15,474 matches
-
deputați neafiliați. ... 2. Obiecția de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 1.863 din 21 martie 2023 și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 664A/2023. ... 3. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține că legea supusă analizei de constituționalitate a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), ale art. 61 alin. (1) și ale art. 75 și 138. Astfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 61 alin. (1) coroborat cu
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
și 138. Astfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 61 alin. (1) coroborat cu art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, autorii obiecției amintesc că respectarea principiului bicameralismului Parlamentului României reprezintă o condiție extrinsecă de constituționalitate a legilor, recunoscută ca atare în jurisprudența Curții Constituționale. În acest sens, sunt amintite deciziile nr. 472 din 22 aprilie 2008, nr. 1.029 din 8 octombrie 2008, nr. 62 din 7 februarie 2017 și nr. 710 din 6 mai 2009
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
este de natură să afecteze principiul constituțional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ. ... 8. Raportat la actul normativ supus analizei de constituționalitate, autorii sesizării arată că din compararea celor două versiuni ale legii reiese nu doar faptul că la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a fost adoptat un amendament care nu a fost pus și în discuția Senatului și care
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
întrucât previne arbitrarul în activitatea de legiferare, asigurând că legile propuse și adoptate răspund unor nevoi sociale reale și dreptății sociale. Accesibilitatea și previzibilitatea legii sunt cerințe ale principiului securității raporturilor juridice, constituind garanții împotriva arbitrarului, iar rolul controlului de constituționalitate este de a asigura aceste garanții, opuse oricărei intervenții legislative arbitrare. ... 15. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizarea a fost transmisă președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate. ... 20. Obiectul controlului de constituționalitate, potrivit sesizării, este Legea pentru modificarea anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Curtea constată că acesta este titlul legii în forma adoptată de Senat, dar autorii sesizării critică forma adoptată de camera
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
la art. 25 din prezenta lege. Categoriile de personal și mărimea concretă a sporului se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Integritate. ... ... ... 21. Autorii sesizării consideră că, prin modul în care a fost adoptată, legea supusă analizei de constituționalitate încalcă următoarele prevederi din Constituție: art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 75 privind sesizarea Camerelor Parlamentului și art. 138 referitor la bugetul public național
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 75 privind sesizarea Camerelor Parlamentului și art. 138 referitor la bugetul public național. ... 22. Examinând procesul legislativ al legii supuse controlului de constituționalitate, Curtea constată că, la data de 19 octombrie 2022, a fost înregistrată la Senat Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Anexei nr. I a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, inițiată de un număr 27 de
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
de reflecție (Deciziile nr. 407 din 21 septembrie 2022 și nr. 408 din 21 septembrie 2022, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1202 din 14 decembrie 2022). ... 34. Prin urmare, Curtea constată că legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, fiind înfrânte prevederile constituționale ale art. 61 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 75. ... 35. Ca urmare a constatării viciilor de neconstituționalitate extrinsecă determinate de încălcarea prevederilor constituționale menționate mai sus, Curtea
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
la justiție în situația în care soluția a fost pronunțată fără legala sa citare, contrar dispozițiilor constituționale și convenționale invocate. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 599 din 21 octombrie 2014 pentru a sublinia că instanța de control constituțional a analizat constituționalitatea art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală din perspectiva căilor ordinare de atac, iar nu din perspectiva unei eventuale interdicții privind exercitarea unor căi extraordinare de atac. Cât privește dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul
DECIZIA nr. 240 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273660]
-
dispozițiile Codului de procedură civilă ar însemna a încălca principiul legalității căilor de atac consacrat de dispozițiile art. 129 din Constituție. Totodată, apreciază că, prin Decizia nr. 801 din 5 decembrie 2017, instanța de control constituțional s-a pronunțat asupra constituționalității textului art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală fără să facă distincție expresă între căile ordinare și cele extraordinare de atac, reținând generic că reglementarea căilor de atac este atributul exclusiv al legiuitorului, iar exercitarea lor, fără distincție
DECIZIA nr. 240 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273660]
-
și ale art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. ... 18. În ceea ce privește dispozițiile art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală, Curtea reține că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin Decizia nr. 515 din 7 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 11 august 2015, Decizia nr. 623 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din
DECIZIA nr. 240 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273660]
-
rațiune, a se vedea Decizia nr. 667 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 noiembrie 2015, paragraful 33). ... 17. Prin urmare, aplicând aceste considerente de principiu la normele supuse controlului de constituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 470 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă reprezintă o transpunere la nivel infraconstituțional a normelor constituționale referitoare la procedura de judecată și la căile de atac, cu referire specială la cuprinsul cererii
DECIZIA nr. 223 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273713]
-
s-a arătat mai sus, cele două căi de atac - apelul și recursul - sunt total diferite, una fiind o cale ordinară de atac, iar cealaltă fiind o cale extraordinară de atac. Cu privire la aceste aspecte, Curtea constată că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această
DECIZIA nr. 223 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273713]
-
cererea de apel ar trebui să aibă același conținut cu cel al cererii de recurs. Or, critica cu un atare obiect excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate. Astfel, Curtea Constituțională nu are competența de a crea noi norme legale prin completarea unui text legal deja existent, ci doar
DECIZIA nr. 223 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273713]
-
atare obiect excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate. Astfel, Curtea Constituțională nu are competența de a crea noi norme legale prin completarea unui text legal deja existent, ci doar de a verifica și evalua conformitatea normelor existente cu exigențele constituționale și de a constata constituționalitatea sau neconstituționalitatea acestora
DECIZIA nr. 223 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273713]
-
supuse controlului de constituționalitate. Astfel, Curtea Constituțională nu are competența de a crea noi norme legale prin completarea unui text legal deja existent, ci doar de a verifica și evalua conformitatea normelor existente cu exigențele constituționale și de a constata constituționalitatea sau neconstituționalitatea acestora (pentru identitate de rațiune, a se vedea Decizia nr. 162 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016). ... 21. În ceea ce privește dispozițiile art. 53 din
DECIZIA nr. 223 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273713]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016). ... 21. În ceea ce privește dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale dezvoltate în dinamica controlului de constituționalitate, acestea nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate, deoarece prevederile criticate nu reglementează cu privire la restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale în sensul prevăzut de textul constituțional (Decizia nr. 267
DECIZIA nr. 223 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273713]
-
21 cu privire la accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 147 privind deciziile Curții Constituționale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, Curtea Constituțională pronunțând, în acest sens, mai multe decizii, printre care Decizia nr. 134 din 15 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 11 iulie 2022, Decizia nr. 673
DECIZIA nr. 247 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273714]
-
nr. 53/2018. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanța de contencios constituțional a stabilit că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea va analiza constituționalitatea acestora. ... 26. În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin
DECIZIA nr. 289 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273593]
-
instanța de contencios constituțional a stabilit că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea va analiza constituționalitatea acestora. ... 26. În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale
DECIZIA nr. 289 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273593]
-
litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. “ ... 30. În jurisprudența sa, Curtea a constatat că, de principiu, condiționarea sesizării sale cu o excepție de neconstituționalitate de legătura dispoziției legale criticate cu soluționarea cauzelor reprezintă un aspect esențial al controlului de constituționalitate a posteriori (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 710 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 17 martie 2022, paragraful 17). Curtea a mai stabilit că „legătura cu soluționarea cauzei
DECIZIA nr. 289 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273593]
-
din Legea nr. 360/2002, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2016, Curtea reține că, pentru polițiștii încadrați direct, reîncadrați sau transferați din instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, textul supus controlului de constituționalitate instituie, în mod expres, interdicția de modificare a raportului de serviciu prin delegare, detașare, mutare și transfer timp de cel puțin 3 ani de la numirea în prima funcție, precum și excepția de la această regulă, în situația în care
DECIZIA nr. 289 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273593]
-
în cazul de față, polițistul încadrat direct - să înțeleagă sensul lor și să își adapteze conduita. Așadar, având în vedere considerentele de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, prevederile legale supuse controlului de constituționalitate respectă exigențele de calitate a legii, fiind conforme cu art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 42. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1), critică potrivit căreia agenții de poliție încadrați direct nu pot
DECIZIA nr. 289 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273593]
-
în susținerea acesteia, aceea a imposibilității invocării cazului de nulitate absolută prevăzut la art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală și în privința persoanei vătămate, este una ipotetică, aceasta putând fi apreciată drept eventual viciu de constituționalitate doar în fazele procesului penal ulterioare camerei preliminare. Spre deosebire de acestea, în faza camerei preliminare, în condițiile formei textului criticat de la data ridicării excepției, neasigurarea apărării persoanei vătămate putea fi invocată ca nulitate relativă, având în vedere obiectul
DECIZIA nr. 311 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273757]
-
și completarea legii constituie operațiuni legislative care sunt de competența exclusivă a Parlamentului, acestea excedând competenței instanței de contencios constituțional, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. ... 14. De altfel, Curtea reține că, prin Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 311 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273757]