individualiste, care vin în contradicție cu ideile înaintate din versurile valoroase ale poetei, se manifestă ruptura ei de viața poporului. Vorbitorul a combătut în mod just încercarea nereușită a lui Cicerone Theodorescu, făcută în cadrul dezbaterilor, de a folosi steagul lui Maiakovski pentru a apăra poziția formalistă în literatură, precum și tendința de a «uita0╗ de lupta ideologică pe tărâmul creației din țara noastră. Traian
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
burgheze. Ion Vitner a arătat că își însușește criticile care i-au fost aduse și că va căuta ca prin activitatea sa să învingă propria rămânere în urmă față de problemele construcției socialismului și față de creația noastră literară. Aurel MIHALE a combătut poziția lipsită de principialitate a acelor tovarăși care (...) au încercat în fel și chip să «împace» ideologia socialistă cu ideologia burgheză (...). Referindu-se la principalele scrieri a arătat că monotonia, cenușiul, amenință acele lucrări care nu reflectă din plin, ascuțit
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literare trebuie să intre astfel discuția asupra unor opere ca Nicoară Potcoavă de M. Sadoveanu, Drum fără pulbere (ediția a II-a), Pasărea furtunii de Petru Dumitriu, Brazdă peste haturi de Horvath Istvan, Bălcescu de Eugen Jebeleanu (...). Lichidând munca sectară, combătând izolarea și individualismul, condamnând desconsiderarea nihilistă a problemelor teoretice, să întărim personalitatea colectivă a scriitorilor și a criticilor literari, colaborarea lor în muncă, să abordăm cu curaj problemele creației literare, pentru a ajuta efectiv la înflorirea ei”. Nu știm în ce măsură
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
socialist. Omul este perfectibil, nu perfect. Fără acest plan înclinat de la minus la plus, literatura cade în somnolență (...). Fără conflict nu pot exista nici drame, nici comedii și teoria falsă că în lumea socialistă nu pot fi conflicte, a fost combătută prin intervenția a chiar tovarășului I.V. Stalin. Când nu este conflict antagonist, dăinuie totuși unul neantagonist, lupta dintre entuziasm și inerție, încredere și scepticism etc. Observarea e tot atât de valabilă în proză și roman unde întotdeauna unui erou desăvârșit ar duce
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
constați de mai multe ori același lucru, clar și limpede ca orice evidență și certitudine? Deci să-l izolăm pe Mihail Sadoveanu într-o paranteză. Petru Dumitriu rămâne astfel și mai singur printre prozatori, prea mulți prozatori, cei mai mulți tineri, care combăteau pe frontul realismului socialist. Îl distanțau de majoritate două atribute vizibile: talentul literar și patosul ideologic; pathosul - cum ar zice G. Călinescu. Mulți trăitori din vreme vor fi avut talent; dar, nedublat de cealaltă dimensiune, n-au avut ce să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în povestirea 100 kilometri, pare-mi-se. Apoi, după apariția nuvelei Desfășurarea, cel mai ambițios prozator (căci își propusese să scrie, cu toate înzestrările sale, cronica socialismului, dar nu de pe poziția neutră a cronicarului, ci de pe cea a artistului militant: combătând, înfierând, mobilizând lupta de clasă, deci educând), dar și cel mai notoriu prin operă și prin influență politică, Petru Dumitriu a contribuit din plin la lansarea nuvelei și, implicit, a autorului ei. Căci a intuit distanța dintre Marin Preda și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
asupra operei lui Balzac și a clasicilor ruși. Nici critica literară însă n-a sesizat puternicile elemente realiste din primele nuvele și nu i-a arătat scriitorului drumul drept și ușor către realism deplin. Ea s-a limitat la a combate latura naturalistă a creației lui, mergând până la a face un «caz» demn de hulă și ocară din Ana Roșculeț, nuvelă în care, dealtminteri, Preda e departe de a da măsura talentul său. Cred că urmarea a fost, din partea autorului, o
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
luptăm împotriva concepției burgheze cu privire la personalitatea scriitorului, împotriva individualismului respingător, împotriva teoriilor retrograde care cer poetului să se retragă în turnul de fildeș, departe de frământările sociale, dospind propriile sale himere, preferând trista singurătate. Critica presei noastre de partid a combătut înrâurirea concepției burgheze în unele versuri ale poeților Maria Banuș, Mihu Dragomir sau Nina Cassian, caracterul individualist, tendința de izolare de realitate, vizibilă în unele poezii (...). Acest fel de a înțelege prezența personală a poetului nu este nici astăzi străin
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de autoliniștire, a apatiei și meșteșugărismului în critica noastră. Această atitudine a editurilor pare să nu fie cu totul străină de acel dispreț ascuns față de orice formă de critică - deci și față de critica literară - care prinde teren oriunde nu este combătut din vreme. Iar prejudiciile aduse și pe această cale activizării cadrelor noastre de critici literari nu puteau să nu aibă până la urmă un efect defavorabil tot asupra literaturii, când știut este că literatura și critica literară sunt într-o relație
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui Traian Șelmaru. El însuflețește fiecare rând al articolelor și studiilor sale, oglindindu-se nu numai în pasiunea argumentării, în căldura și dragostea cu care criticul relevă și susține fenomenele pozitive ale vieții noastre culturale, ori în vehemența cu care combate tendințele și manifestările străine. Calitățile fundamentale ale scrisului lui Traian Șelmaru se valorifică prin intermediul instrumentului său de investigație critică, a metodei de cercetare pe care și-a însușit-o și care conține elemente ale metodei critice realist socialiste”. În anul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
stilului publicistic este, astfel, unul dintre meritele însemnate ale A.r. Nici participarea la discuțiile privind limba literară nu sunt lipsite de interes, deși, prin Gh. Săulescu, gazeta s-a situat pe o poziție regionalistă, pe care, de altfel, a combătut-o, primul, cel mai statornic colaborator al gazetei, C. Negruzzi. Articolele și cronicile dedicate teatrului, cu toată prețuirea pe care Asachi și colaboratorii săi apropiați o arătau literaturii dramatice românești, se opresc mai ales asupra menirii educative, discuțiile neglijând latura
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
a fost dublată de una filosofică și politică, echipa de eseiști și publiciști, printre care sunt de amintit Mihai Ralea, Al. A. Philippide, D. I. Suchianu, Petre Pandrea, Tudor Teodorescu-Braniște, apărând pozițiile unui raționalism nedogmatic, ale democrației de tip occidental și combătând sistematic totalitarismul fascist, ca și pe cel comunist. Revista era strâns legată de marele ziar independent „Adevărul” și continua o mai veche tradiție, ale cărei origini urcau spre finele secolului al XIX-lea, prin „Adevărul literar” (1893-1895), „Adevărul ilustrat” (1895-1897
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
prin puterea de asimilare, reglată în ultimul secol de un excelent spirit critic. Discuția se extinde și în planul artei, sub forma raportului dintre tradiție și inovație, revista adoptând o poziție moderată între prăfuitul tradiționalism (neaoșism) și inovațiile moderniste. Este combătut, neconvingător, E. Lovinescu. Firește, nu se ajunge la o perfectă unitate de vederi. Spiritele „cuminți”, în frunte cu directorul revistei (M. Sevastos), preferă proza de observație socială, în dauna celei de analiză psihologică. Nu era aceasta numai opinia lui. Revista
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
liberal, antiburghez, deși trăia în cartierul cel mai burghez, apărase toate cauzele și contrariul lor, dar mai cu seamă știa ce trebuie să spună pentru a trece drept contestatar, revoluționar, căutător, chiar și spunând banalități pe care avea să le combată a doua zi. În momentul acela, trebuia să denigreze țara-fantomă. Poseda simțul formulărilor bine găsite... Când am ieșit, m-a ajuns din urmă un ziarist pe care îl mai întâlnisem la una dintre acele reuniuni. „Voi asigura transmisia vizitei președintelui
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
îi deschid posibilitatea de a medita îndelung asupra epocii trăite, în care descoperea importanța dialogului ideatic, cultural în genere, al tuturor europenilor. „Cantemir” - scrie unul dintre editorii și exegeții operei sale - „se încadrează în limitele unei ortodoxii formale, capabilă să combată purgatoriul catolic (cum face în Divanul...), dar despărțită de idealurile eshatologice ale doctrinei tradiționale. Această atitudine nu este ostentativă. Poate că însuși Cantemir nu și-a dat seama de consecințele ei, tocmai pentru că ignora scrierile lui Dionisie Areopagitul, Grigore de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ideile trec mult peste limitele regiunilor apusene și centrale ale continentului, ele fiind și pentru Răsărit un model al viziunii istorice, un fel de a domina prin prestigiu adversarii și criticii cei mai pătrunzători (Ernst Cassirer). Herder, care adeseori a combătut metoda și premisele lui Montesquieu, admirând în schimb gigantica sa întreprindere, încearcă să-și supună proiectele acestui model. Și dacă herderianismul devine unul dintre izvoarele de primă mână ale oamenilor de cultură din Centru și din Sud-Est, atunci să nu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
este foarte complicată ori de nerezolvat atât timp cât nu o înfruntăm. Visele de urmărire și fugă recomandă înfruntarea problemelor. Dacă nu vom mai fugi, atunci nu vom mai fi nici persecutați. Invers, a se bate, a se zbate, a lupta, a combate revelează înfruntarea. Aici nu mai e vorba de evitare, ci de confruntare. Luptele reproduc conflictele primordiale (vezi Război). Ele indică obligația de a se opune pentru a progresa, lupta acerbă dintre Bine și Rău. Acest tip de vis, oricât de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
colective. Dispozitivul virtual de învățare bazat pe partajul cunoașterii nu exclude totuși specializarea și unele dominante privind funcțiile individuale ale actorilor la nivelul ansamblului. Ceea ce se exclude este rigiditatea rolurilor, prescrierea totală a ceea ce are de făcut fiecare. Ideea partajului combate teza că cine păstrează cunoașterea doar pentru el este pasibil de a fi puternic. Dimpotrivă, noua perspectivă ține să arate că cine transmite și altora ceea ce (crede că) știe, se îmbogățește, confruntându-și propriile idei cu cele ale altora. 4
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]