35,112 matches
-
intrării în legalitate sunt suportate de proprietari, nefiind incluse in proiect) (nu este cazul) (nu este cazul) Punctul 4, litera a Lucrări executate FĂRĂ AC (II) (nu este cazul) (nu este cazul) "DA" pentru apartamentele nr. ... (se indică în mod concret apartamentele care se regăsesc în această situație) (cheltuielile aferente se încadrează in categoria cheltuielilor neeligibile) Punctul 4, litera b Lucrări executate FĂRĂ AC (III) (nu este cazul) (nu este cazul) (nu este cazul) "DA" pentru apartamentele (se indică în mod
GHID SPECIFIC din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253237]
-
apartamentele care se regăsesc în această situație) (cheltuielile aferente se încadrează in categoria cheltuielilor neeligibile) Punctul 4, litera b Lucrări executate FĂRĂ AC (III) (nu este cazul) (nu este cazul) (nu este cazul) "DA" pentru apartamentele (se indică în mod concret apartamentele care se regăsesc în această situație) (Cheltuielile aferente demolării sunt suportate de Punctul 4, litera c 5. Șarpante Lucrări executate CU AC sau din construcția blocului (nu este cazul) "DA", AC nr. .../din construcția blocului (nu este cazul) (nu
GHID SPECIFIC din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253237]
-
nr. 1.225/2011 al Comisiei la direcțiile regionale vamale în a căror rază teritorială își au sediul, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, semnate de reprezentantul legal, în care se vor menționa: denumirea, sediul social, codul de identificare fiscală, scopul concret pentru care se solicită autorizația, precum și alte informații necesare identificării mărfurilor. (2) Cererile menționate la alin. (1) conțin informațiile prevăzute la art. 6 alin. (2) primul paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1.225/2011 al Comisiei. (3
PROCEDURĂ din 19 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254414]
-
săi, indiferent de pregătirea profesională, să înțeleagă și să își asume conduita permisă prin interpretarea sistematică și logico-juridică a prevederilor conținute și prin raportare la amplele exemplificări. ... 62. Se arată că autorii sesizării nu prezintă în cuprinsul acesteia, în mod concret, presupusele vicii de constituționalitate extrinsecă pe care le enunță, iar, sub aspect juridic, această formă de neconstituționalitate ar presupune fie vicierea procedurii constituționale de adoptare (respectiv neîndeplinirea majorității absolute necesare adoptării acestui tip de hotărâre), fie neconstituționalitatea tuturor prevederilor esențiale
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
în mod clar și efectiv, raporturile cu angajatul. Aceste norme sunt deci, în parte cel puțin, norme de protejare a angajatorului care, contrar susținerilor autoarei prezentei excepții, îl ajută să construiască în mod clar raporturile cu angajații săi. În mod concret, art. 168 alin. (1) din Codul muncii stabilește maniera în care angajatorul va putea proba că și-a executat obligația fundamentală, de plată a salariului. Este indicat mijlocul de probă dominant, cel mai răspândit și lesnicios în raporturile de muncă
DECIZIA nr. 897 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254435]
-
învestită cu soluționarea unei cereri de chemare în judecată întemeiate pe dispozițiile art. 35 din Legea nr. 165/2013 și care trebuia să stabilească în concret cuantumul măsurilor compensatorii. ... 29. Chestiunea de drept enunțată este nouă, deoarece problema stabilirii unei modalități concrete de evaluare și de stabilire a cuantumului măsurilor compensatorii, în condițiile declarării neconstituționale a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, așa cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, este nouă și cu efecte directe în prezenta
DECIZIA nr. 13 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254358]
-
în profesie și în societate și nici o listă exhaustivă cu atitudini considerate nedemne în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. De asemenea, Curtea a reținut că adaptarea conduitei acestora la prescripțiile normei urmează să fie analizată în funcție de circumstanțele concrete, caracteristice fiecărei situații factuale în parte (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 494 din 17 iulie 2018, precitată, paragraful 27). ... 15. Prin Decizia nr. 326 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
și cauzele problemei. O regulă generală utilă atunci când sunt definite obiectivele este aceea de a folosi criteriile SMART^3. Astfel, obiectivele trebuie să fie: ^3 SMART - Specific, Measurable, Attainable, Relevant, Time-based. • specifice: Obiectivele trebuie să fie destul de precise și concrete astfel încât să nu lase loc interpretărilor. Acestea trebuie să fie înțelese ușor de către toată lumea. • măsurabile: Obiectivele trebuie să definească stadiul viitor în termeni măsurabili, astfel încât să se poată verifica dacă au fost atinse sau nu. • realizabile
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
aceea de a intervieva o serie de IMM-uri cu privire la modul în care acestea sunt afectate de către noua reglementare. Astfel, se pot organiza interviuri sau focus-grupuri cu reprezentanți ai IMM-urilor. Impactul financiar este rezultatul unei obligații concrete și directe de a transfera o anumită sumă de bani de la operatorii economici către Guvern sau către alte autorități publice. Prin urmare, aceste costuri nu au legătură cu nevoia de informare a Guvernului. Ele includ taxele administrative ce trebuie
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
trebuie să fie proporționale cu scopul și potențialul impact al măsurii propuse. Ca regulă generală, activitatea de colectare de date nu ar trebui să fie mai costisitoare decât valoarea informațiilor pe care le furnizează. Planificarea monitorizării și evaluării În mod concret, pentru a stabili viitoarele activități de monitorizare și evaluare este util răspunsul la următoarele întrebări: • Care sunt scopul și principalele aspectele ce trebuie monitorizate și evaluate pentru a se putea stabili ulterior succesul implementării? • În ce măsură există deja structuri
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
Denumirea metodologiei consacrată la nivel internațional este „One in one out“^1 (OIOO) și propunem utilizarea acesteia în continuare pentru a-i putea descrie elementele principale în mod adecvat. ^1 Traducere aproximativă - „Pentru un cost nou introdus, unul abrogat. “ În mod concret, în momentul introducerii unor costuri de conformare ca urmare a adoptării unui proiect de act normativ este necesară eliminarea, în compensare, a unor costuri de conformare echivalente, despre care se estimează că împovărează, fără a fi necesar, companiile. Principiul „one
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
14. Așadar, Avocatul Poporului apreciază că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la caracterul previzibil al legii, motivat de lipsa de reglementare a condițiilor și procedurii concrete potrivit cărora „organele S.R.I. pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale“. ... 15. Totodată, Avocatul Poporului susține că art. IV pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 stabilește regula potrivit căreia „Organele S.R.I. nu pot efectua acte
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
57 din Codul de procedură penală prevăd în mod explicit că organele de cercetare penală speciale pot efectua, din dispoziția procurorului, punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, astfel încât revine procurorului rolul să decidă, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, cine va face punerea în executare, dispozițiile art. 142 alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător. Prin raportare la modificările și completările operate asupra legislației prin intermediul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2016 și având în
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
de organul de cercetare penală, indiferent dacă este vorba de organele de cercetare penală ale poliției judiciare sau de cele de cercetare penală speciale sau de lucrători specializați din cadrul poliției. Revine procurorului rolul să decidă, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze penale, cine va face punerea în executare. Așa fiind, apreciază că dispozițiile art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală îndeplinesc cerințele de calitate a legii, garanție a principiului legalității, dispozițiile sale având un caracter accesibil
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
de organul de cercetare penală, indiferent dacă este vorba de organele de cercetare penală ale poliției judiciare sau de cele de cercetare penală speciale sau de lucrători specializați din cadrul poliției. Revine procurorului rolul să decidă, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze penale, cine va face punerea în executare. Având în vedere că dispozițiile legale criticate stabilesc cu precizie cadrul în care organele de urmărire penală urmează să pună în executare supravegherea tehnică, apreciază că accesul liber la justiție
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
art. 138 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. De asemenea, așa cum rezultă din Rapoartele privind verificarea efectuată de președintele Î.C.C.J. în temeiul art. 30^1 din Legea nr. 304/2004, verificarea menționată se realizează prin raportare la condițiile concrete de acces nemijlocit și independent al organelor de urmărire penală la sistemele tehnice ale C.N.I.C., stabilite prin protocolul încheiat în temeiul art. 8 alin. 3 din Legea nr. 14/1992. ... 124. Referitor la solicitarea punctului de vedere al Î.C.C.J. în legătură
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
2)-(4) din Legea nr. 14/1992 prevede, de asemenea, că activitatea S.R.I. este controlată de Parlament; anual sau când Parlamentul hotărăște, directorul S.R.I. prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuțiilor ce revin S.R.I., potrivit legii, iar, în vederea exercitării controlului concret și permanent, se constituie o comisie comună a celor două Camere. Rezultă că, pe de o parte, există un control permanent realizat de Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității S.R.I., iar, pe
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
în aplicare a solicitărilor formulate de către organele de urmărire penală, în conformitate cu legea; (ix) existența vreunei revizuiri a protocoalelor prevăzute la art. 8 alin. 3 din Legea nr. 14/1992 (strict în ceea ce privește organele judiciare); (x) modalitățile concrete în care se asigură separarea circuitelor de date (sub aspectul echipamentelor, al aplicațiilor informatice și al persoanelor implicate), astfel încât datele interceptate să fie disponibile exclusiv organului de urmărire penală care a solicitat interceptarea și care este autorizat să le
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
au fost abordate și soluționate/remediate; monitorizarea modului de funcționare a instrumentelor automatizate de limitare a erorilor etc. ... 178. Din perspectiva componentei tehnice, Curtea observă că, potrivit art. 2 din Protocolul privind cooperarea între S.R.I. și Ministerul Public pentru stabilirea condițiilor concrete de acces la sisteme tehnice ale C.N.I.C., S.R.I.: a) asigură Ministerului Public sau organelor de cercetare penală delegate de acesta accesul direct, nemijlocit și independent la sistemul tehnic de interceptare, în scopul punerii în aplicare, în sistem centralizat, a mandatelor
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
fi realizată decât prin examinarea parametrilor tehnici ai sistemului care aparține C.N.I.C. care, astfel cum s-a menționat anterior, este o unitate din structura S.R.I. ... 181. Referitor la componenta umană, aceasta vizează, spre exemplu, evaluarea relațiilor instituționale dintre beneficiari; modalitățile concrete în care se asigură separarea circuitelor de date (sub aspectul persoanelor implicate), astfel încât datele interceptate să fie disponibile exclusiv organului de urmărire penală care a solicitat interceptarea și care este autorizat să le acceseze în condițiile legii, cu excluderea
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
a activității organelor de urmărire penală care pun în aplicare în cadrul C.N.I.C. supravegherile tehnice. ... 183. Curtea observă că verificarea îndeplinirii anumitor parametri esențiali, ce țin de activitatea factorului uman, specificați în rapoartele întocmite de către președintele Î.C.C.J., precum modalitatea concretă în care se asigură separarea circuitelor de date sub aspectul persoanelor implicate, nu poate fi realizată fără a analiza activitatea personalului C.N.I.C., adică și a acelor persoane care nu au calitatea de organe de urmărire penală. ... 184. Prin urmare, în
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, Curtea constată că aceste tipuri de control au regimuri constituționale diferite, Constituția prevăzând în mod concret, pe de o parte, la art. 146 categoriile de acte infraconstituționale ce pot forma obiectul controlului de constituționalitate, iar, pe de altă parte, la art. 126 alin. (6) menționând actele administrative ale autorităților publice ce pot fi supuse controlului pe
DECIZIA nr. 32 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254914]
-
a dispozițiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal. Astfel, principiul legalității incriminării este unul fundamental, care trebuie să guverneze sistemul penal de justiție. Orice persoană împotriva căreia se formulează o acuzație are dreptul să cunoască exact care este fapta concretă pentru care este pasibilă să răspundă penal. Textul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 contravine în mod evident principiului legalității incriminării, față de lipsa de reglementare clară cu privire la comportamentul care atrage aplicarea normei penale. Indiferent de
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]
-
de abuz în serviciu, dar nici nu poate fi inclusă, de principiu, în aceasta, încadrarea unei fapte drept infracțiune de abuz în serviciu urmând a fi făcută, prin raportare la o asemenea reglementare, de către organele judiciare, în fiecare caz concret, în funcție de condițiile săvârșirii ei și de gravitatea urmărilor produse. ... 31. Curtea a mai reținut că dispozițiile art. 43 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, care reglementează obligația funcționarilor publici de a-și îndeplini cu profesionalism, imparțialitate și în
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]
-
se asigure dreptul fundamental la un proces echitabil. ... 35. În același timp, prevederile art. 11 alin. (1) și (2) și ale art. 20 din Constituție nu au incidență în cauză, de vreme ce autoarea excepției nu a făcut nicio referire concretă la vreun tratat sau act juridic internațional la care România este parte, pretins a fi încălcat. ... 36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]