4,590 matches
-
sultan”. După ce fu mazilit din Moldova, casa lui din Constantinopol deveni sediul intrigilor rusești. Ipsilanti era în corespondență necontenită cu agenții rusești și cu boierii din București refugiați la Brașov. Cu ajutorul solului rusesc, Tamara, a agentului rus Barozzi și a consulului Chirico, izbuti să obțină ca boierii și mitropolitul să-1 ceară de domn al Țării Românești. În sfârșit, un bacșiș de 200 pungi, dat lui Tamara, îi procură această domnie. Ipsilanti era un om cu o minte deosebit de ageră, de o
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
că țara avea să dea 6.000 de pungi pentru datorii din trecut, aruncă dări extraordinare asupra eparhiilor, a mănăstirilor și a boierilor. Țara era sleită. Aceste impuneri erau contrare clauzelor înscrise de Rusia în tratatele ei cu Turcia, totuși, consulul rusesc nici gândea să adreseze vreo observație lui Ipsilanti. Acesta era doar omul de încredere al Rusiei. Tocmai în august 1806, Poarta, pusă la curent cu planurile dușmănești ale Rusiei, în urma insistenței personale a lui Napoleon, destitui pe Ipsilanti și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
tratatul secret, împăratul Alexandru anexa țările noastre fiindcă nu voia să le lase pradă barbariei turcești. În ce privește desfătarea ce avea să pricinuiască țărilor noastre șederea într-însele a oștilor împărătești, vom vedea mai departe de ce fel a fost acea desfătare. Consulul austriac din Iași, Duldner, scria la 23 august 1810, Cabinetului din Viena: „... Starea de anarhie care domnește în această țară, în care mulți din boieri găsesc mulțumirea lăcomiei lor, urmează și pare să fie nu numai tolerată, dar chiar și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
că Austria a protestat la Poartă, prin internunțiul său împotriva măsurii luate de Rusia, după cum reiese dintr-un raport adresat Afacerilor Străine, la 5 august 1810, de către Latour Manbourg, ambasadorul francez de la Constantinopol. Și acuma voi arăta ce zic atât consulii și agenții francezi în Principate, cât și Langeron, francezul în serviciul Rusiei, despre starea în care ocupația rusească de la 1806-1812 dusese și lăsase țările noastre, și despre ce fel de desfătări le procurase. La 5 februarie 1808, Lamare raporta lui
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
vedem pe ruși cerând și în anul următor, 1813, achitarea unor datorii către oștirea rusească, căci iată ce citim în raportul lui Ledoulx către Otto, din 8 februarie 1813: „...Cu greu își poate cineva face o idee justă de aroganța consulului Rusiei. A prezentat domnitorului în timpii din urmă două note oficiale. În cea dintâi, el reclamă, în numele amiralului Ciceagov, mai bine de două milioane de lei, o pretinsă datorie a Țării Românești către armată...” Spre sfârșitul anului 1811, era evident că
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
IV. Politica rusească în Țările Române de la 1812 până la 1828 În primii ani care urmară păcii de la București, acțiunea rusească în Principate fu mai puțin activă; împărăția drept-credincioasă nu era populară nici în ochii boierilor, nici în acei ai poporului, consulii ei trebuiră să se mulțumească s-aștepte ca resentimentele produse de răpirea Basarabiei și de durerile ocupației să mai piardă din amărăciunea lor. Domnul numit de Poartă la scaunul din București, Ion Gheorghe Caragea, poate cel mai jacaș dintre domnii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Domnul numit de Poartă la scaunul din București, Ion Gheorghe Caragea, poate cel mai jacaș dintre domnii hărăziți de Fanar acestor țări, era cu desăvârșire devotat Rusiei. Domnul Moldovei, Scarlat Calimahi, fiind bănuit de simțăminte antirusești, era rău văzut de consulul rus de la Iași care, spre a întemeia din nou un partid rusesc în Moldova, ațâța împotriva lui pe unii din boierii cei mari. La 17 martie 1813, Ledoulx scria lui Maret: „...Principele Caragea... are corespondenți care, prin continuitatea rapoartelor lor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
aceasta cu atât mai multă ușurință cu cât intrigile rusești îl înconjoară din toate părțile. Acest domnitor are de pe acum o corespondență ascunsă cu Italinski, Fonton și chiar cu Ipsilanti; de pe acum partidul rusesc predomnește aici într-un chip scandalos. Consulul rusesc se bucură aici de o autoritate nemărginită; ajunge ca un rus oarecare să aibă vreun proces, pentru ca lumea să fie de mai-nainte încredințată că va avea câștig de cauză...” Fornetty scria lui Richelieu, din Iași, la 2 iunie
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
la fel. Dezastruoasele urmări, ce politica rusească o avusese pentru țările noastre, nu împiedicau pe agenții ei să proclame binefacerile și bunătățile pentru români a protecției rusești, precum vedem dintr-o scrisoare trimisă din București, în mai 1822, de Pini, consulul general rus la București, lui Samurcaș, fost mare vistier, care se afla la Brașov, fugit cu alți boieri și cunoscut ca unealtă rusească: Sensul scrisorii Curții cuprinde noi și strălucite dovezi despre generozitatea și mărinimia M. S. și dovedește cu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
atârnau de acele cetăți, libertatea comerțului și a navigației, alcătuirea de către organe pământene, a unor regulamente de ocârmuire lăuntrică. Armata rusească avea să evacueze Principatele, după achitarea de către Poartă a despăgubirilor de război impuse de Rusia. Următoarele extracte din rapoartele consulilor și ale altor agenți politici francezi vor da o idee despre starea țărilor noastre, în vremea ocupației rusești de la 1828-1834: „... Mitropolitul și patru boieri din cei mai de seamă au fost aleși de contele Pahlen, pentru a alcătui un sfat
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
neavenit. După art. 53 și 54, Domnul nu poate, în caz de tulburări civile, să dizolve Adunarea și să convoace alta, fără a fi primit în chip prealabil consimțământul celor două Curți, sau cel puțin, zice textul moldovenesc, acel al consulului M. S. I. a Rusiei. În sfârșit, Adunarea poate adresa direct celor două Curți, doleanțele țării, propunând și mijloacele pentru a le lecui. Aceste trei articole, care ar ajunge singure să distrugă toate constituțiile și toate ocârmuirile din lume, au
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
chip mai solid decât măgulind pe domni prin cuvinte dezmierdătoare... Viitorul apropiat dovedi că calculele rușilor erau îndreptățite, atât în ce privea eficacitatea dispozițiilor cuprinse în Regulament, cât și în privința discordiilor ce aveau să izbucnească între Domni și boieri. Controlul consulilor rusești asupra tuturor actelor administrației și, mai ales, asupra finanțelor, începu din întâia zi: ... Consulatul General al Rusiei își exercitează privegherea asupra Domnului (Alexandru Ghica) și asupra actelor sale, cu toată asprimea la care trebuia să ne așteptăm. Propunerea unei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sporire a cărei necesitate d. Minciaky a recunoscut-o ca indispensabilă, va fi supusă cercetării sale, îndată ce Adunarea va fi deschisă și îndată ce va fi votată de dânsa lucrarea de repartiție și memoriul însoțitor, după ce vor fi trecut sub ochii consulului general rusesc, vor fi transmise la Petersburg, unde se nădăjduiește că vor fi aprobate... Raportând despre legea votată de Adunare pentru rambursarea, din veniturile țării, a cheltuielilor făcute de Domn cu prilejul învestiturii sale și a sporirii, cu 400.000
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
că, cu prilejul călătoriei lui, a avut recurs la sprijinul guvernului otoman mai mult decât la al său (al Ambasadei rusești) și a tratat direct cu Divanul. Se atribuie în mare parte acestor relații greutățile ce le întâmpină astăzi din partea consulului rusesc... Hotărârile luate de Adunare în privința sporirii dărilor fiind trimise la Petersburg cu observațiile consulului rusesc; iată ce raportează, la 18 februarie 1835, Cochelet despre neaprobarea lor de către guvernul împărătesc: ... Ministerul împărătesc... n-a văzut necesitatea de a se spori
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
la al său (al Ambasadei rusești) și a tratat direct cu Divanul. Se atribuie în mare parte acestor relații greutățile ce le întâmpină astăzi din partea consulului rusesc... Hotărârile luate de Adunare în privința sporirii dărilor fiind trimise la Petersburg cu observațiile consulului rusesc; iată ce raportează, la 18 februarie 1835, Cochelet despre neaprobarea lor de către guvernul împărătesc: ... Ministerul împărătesc... n-a văzut necesitatea de a se spori contribuțiile și a transmis un proiect de buget alcătuit de generalul Kiseleff, pentru a demonstra
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
acesta acasă... În alt raport, după ce se revine asupra hotărârilor financiare luate de Adunare și respinse de Cabinetul din Petersburg, citim: ... Se aude în curând că domnul a făcut boieri noi și că acești boieriți sunt niște profesori ai liceului... Consulul general al Rusiei comunică Domnului mirarea ce l-a cuprins la auzul acestui fapt și-i pune în curând în vedere că, după Regulament, el trebuie să se abțină de [la] orice conferire de boierie, fără asentimentul celor două Curți
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
va face să strălucească asupra capului acelui ce s-ar părea că voiește să facă opoziție... Cert este că controlul financiar, care este cel mai activ și ar trebui să fie simultan (în unire cu Poarta), se exercită numai de consulul general al Rusiei, care raportează guvernului său toate împrejurările. Această acțiune perpetuă a Rusiei asupra tot ce se petrece aici este atât de remarcabilă încât se caută, dar în zadar, a lămuri sensul art. 5 al tratatului de la Adrianopol, unde
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
colonei ruși ridică planurile și iau statistica țării, ca și cum ar fi în Rusia. Se celebrează un tedeum, se iluminează în ziua de naștere a împăratului Neculai, ca și în Rusia. Toți boierii se înghesuiesc în acea zi în uniformă, la consulul general al Rusiei, ca și cum s-ar afla la reprezentantul suveranului lor... Același spirit care a prezidat la cuceririle Rusiei în Polonia, în Turcia, în Georgia, în Crimeea și în Suedia, este acel care va reacționa și în aceste țări. Li
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ei, vederat mărturisit de Rusia, acești oameni, zic, nu pot decât să dorească îndepărtarea cât mai prelungită a unei asemenea anexiuni, dar ei simt că, într-un ceas mai îndepărtat sau mai apropiat, ea va fi definitivă... În același raport, consulul francez din București arată cum rușii au găsit în Principate un număr de oameni, cu deosebire de origine greacă, gata să servească scopurile lor și să jertfească interesele țării setei lor de putere și de onoruri. Mai arată cum situația
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
decât Minciaky. ... (Ghica) era foarte puțin mulțumit și oareșcum umilit de noua epitropie sub care era să fie pus. Ar cere prea mult timp să intru în explicarea câtorva fapte care au dat loc la întâiele observații (remontrances) ale noului consul general al Rusiei. Cel mai însemnat este privitor la afacerea unui tribunal, ai cărui judecători se pare că s-au lăsat să fie câștigați și pe care Domnul i-a deferit pentru această vină (forfaiture) altui tribunal, însărcinat să-i
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
absolve sau să-i condamne, conformându-se astfel regulamentului de reformă. Judecătorii au strigat că acest procedeu este arbitrar și par a se fi adresat d-lui Rukman care a luat partea lor. A urmat de aici o corespondență între consul și Domn, foarte acerbă și puțin cuviincioasă din partea celui dintâi, mult prea smerită, după părerea mea, din partea celui de al doilea, deoarece găsim într-însa fraza: „Sunt gata să supun toate actele ocârmuirii mele asprei investigațiuni a consulatului general al
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Consulatului, o publicație care dovedește că acest control este mărturisit fără teamă în public, ca un drept câștigat: Consulatul împărătesc al Rusiei aduce la cunoștința obștească că oricine, de orice protecție ar fi, ar voi să deie plângeri d-lui consul general, la București, nu poate adresa plângerile direct acestui din urmă, dar trebuie să le remită pecetluite Consulatului din Iași, de unde vor fi expediate pe cale oficială. Aceste plângeri trebuie alcătuite în limba rusească sau franceză, singurele ce se pot întrebuința
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
București, nu poate adresa plângerile direct acestui din urmă, dar trebuie să le remită pecetluite Consulatului din Iași, de unde vor fi expediate pe cale oficială. Aceste plângeri trebuie alcătuite în limba rusească sau franceză, singurele ce se pot întrebuința față de d. consul general... În primăvara anului următor, 1836, relațiile dintre Rukman și Vodă Ghica luaseră un caracter de iritație de care fuseseră lipsite până atunci. Necuviințile lui Rukman erau întrecute numai de blândețea și răbdarea Domnului; acesta întinzând consulului mâna, în public
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
întrebuința față de d. consul general... În primăvara anului următor, 1836, relațiile dintre Rukman și Vodă Ghica luaseră un caracter de iritație de care fuseseră lipsite până atunci. Necuviințile lui Rukman erau întrecute numai de blândețea și răbdarea Domnului; acesta întinzând consulului mâna, în public, muscalul îndrăzni să-i refuze pe a sa, retrăgând-o după spinare. ... Acei care urmăresc cu băgare de seamă mersul lucrurilor în această țară văd în acest incident neprevăzut o urmare a sistemului de desconsiderare a Domnului
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Acesta, înconjurat de sfetnici necredincioși și nedibaci, s-a aruncat în niște încurcături financiare care sporesc zilnic greutățile poziției sale. Și mai mult, un amor propriu fals îl împinge să primească cu răceală și scârbă sfaturile cele mai binevoitoare ale consulului nostru general. Dacă principele Ghica urmează pe această cale, el va merge drept spre pierderea lui. Urmările încăpățânării sale ar fi pentru el tot atât de fatale ca acele de care principele Sturdza ar deveni victima dacă ar persista în sistemul lui
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]