3,116 matches
-
cătunul țigănesc Balta Arsă, unde mă trimisese cinismul activiștilor de la București care inventaseră sistemul "repartiției zonale", pe liste separate, și care luaseră postul meu din Botoșani pentru o protejată a doamnei decan Zoe Petre. Despre restul imaginilor interesante pentru a configura interior screenig-ul domnului Zub (anii de la Institut, refuzul, sub ochiii mei, a solicitării lui Petre Roman care-i propusese Ministerul Cultelor, bursa mea la Paris, Elsa și Paul Miron, doctoratul, recomandarea pentru Fulbright sau evocarea întâlnirilor memorabile din biroul său
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a statuturilor actorilor educaționali, indisponibilitatea profesorului de a-și abandona locul privilegiat, afirmându-se în continuare ca un centru și plasarea acestuia în contradicție flagrantă cu realitatea școlii: profesorii sunt moderni, în timp ce elevii sunt postmoderni. În acest caz, soluția este configurată de pedagogia postmodernă o pedagogie decentrată vizând marginalii care ,,nu înseamnă nici desființarea autorității și nici îndepărtarea profesorului devenit inutil, ci redefinirea autorității ca autoritate co-participativă și accentuarea laturii facilitator-ajutătoare a rolului de profesor"107. Contextul școlar devine scena unor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rotație de la stânga la dreapta și dinăuntru în afară și invers, cu sau fără menținerea distanței față de un punct (ax) fix sau mobil, concret sau imaginar. c) gesturi triunghiulare: de exemplu, poziția oblică a palmelor cu degetele care se ating configurând o piramidă sau un acoperiș sau ,,turlă de biserică" (Peter A. Andersen, 2004/2007) sau ,,clopotnița"/,,acoperișul" (Allan Pease, 1981/1997). Acest gest este folosit de profesorii care se simt puternici și încrezători în propriile forțe. În funcție de orientarea acoperișului/coifului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
contrapartea investigării culturii vizuale din perspectiva activării misiunii și metodelor studiilor culturale, teoria post-estetică se manifestă ca demers critic multiplu structurat și aplicat al abordării producției și comunicării vizuale contemporane. Manifestată sub forma unui complex de teorii critice, teoria post-estetică configurează, mai curând decât definește, cadrul de evaluare a motivațiilor producerii și consecințelor distribuirii lucrărilor / evenimentelor de artă cu semnificații sociale, politice, economice, tehnologice și altele. Ca practică și disciplină alternativă esteticii, studiile vizuale caracterizează acel segment al culturii privite cu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o lucrare / un eveniment de artă, fie lucrarea / evenimentul de artă ca atare, fie comentariul unui critic de artă, fie receptarea lucrării / evenimentului de către un public specializat sau interesat de fenomenul artistic vizual. Înțelese atât ca formațiuni care tind să configureze o disciplină printr-un proces de formare multi(inter)disciplinară, cât și ca practici de (re)structurare și investigare a teritoriilor artistice contemporane, studiile vizuale reflectă condiția critică a practicii și teoretizării culturii actuale. Pe de o parte, regândirea disciplinei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
artei postmoderne), opera de artă are statutul unui ansamblu de unități coerente care ar trebui să fie reactivate de către un spectator-manipulator, în măsura în care forma lucrării de artă contemporană nu este decât un element de legătură, un principiu al aglutinării dinamice 50. Configurând modelul (post)esteticii sale pe baza poeticii materialismului democritian, care l-a inspirat, la rândul său, pe cel marxist, Bourriaud constată faptul că formele se dezvoltă unele din altele în măsura în care producerea unei forme inventează posibile întâlniri, iar receptarea unei forme
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
tinerilor erau evaluate din perspectiva unei dinamici sociale a productivității și inventivității ori a rezistenței și devianței. La rândul lor, conținutul ideologic al culturii, care stimula procesul rezistenței sau acceptării status quo-ului, și dispunerea hegemonică a ideilor și credințelor dominante configurau un teritoriu deschis al cercetării medierii și interacțiunii între cultură și schimbarea socială 81. Relatând despre dezvoltarea disciplinei și practicii studiilor culturale, Chris Jenks amintește de distincția pe care a propus-o Stuart Hall (unul dintre cei mai importanți teoreticieni
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ansamblu de strategii pentru cunoaștere, dorință și exersarea puterii, Jenks se arată interesat de autorii care prezintă interes în zona contextului social în care "vezi" și "ești văzut". Toate aceste teorii ale culturii vizuale, asociate cu teoriile critice ale culturii, configurează cadrul și structurează conținutul unei teorii post-estetice, interesată de descrierea contextului cultural, de analiza istorică, socială, politică, economică, tehnologică, semiotică, interpretativă etc. și de evaluarea critică și teoretică a reprezentărilor, producțiilor și practicilor culturale și artistice contemporane. 1.7. Studiile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
aceste teorii (printre care se află și cele estetice) își elaborează încă discursul în funcție de legitimări filosofice moderne (narativiste) și de programe teleologice (idealiste), uzând de un vocabular (metafizic) aflat în decalaj față de schimbările intelectuale de la sfârșitul secolului trecut (ce au configurat noi terminologii), alte teorii (printre care se află și cele politice asupra artei) au descoperit nișe informaționale rămase încă neexplorate (necriticate) și au alcătuit agende situaționale (realiste) de a trece la documentarea și investigarea pluralității de intenții și de expresii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
la scenă respectivă, "așteptând ca cineva sau ceva să le hotărască destinul"97 constă în crima propriu-zisă: este vorba de moartea din sufletele americanilor. În paragraful al șaselea, Jay Chapman contrapune "morții", "viața", într-o încercare discursivă de a (re)configura sensuri pentru cei doi termeni în mintea publicului său. Pastorul declară că, timp de o clipă, a întrezărit acel ceva de care poporul american are absolută nevoie, și anume "dragostea de Dumnezeu și reverența față de natura umană"98. Cum așa ceva
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
poate fi esențializat în nemuritoarea frază ce îi aparține: "În seara această, vouă, marea majoritate tăcută a concetățenilor mei americani, vă solicit ajutorul"225. Astfel, urmând pașii necesari demersului critico- retoric, așa cum (re)interpretarea sa a neo-aritotelianismului îl legitimează și configurează, Hill deduce că decizia majoră cu care se confruntă publicul-țintă vizat de Nixon în construcția sa discursivă este aceea dacă să susțină sau nu un plan de acțiune politică în viitorul apropiat. În termenii lui Aristotel, deci, este vorba despre
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
meu alternativ de construcție a unui posibil profil al disciplinei la noi, la Timișoara, în România. Prin urmare, decizia, în ce privește nomenclatura "corectă", "adecvată", "propice" sau oricum altfel dorim să o calificăm, revine, pe bună dreptate, unei comunități academice calificate să configureze identitatea abordărilor critico-retorice în spațiul nostru cultural și trebuie să țină seama, în aceeași măsură ca fiecare dintre noi, cei care ne revendicăm și asumăm această "calificare", de ceea ce Em Griffin numea "comunitate de consens" în ce privește viabilitatea oricărei perspective teoretice
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
întrucât, în demersul său interogativ vizavi de caracterul "totalizator"708 al oricărei istorii intelectuale tradiționale, filosoful se concentrează, îndeosebi, asupra "discontinuităților"709 inerente oricărei istorii intelectuale a omenirii și are în vedere identificarea rațiunilor pentru care anumite relații sociale se configurează, desigur, în detrimentul tuturor celorlalte. Foucault ne învață, zice criticul, că nu există nici un fel de "adevăr universal", care să constituie un punct real de referință al progreselor umanității, prin urmare, cel mai bun lucru pe care ni-l putem propune
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și schema dominare- represivitate sau război-represivitate, pentru care opoziția pertinentă nu este cea dintre legitim și ilegitim, ca în cazul primei scheme, ci cea dintre luptă și supunere"715. În contextul dichotomiei de mai sus, observă McKerrow, discursul puterii se configurează "calitativ diferit"716. Astfel, firesc, primul tip de discurs va vorbi în termeni de "drepturi, obligații și posibilitatea schimbului de putere prin intermedierea legală a intereselor aflate în conflict"717. De pildă, remarcă McKerrow, concepțiile democrate asupra puterii, specifice lumii
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
sa restrânsă, nu le este de ajutor cercetătorilor pentru a determina și clasifica situația de la fața locului.672 Preferința pentru o abordare 'intervenționistă' a securității umane se poate observa și din faptul că Europa își propune că aibă forțe militare, configurate în moduri noi, care să fie în stare să prevină și să restrângă actele de violență în diverse părți ale lumii. Europenii nu au în vedere o strategie integratoare de anvergură globală prin care să se aibe în vedere cauzele
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
confruntărilor, iar cercetările în domeniu demonstrează că și spațiul educativ școlar pare a avea aceleași caracteristici. Modul în care elevii sunt antrenați în acest spațiu al confruntărilor, valorile puse în joc de fiecare intervenție (a profesorului și/sau a elevilor) configurează deprinderi specifice fie unei comunități democratice (implicare, autonomie, gândire critică, toleranță etc.), fie unei comunități care stă sub semnul totalitarismului (izolare, dependență, obediență, intoleranță etc.). Managementul clasei, ca disciplină din sistemul științelor educației, vizează acest aspect esențial al muncii profesorului
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
clasei este ca, prin instituirea unor obiceiuri noi, a unor universuri simbolice noi, să producă schimbarea de paradigmă și, deci, inovația socială. Astfel, această lucrare își propune să instrumentalizeze profesorii din învățământul preuniversitar, pentru ca aceștia, la rândul lor, să se configureze elevilor un câmp de aplicație adecvat valorilor și normelor unei comunități democratice. Capitolul 1 Despre câmpul educativ școlar Trăim într-o perioadă în care autoritățile par să fi luat locul Autorității, fără a se observa că această substituire pune sub
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de după decembrie 1989, profesori care au fost luați prin surprindere de comportamentul iconoclast al elevilor. După căderea comunismului, câmpul educativ școlar pare a avea alte constante: ▪ Paradoxal, un invariant îl constituie fluiditatea granițelor care îl delimitează, "relativizarea" constantelor care îl configurează. ▪ Poate cea mai importantă modificare este aceea care a produs mai mulți centri de putere; profesorul și-a pierdut poziția sa unică în concretizarea elementelor acestui câmp, trebuind acum să accepte prezența altor factori de putere: elevii, părinții, mass-media etc.
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
plecând de la teoria lui Bochenski asupra autorității. Acesta aduce cel puțin un argument care nu trebuie să fie trecut cu vederea: inegalitatea în cunoaștere. Și atunci, în loc să fie eludată (în numele unui egalitarism imposibil) relația de autoritate, ar trebui să se configureze un câmp educativ școlar apt să ofere elevilor experiența autentică a acesteia. * * * Conceptul de putere este însoțit de o serie de controverse care nu fac decât să-i evidențieze actualitatea. Pus în discuție, acesta prezintă fațete neobișnuite și noi sfere
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
determina pe acesta din urmă să facă ceva ce, altminteri, nu ar face13. Această aserțiune ne obligă să facem câteva considerații. Orice putere de acest tip este relativă la un domeniu determinat și la o durată temporală determinată; așa se configurează extensiunea puterii. B îl va asculta pe A într-o măsură mai mare sau mai mică, aspect care va determina intensitatea, gradul de ascultare respectiv; extensiunea și gradul de ascultare determină (împreună) câmpul puterii, dar în același timp și caracterul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
care profesorul îl exercită asupra elevilor este rezultatul unui amestec subtil de putere personală și de autoritate, derivate atât din statutul său de profesor, cât și din încrederea pe care elevii i-o acordă. Dozajul dintre autoritate și putere a configurat, în concepția lui E. Wragg 85, mai multe tipuri de control din partea profesorilor: Acest tip de control pleacă de la afirmația că profesorul este obligat să mențină ordinea și să ia decizii în toate situațiile care apar. Această obligație se întemeiază
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
imaginea pe care elevii și-o formează despre profesorul eficient. Plecând de la rezultatele unor interviuri și observații, H. Gannaway 103 a ajuns la concluzia că profesorii sunt supuși în mod sistematic (deși, uneori, fără conștientizarea acestui fapt) unor teste, care configurează următoarea succesiune: a. Poate profesorul să mențină ordinea? b. Știe să râdă? c. Îi înțelege pe elevi? Trebuie să observăm că, în mod aproape instinctiv, chiar dacă profesorul nu vrea acest lucru, un fel de "negociere" sau de "acomodare" se produce
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
lasă-l pe cel care s-a comportat necorespunzător acolo; • surprinde-l cu simpatia și respectul său: Nu pot să cred că tu ai făcut asta! ▪ Cel mai important lucru pentru profesor ar trebui să fie modul în care va configura un scenariu educațional plecând de la regulile de mai sus: • întrebă-te: De ce nu merge planul meu? Ce am făcut sau ce am neglijat să fac? Ce îl deranjează pe acest elev și ce anume îl motivează să adopte un comportament
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
și eficiența sa. Managementul clasei nu constituie o rutină (dar se poate transforma într-o rutină), nu reprezintă un ansamblu de rețete (dar poate fi utilizat în acest sens), ci reprezintă mai degrabă un sistem de principii care se pot configura și reconfigura într-o multitudine de modalități concrete, în funcție de situația educațională concretă. În acest sens, pedepsele și recompensele nu constituie "calea regală" a instituirii disciplinei, ci elemente care pot (și trebuie) să fie puse sub semnul întrebării. Plecând de la lucrările
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
elevi îi va permite un diagnostic preliminar; • stabilirea regulilor care vor structura viața cotidiană a clasei și care nu vor fi negociabile cu elevii, de exemplu: întârzierile, eliminările de la ore, sancțiunile pentru neefectuarea temelor pentru acasă etc.; • fixarea standardele care configurează comportamentul dezirabil, ca și așteptările legate de rolul fiecărui elev în clasă; • stabilirea aranjamentului mobilierului în sala de clasă și, mai ales, aranjamentul băncilor elevilor; este adevărat că în învățământul românesc această problemă nu există, deoarece sălile de clasă sunt
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]