2,314 matches
-
putea proveni de la Egeu, un rege legendar al Atenei care s-a sinucis atunci când a crezut că fiul său Tezeu a murit încercând să-l omoare pe Minotaur. Paragrafele finale ale povestirii sunt prelungite intenționat prin folosirea unei serii de conjuncții. Ritmul ca și sunetele produse de consoanele puternic accentuate și de vocalele lungi contribuie la unificarea efectului. De altfel, aceasta este una dintre puținele povestiri ale lui Poe în care naratorul este numit. În această povestire sunt găsite mai multe
Berenice (povestire) () [Corola-website/Science/334268_a_335597]
-
ar ști cum să se scuze”), dar în cursul secolului al XVI-lea se generalizează forma neaccentuată. În perioada francezei medii dispar multe alternanțe vocalice din conjugare, de exemplu "parler/il parole" > fr. mod. "parler/il parle" „a vorbi/vorbește”. Conjuncția "que" se răspândește ca morfem al subjonctivului. În secolul al XVI-lea apare interogația parțială cu "est-ce", scris pe atunci "esse": "Ou esse?" „Unde este (aceasta)?” În franceza medie se folosesc numeroase perifraze verbale, de exemplu cea care exprimă și
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
and Care Excellence - NICE) al Marii Britanii nu recomandă folosirea de rutină a antidepresivelor în tratamentul inițial al depresiei ușoare din cauza raportului scăzut de beneficiu-risc. Guideline-ul recomandă folosirea antidepresivelor în următoarele cazuri: Guideline-ul recomandă ca tratamentul antidepresiv să fie folosit în conjuncție cu intervenții psihosociale, ca el să continue minimum 6 luni pentru a reduce riscul recidivei și că inhibitorii reabsorbției de serotonină sunt mai bine tolerați decât celealalte antidepresive. Un referat comandat de NICE în Marea Britanie a concluzionat că există dovezi
Antidepresiv () [Corola-website/Science/335819_a_337148]
-
obsesiv-compulsivă la adulții cu compromitere funcțională moderată și severă, și tratamentul de linie a doua pentru cei cu compromitere funcțională ușoară. La copii, SSRI-urile sunt considerate tratament de linie a doua pentru cei cu compromitere moderată și severă, în conjuncție cu monitorizarea îndeaproape pentru efecte psihiatrice adverse. SSRI-urile au eficacitate în tratamentul tulburării obsesiv-compulsive; rata de răspuns la tratament este dublă față de placebo. Eficacitatea a fost demonstrată atât în trialuri de scurtă durată (6-24 de săptămâni) cât și in
Antidepresiv () [Corola-website/Science/335819_a_337148]
-
deux-cent millions euros" „un miliard două sute de milioane de euro”. Referitor la ortografie este de menționat că în virtutea propunerii de reformă din 1990, toate numerele care conțin mai multe cifre se pot scrie cu cratima între acestea, inclusiv cele cu conjuncția "et". Doar "million" și "milliard" nu se leaga astfel de celelalte elemente. E drept că nu toți lingviștii urmează recomandările de rectificare. Astfel, de exemplu "999 999 €" apare sub forma tradițională "neuf cent quatre-vingt-dix-neuf mille neuf cent quatre-vingt-dix-neuf euros", dar
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
rămâi aici!” Pronumele care exprimă altfel de complemente decât cel indirect de atribuire poate fi numai cu prepoziție și disjunct, dar nu totdeauna este scos în evidență. Pronumele cu prepoziție se pot referi numai la persoane, eventual la animale. După conjuncții se folosesc tot formele disjuncte: "Ce n’est pas moi qui ai cassé la vitre mais lui „Nu eu am spart geamul, ci el”, "Ils șont plus pauvres que nous „Ei sunt mai săraci decât noi”. Pronumelui reflexiv conjunct "se
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
qui ai cassé la vitre mais lui „Nu eu am spart geamul, ci el”, "Ils șont plus pauvres que nous „Ei sunt mai săraci decât noi”. Pronumelui reflexiv conjunct "se" îi corespunde pronumele disjunct "soi", folosit numai după prepoziții și conjuncții, și numai referitor la o persoană nedefinita, de exemplu în proverbe: "Chacun pour soi et Dieu pour tous" „Fiecare pentru sine și Dumnezeu pentru toți”, " On trouve toujours plus petit que soi" „Găsești totdeauna pe cineva mai mic decât tine
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
nume de persoana: c) În frază cu propoziție subiectivă constituie subiectul aparent al propoziției principale: d) Urmat de un pronume relativ simplu, formează alt pronume relativ. Funcția acestuia depinde de elementul secund: "Ce qui" și "ce que" funcționează și în calitate de conjuncții care introduc în vorbirea indirectă propoziția interogativa referitoare la subiectul inanimat, respectiv la complementul direct inanimat: "Dis-moi ce qui ț’intéresse" „Spune-mi ce te interesează”, " Îl me demande ce que je veux" „Mă întreabă ce vreau”. e) În registrul
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
articol: "Paris", "Bucarest" etc. Excepții: "Le Havre", "La Rochelle" etc. Dintre numele de țări, doar câteva nu primesc articol, de exemplu "Israël" „Israel”. Mai multe nume de insule nu au nici ele articol: "Cuba", "Madagascar" etc. 2. După prepoziții și conjuncții, lipsa articolului înaintea substantivului comun depinde de sensul prepoziției/conjuncției. Exemple cu prepoziții: O conjuncție după care nu se folosește articol este "comme" cu sensul „că, în calitate de”: "Îl travaille comme ingénieur" „Lucrează ca inginer”. Același sens îl are și locuțiunea
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Dintre numele de țări, doar câteva nu primesc articol, de exemplu "Israël" „Israel”. Mai multe nume de insule nu au nici ele articol: "Cuba", "Madagascar" etc. 2. După prepoziții și conjuncții, lipsa articolului înaintea substantivului comun depinde de sensul prepoziției/conjuncției. Exemple cu prepoziții: O conjuncție după care nu se folosește articol este "comme" cu sensul „că, în calitate de”: "Îl travaille comme ingénieur" „Lucrează ca inginer”. Același sens îl are și locuțiunea conjuncționala "en tânt que": "Îl travaille en tânt qu’ingénier
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
câteva nu primesc articol, de exemplu "Israël" „Israel”. Mai multe nume de insule nu au nici ele articol: "Cuba", "Madagascar" etc. 2. După prepoziții și conjuncții, lipsa articolului înaintea substantivului comun depinde de sensul prepoziției/conjuncției. Exemple cu prepoziții: O conjuncție după care nu se folosește articol este "comme" cu sensul „că, în calitate de”: "Îl travaille comme ingénieur" „Lucrează ca inginer”. Același sens îl are și locuțiunea conjuncționala "en tânt que": "Îl travaille en tânt qu’ingénier" „Lucrează în calitate de inginer”. 3. În
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
fără prepoziție, locul său fiind înaintea predicatului: "Cette voiture est trop chère pour moi" „Mașină asta este prea scumpă pentru mine”, dar "Cette personne m’est chère" „Persoană asta îmi este dragă”. În construcțiile comparative, complementul se leaga cu o conjuncție de adjectiv: "Îl est gros comme un éléphant „Este mare cât un elefant”. La exprimarea gradului comparativ, conjuncția este "que": Îl est plus gros qu’un éléphant" „Este mai mare decât un elefant”. În schimb la gradul superlativ, cuvantul de
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
scumpă pentru mine”, dar "Cette personne m’est chère" „Persoană asta îmi este dragă”. În construcțiile comparative, complementul se leaga cu o conjuncție de adjectiv: "Îl est gros comme un éléphant „Este mare cât un elefant”. La exprimarea gradului comparativ, conjuncția este "que": Îl est plus gros qu’un éléphant" „Este mai mare decât un elefant”. În schimb la gradul superlativ, cuvantul de legătură este prepoziția "de": "la plus belle de toutes „cea mai frumoasă dintre toate”. Și adjectivul poate avea
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Tot nu e de acord” (negație referitoare la predicat) vs. "Îl n’est pas toujours d’accord" „Nu totdeauna e de acord” (negație referitoare la complement). Cu "ne" se formează și o construcție restrictivă, în care predicatul este urmat de conjuncția "que" „decât”: "Îl ne mange que des végétaux" „Nu mănâncă decât vegetale”. În construcția cu "ne ... que" poate fi prezent și "pas", dar atunci sensul propoziției este cu totul diferit, adică neagă restricția: "Îl ne mange pas que des végétaux
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
modurile verbale se distribuie la fel ca în propoziția completiva directă. Indicativul sau condiționalul în subordonată, în principala fiind exprimată: Subjonctivul în subordonată, în principala fiind exprimată: După cum se vede în exemple, asemenea subordonate sunt introduse uneori nu de simplă conjuncție "que", ci de locuțiunea conjuncționala "à ce que" sau "de ce que". "À", respectiv "de" din acestea sunt prepozițiile ce introduc complementele indirecte corespunzătoare subordonatelor. Locuțiunea cu "à" este obligatorie, dar nu și cea cu "de". Despre folosirea pronumelor relative care
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
tipuri de propoziții circumstanțiale, predicatul poate fi nu numai la un singur mod. În schimb în cea de scop, dat fiind că aceasta nu exprimă un proces real, ci totdeauna unul dorit, predicatul poate fi numai la subjonctiv. În general, conjuncția este cea care indică la ce mod stă predicatul circumstanțialei. Despre această vezi Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză, Conjuncția. Sunt și cazuri în care cu aceeași conjuncție se folosește uneori indicativul, alteori subjonctivul, hotărâtor fiind dacă procesul din
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
că aceasta nu exprimă un proces real, ci totdeauna unul dorit, predicatul poate fi numai la subjonctiv. În general, conjuncția este cea care indică la ce mod stă predicatul circumstanțialei. Despre această vezi Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză, Conjuncția. Sunt și cazuri în care cu aceeași conjuncție se folosește uneori indicativul, alteori subjonctivul, hotărâtor fiind dacă procesul din subordonată este real, respectiv dorit. Asemenea conjuncții sunt "de sorte que", "de façon que" și "de manière que" (toate trei având
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
totdeauna unul dorit, predicatul poate fi numai la subjonctiv. În general, conjuncția este cea care indică la ce mod stă predicatul circumstanțialei. Despre această vezi Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză, Conjuncția. Sunt și cazuri în care cu aceeași conjuncție se folosește uneori indicativul, alteori subjonctivul, hotărâtor fiind dacă procesul din subordonată este real, respectiv dorit. Asemenea conjuncții sunt "de sorte que", "de façon que" și "de manière que" (toate trei având sensul „astfel că; astfel, încât; în așa fel
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
mod stă predicatul circumstanțialei. Despre această vezi Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză, Conjuncția. Sunt și cazuri în care cu aceeași conjuncție se folosește uneori indicativul, alteori subjonctivul, hotărâtor fiind dacă procesul din subordonată este real, respectiv dorit. Asemenea conjuncții sunt "de sorte que", "de façon que" și "de manière que" (toate trei având sensul „astfel că; astfel, încât; în așa fel, încât”). Dacă este vorba de o subordonată circumstanțiala consecutivă, modul predicatului este indicativul ("Îl a mangé goulûment, de
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
încât”). Dacă este vorba de o subordonată circumstanțiala consecutivă, modul predicatului este indicativul ("Îl a mangé goulûment, de sorte qu’îl a été malade" „A mâncat cu lăcomie, astfel că a fost bolnav”), dar dacă subordonată este de scop, aceleași conjuncții cer subjonctivul: "Je l’ai installé dans la chambre à côté de la mienne, de sorte que je puisse recevoir des visites sans le déranger" „L-am instalat în camera de lângă a mea, astfel încât să pot primi vizite fără să-l
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
visites sans le déranger" „L-am instalat în camera de lângă a mea, astfel încât să pot primi vizite fără să-l deranjez”. Specificul acestei subordonate este că în franceză modernă formă predicatului sau este limitată la patru timpuri ale modului indicativ. Conjuncția "și" „dacă” introduce unul din tipurile de propoziții circumstanțiale condiționale. Ea admite folosirea perfectului compus în mod corespunzător cu folosirea să în română: "Și tu es né avânt 1956, tu aș droit aux soins dentaires gratuits" „Dacă te-ai născut
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
stă obligatoriu pe primul loc, de exemplu cea de cauză introdusă prin "comme" „cum, dat fiind că”: "Comme îl l’aime, îl lui pardonnera" „Dat fiind că îl iubește, îl va ierta”. În cazul mai multor tipuri de circumstanțiale și conjuncții, locul propozițiilor este interschimbabil, iar aceasta marchează schimbarea rolurilor de temă-remă. De multe ori, schimbarea ordinii este posibilă fără alte schimbări gramaticale. Exemple cu diverse fraze cu circumstanțiala: În unele cazuri, schimbarea ordinii propozițiilor are loc împreună cu alte schimbări gramaticale
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
schimbarea ordinii propozițiilor are loc împreună cu alte schimbări gramaticale. De exemplu, în frază cu circumstanțiala consecutivă în care principala conține adverbele "tânt" „atât” sau "tellement" „atât de” corelate cu subordonată, dacă aceasta se plasează înaintea principalei, de regulă se omite conjuncția "que": "Îl parle tellement vite, qu’on ne le comprend pas" „Vorbește atât de repede, încât nu-l înțelegi” → "On ne le comprend pas, tellement îl parle vite" „Nu-l înțelegi, atât de repede vorbește”. În frază franceză, predicatul subordonatei
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
de mai sus ar arăta astfel: "J’étais content qu’elle fût là", respectiv "J’étais content qu’elle eût été là". În vorbirea indirectă, propoziția enunțiativa și cea interogativa devin completive directe. Propoziția enunțiativa indirectă este totdeauna introdusă prin conjuncția "que": "Îl déclare qu’îl l’aidera" „(El) declară că îl va ajuta”. Specific în franceză standard pentru propoziția interogativa indirectă este faptul că este corectă numai topica subiect + predicat și că nu este corectă construcția cu "est-ce qui/que
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
în franceză standard pentru propoziția interogativa indirectă este faptul că este corectă numai topica subiect + predicat și că nu este corectă construcția cu "est-ce qui/que", deși aceasta se folosește în registrul familiar. Întrebarea totală indirectă este totdeauna introdusă prin conjuncția "și": "Elle me demande și j’irai" „(Ea) mă întreabă dacă voi merge”. Întrebarea parțială indirectă începe în general cu cuvântul interogativ al întrebării directe corespunzătoare: Constituie excepții întrebarea referitoare la subiectul inanimat ("Dis-moi ce qui ț’intéresse" „Spune-mi
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]