2,313 matches
-
volumul II, Roma, 1907. Comisia Pontificală pentru Comunicațiile Sociale, Instrucția Communio et Progressio, Editura Presa Bună, Iași, 2003. Idem, Etica în comunicațiile sociale, Editura Presa Bună, Iași, 2000. Idem, Etica în Internet. Biserica și internetul, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990. Consiliul Pontifical pentru Cultură, Pentru o pastorală a culturii, Editura Presa Bună, Iași, 1999. Idem, Pornografia și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
violența în mijloacele de comunicare: un raspuns pastoral, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Costescu, C., Colecțiunea de legi, regulamente, acte bisericești, volumul I, București, 1916. Cristea, Miron, Mitropolitul Primat al României, Cuvântări, Editura Cartea Românească S.A., București, 1923. Documente ale Conciliului Vatican II, Decret privind mijloacele de comunicare socială Inter mirifica. Idem, Constituția pastorală privind Biserica în lumea contemporană Gaudium et spes. Documenti Pontifici sulla stampa (1878-1963), Edizione dell Radio Vaticana, Roma, 1964. Documenti Pontifici sulla radio e sulla televisione (1929-1962
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Grec Bun de tipar: 2013 • Apărut: 2013 • Format 16,5 × 23,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 "Inter Mirifica", în Conciliul Ecumenic Vatican II Constituții, decrete, declarații, traducerea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 1990, p. 39. 2 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 3 Idem, op. cit., pp. 14-23. 4 Teorie opusă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
e la festa liturgica di Cristo Re", în La Civilta Cattolica, 1926, pp. 127-133. 56 Sintetizând, constatăm că până la pontificatul papei Pius XII, autoritatea papală a mizat pe integralismul ecleziastic și pe concepția puterii corelate oficiului papal ca suveranitate. Totuși, Conciliul Vatican I nu a reușit să definească o doctrină clară a Bisericii, referitor la rolul mass-mediei în Biserică și societate, fapt ce a dus la cantonarea într-o ecleziologie juridică și apologetic, transformând doctrina mai degrabă într-o ierarhologie. Aceasta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a reprezentat un mijloc de răspândire a acestei viziuni în societate (Papa Pius XII, Enciclica Mystici corporis Christi, 1943 și Șerban Turcuș, op. cit., p. 38). 57 Șerban Turcuș, op. cit., p. 38. 58 Convocarea de către Papa Ioan XXIII a unui nou conciliu, cu valențe reformatoare, a fost o etapă importantă din viața Bisericii, destinată să conformeze viața ecleziastică la noile schimbări din societate. Conciliu Vatican II a avut ca prim obiectiv problema restructurării și guvernării Bisericii Catolice. Vechile forme monarhice și noile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
op. cit., p. 38). 57 Șerban Turcuș, op. cit., p. 38. 58 Convocarea de către Papa Ioan XXIII a unui nou conciliu, cu valențe reformatoare, a fost o etapă importantă din viața Bisericii, destinată să conformeze viața ecleziastică la noile schimbări din societate. Conciliu Vatican II a avut ca prim obiectiv problema restructurării și guvernării Bisericii Catolice. Vechile forme monarhice și noile forme autoritare sufereau o presiune venită din toate straturile catolicității. Momentele religioase și sociale din activitatea misionară a Bisericii s-au regăsit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
subliniind totodată caracterul istoric al acesteia și a răspuns pozitiv la noul program de evanghelizare. Dialogul cu societatea nu s-a mai realizat numai din perspectiva primatului, ci și în condițiile concrete în care erau inserate Bisericile locale. Datorită viziunii Conciliului Vatican II, s-a lărgit câmpul competenței la raportul întregii comunități ecleziastice cu societatea profană, sub toate aspectele acesteia (Ibidem, p. 40). 59 Grupul tradiționalist și cel modernist s-au "confruntat" la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de gândire a respectivului Papă (cum în interiorul Bisericii au existat mai multe curente de gândire, menționăm doar pe intransigenți și pe moderați; apartenența Papei la unul din ele făcea ca și viziunea față de mass-media să fie una conformă acestora). 90 Conciliu Ecumeinic Vatican II, Decretul asupra mijloacelor de comunicare socială Inter Mirifica, capitolul II, punctul 17, p. 44. 91 Ibidem, puctul 18, p. 44. 92 Ibidem, puctul 19, p. 44. 93 Ibidem, puctul 20, p. 45. 94 "Întrucât un apostolat eficace
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
socială Inter Mirifica, capitolul II, punctul 17, p. 44. 91 Ibidem, puctul 18, p. 44. 92 Ibidem, puctul 19, p. 44. 93 Ibidem, puctul 20, p. 45. 94 "Întrucât un apostolat eficace pe plan național cere unitatea inițiativelor și eforturilor, Conciliul a hotărât și a decretat să se înființeze peste tot Oficii naționale pentru presă, cinematografe, radio și televiziune,care să fie ajutate prin toate mijloacele" (Ibidem, puctul 21, p. 45). 95 "Întrucât eficacitatea acestor mijloace depășește granițele naționale, făcându-i
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
data de 11.06.2012, ora 00.14). 103 Gaudium et spes, Lumen gentium etc. 104 P. Cebollada, Del Genesis a Internet. Documentos del magisterio sobre las comunicaciones sociales, BAC, Madrid, 2005, p. 4. 105 Papa Paul III a convocat Conciliul de la Trento (1545), încheiat de Pius IV (1563), care a venit cu câteva soluții pentru a pune capăt confuziei doctrinare referitoare la tipărituri. "Cenzura" exista deja în acea vreme, și nu era specifică exclusiv Bisericii, de vreme ce în toate monarhiile absolutiste
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bisericii în perioada contemporană se intitulează Constituția pastorală privind Biserica în lumea contemporană, Gaudium et spes, iar cel ce reglementeză situația mijloacelor de comunicare, este Decretul privind mijloacele de comunicare socială, Inter mirifica, ce ocupă a doua poziție în rezoluțiile Conciliului. De fapt, Conciliul Vatican II reglementează o situație creată și care a evoluat în timp și așează Biserica într-o nouă poziție în raport cu lumea și societatea modernă. Rezoluțiile acestui Consiliu arată locul și rolul pe care îl au mijloacele de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
contemporană se intitulează Constituția pastorală privind Biserica în lumea contemporană, Gaudium et spes, iar cel ce reglementeză situația mijloacelor de comunicare, este Decretul privind mijloacele de comunicare socială, Inter mirifica, ce ocupă a doua poziție în rezoluțiile Conciliului. De fapt, Conciliul Vatican II reglementează o situație creată și care a evoluat în timp și așează Biserica într-o nouă poziție în raport cu lumea și societatea modernă. Rezoluțiile acestui Consiliu arată locul și rolul pe care îl au mijloacele de comunicare pentru Biserica
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
așează Biserica într-o nouă poziție în raport cu lumea și societatea modernă. Rezoluțiile acestui Consiliu arată locul și rolul pe care îl au mijloacele de comunicare pentru Biserica Catolică și evoluția viziunii asupra acestora și asupra lumii în perioada contemporană. 154 Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, (Conciliul Ecumenic Vatican II...) traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990, p. 39. 155 Documentul menționat este structurat în două capitole: Norme pentru dreapta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lumea și societatea modernă. Rezoluțiile acestui Consiliu arată locul și rolul pe care îl au mijloacele de comunicare pentru Biserica Catolică și evoluția viziunii asupra acestora și asupra lumii în perioada contemporană. 154 Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, (Conciliul Ecumenic Vatican II...) traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990, p. 39. 155 Documentul menționat este structurat în două capitole: Norme pentru dreapta folosire a mijloacelor de comunicare socială și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru dreapta folosire a mijloacelor de comunicare socială și Mijloacele de comunicare socială și apostolatul catolic; în el se prezintă viziunea, rolul, locul, modalitățile de realizare a scopului propus, ideile de bază ale Bisericii cu privire la acest fenomen al modernității, mass-media (Conciliul Ecumenic Vatican II..., p. 39). 156 Această "folosire dreaptă" se referă la cunoașterea normelor ordinii morale și la folosirea lor cu fidelitate în acest domeniu (să se țină seama de conținutul comunicării, în funcție de natura proprie a fiecărui mijloc și să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Mastai-Ferretti (născut la 13 mai 1792, Senigallia, Italia decedat la 7 februarie 1878, Roma) a fost Papă timp de 31 de ani din 16 iunie 1846 până la moartea sa. A fost cel mai lung pontificat din istoria Bisericii. A convocat Conciliul Vatican I în 1869, care a declarat dogma infailibilității papale. Papa Pius IX a definit și conceptul Neprihănitei Zămisliri a Feciorei Maria, care înseamnă că Maria a fost concepută în afara păcatului primordial. A fost beatificat (declarat fericit). Din punct de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Apropiat spre Siria, care a oferit azil gândirii grecești și mai ales medicinii prin călugării nestorieni. Din vechile școli medicale ale Imperiului elen și ale celui Roman s-au născut școlile Nestoriene, ale discipolilor lui Nestorius patriarhul Constantinopolului, care la Conciliul din Ephes (431) a fost declarat eretic și izgonit, stabilindu-se în Siria. Adepții săi, călugării numiți „Nestorieni“ ajung în valuri succesive în Iranul sasanid, în India, Asia Centrală, China, peste tot fiind respectați pentru știința lor medicală și pentru fermitatea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de bătrâni (azile) pentru neajutorați, farmacii, infirmerii, cantine etc., dar și secții de leproși, ciumați, alienați, care, desigur nu au apărut simultan. Medicina de asistență caritabilă și experiența medicală empirică s-au dublat pe parcurs, deși, în secolul XII unele Concilii interziceau călugărilor să practice medicina, făcând loc medicilor laici și cărților. Episcopul Isidor din Cartagina, funcționând în Sevilla spaniolă, în cele 8 volume ale Etimologiilor sau Originilor ca și în Despre natura lucrurilor scrise în latină, înscrie texte medicale din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
bucură de același interes ca în Renaștere, dar acest secol se vrea mai coerent, mai organizat cu un mai mare efort de sistematizare, modernizare și intelectualizare. În Anglia, unde autoritatea statală nu se lasă luată înainte de conservatorismul restrictiv al Sf. Conciliu, filosofii cugetă la noi teorii, metodologii, sisteme. Oamenii de știință gândesc mai aplicativ. Medicii cercetează în profunzime, specializându-se nu pe ansamblu ci pe componente. Această direcție a fost ilustrată și de către unii medici ai secolelor anterioare. în acest secol
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
susținut pe monofiziți (cei care recunoșteau doar originea divină a lui Iisus), s-a atașat de ei pe vremea în care se afla la Alexandria. Aceștia însă au fost persecutați și excomunicați iar scrierile lor au fost arse, în urma hotărârilor Conciliului de la Calcedon (451). Theodora îl salvase pe Sever, călugăr monofizit, ascunzându-l în gineceu. Pe călugărul Zorooas l-a ajutat să plece în Siria. La intervenția împăratului Justinian, susținut de basilisa Theodora, la cel de al doilea Conciliu de la Constantinopol
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în urma hotărârilor Conciliului de la Calcedon (451). Theodora îl salvase pe Sever, călugăr monofizit, ascunzându-l în gineceu. Pe călugărul Zorooas l-a ajutat să plece în Siria. La intervenția împăratului Justinian, susținut de basilisa Theodora, la cel de al doilea Conciliu de la Constantinopol (553), s-au diminuat măsurile de persecutare a monofiziților. Ambițioasa împărăteasă a uneltit pentru alegerea lui Vigiliu ca papă, a uneltit răpirea papei Silver și exilarea lui într-o zonă aridă. Deși generalul Belizarie a adus servicii mari
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
descriere detaliată, a se consulta McLean (1990). footnote> (c1235-1315); cea de-a treia, De Concordantia Catholica (1431-1434), îi aparține lui Nicolaus Cusanus<footnote Potrivit lui McLean, lucrarea principală a lui Cusanus, De Concordantia Catholica, a fost scrisă pentru a apăra drepturile conciliilor de a alege papi. În capitolele 36 și 37 ale celei de-a treia cărți, Cusanus analizează procedurile de vot. Aceste capitole se referă, mai degrabă, la alegerea împăratului Imperiului Roman mai degrabă decât la alegerea papei. Cusanus discută mai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
proveniența artei fără ajutorul ei. Dar de ce, din puzderia zeilor elini, trebuie să apelăm, când e vorba de proveniența artei, tocmai la zeița Atena? De ce, cu ajutorul ei doar, putem evita „arbitrarul gândului“? Oare pentru simplul fapt că ea este zeița conciliului, polymetis, „sfătuitoarea în împrejurări diverse“, cum o numește Homer? Dar Heidegger nu solicită asistența Atenei într-o manieră simbolică sau nediferențiată, gândindu-se, așa cum facem adesea, că e bine, pentru reușita unei acțiuni, să ne așezăm sub un protectorat divin
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
al XIX-lea (cea mai anacronică instituție fiind, probabil, Biroul Lordului Chamberlain din Marea Britanie, consacrat cenzurii teatrului: posturile de examinator al pieselor și examinator delegat erau relicve din 1738). Excepția majoră era, desigur, Biserica Catolică. Încă din 1870, de la primul Conciliu Vatican, Întrunit sub influența și auspiciile unui papă mărturisit reacționar, Pius al IX-lea, Biserica Catolică adoptase o viziune cuprinzătoare și absolut dogmatică a responsabilităților sale ca stâlp moral al turmei păstorite. Tocmai pentru că statul modern Îl deposeda treptat de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai subtili dintre liderii catolici, nu putea fi rezolvată prin simplul apel la autoritate și tradiție sau suprimată, ca la sfârșitul anilor ’40, prin invocarea anticomunismului. La moartea lui Pacelli, succesorul său, Ioan al XXIII-lea, a convocat un nou Conciliu Vatican pentru a depăși aceste dificultăți și pentru a moderniza atitudinea și practicile Bisericii. Vatican II, cum i s-a spus, s-a reunit la 11 octombrie 1962. Lucrările sale, pe parcursul anilor următori, au transformat nu numai liturghia și limba
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]