4,988 matches
-
cei ai școlii psihologice. Gînditorii Școlii de la Lausanne concep toate variabilele economice ca aflîndu-se în relații interdependente, de unde rigidul lor sistem de echilibru. Ei presupuneau divizibilitatea infinită a bunurilor și serviciilor, urmărind egalizarea nevoilor și satisfacțiilor pentru fiecare individ. Din contră, economiștii austrieci caută relații cauzale între variabilele și fenome nele economice și nu se preocupă de construcția cu ajutorul matematicilor a unor modele de echilibru econo mic. Ei erau convinși că fenomenele economice nu pot fi explicate decît prin recursul la
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
au regăsit de la începutul existenței noastre statale din Evul Mediu și până în timpurile recente ale modernității sau chiar contemporaneității. Victoriile din trecătorile Posada și Ghindăoani asupra oștirii maghiare au avut un ecou, în Primul Război Mondial, în luptele de la Oituz contra ofensivei austro germane. Succesele repurtate în codrii Plonini și Cosminului asupra cavaleriei poloneze și-au aflat corespondent în ambele conflagrații mondiale. De pildă, avem în vedere organizarea rezistenței în hățișurile din Subcarpații Vrancei, respectiv linia Iași Chișinău, care urma contactul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Iași, 2004; Brăilean Tiberiu, Grădinile lui Akademos, Junimea, Iași, 2005; Brăilean Tiberiu, Gnoza de la Bilca, Junimea, Iași, 2007; Brăilean Tiberiu, Sisteme economice, Junimea, Iași, 2009; Bruckner Pascal, Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002; Bourguinat Henri, L'Economie morale. Le marche contre les acquis, Arlea, Paris, 1998; Brzezinscki Zbigniew, Marea dilemă. A domina sau a conduce, Scripta, București, 2005; Buchanan James, Limitele libertății. Între anarhie și Leviathan, Institutul European, Iași, 1997; Buzan Berry, The United States and the Great Power, Polity Press
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de modestă, pentru ajutorul lui Eminescu. Totodată, vă rog, D-le Președinte, a binevoi a nu pune așa aspre admonițiuni unui membru al Consiliului județean și vă mai rog ca să nu fiu întrerupt. Dl (Iosef) Smelț: Sunt de opiniune din contra cu Dl. Leca. Însuși Dl. Leca a zis că Eminescu a fost un eminent bărbat și că nu avem mijloace, apoi eu cred că noi să-i dăm măcar zilnicele mijloace de a trăi. Pînă îi va da țara, să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
au inventat fericirea”1. Chiar dacă, în acești termeni, afirmația este discutabilă, nu-i mai puțin adevărat că, începând cu secolul al XVIII-lea, problema fericirii capătă o semnificație nouă și o importanță deosebită în peisajul vieții intelectuale și culturale. Luptând contra tezei coruptibilității naturii umane, reabilitând epicurismul, plăcerile și pasiunile, filosofii iluminiști au ridicat fericirea terestră la rangul de ideal suprem. Din carte în carte, s-a ajuns la enunțarea aceluiași postulat: omul s-a născut pentru a fi liber și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
169. 30. Pentru tematica imediatului și a urgenței, vezi Zaki Laïdi, Le sacre du présent, Flammarion, „Champs”, Paris, 2000; Nicole Aubert, Le culte de l’urgence, Flammarion, Paris, 2003. Am propus o interpretare a economiei contemporane a timpului în „Temps contre temps ou la société hypermoderne”, în Gilles Lipovetsky, Sébastien Charles, Les temps hypermodernes, Grasset, Paris, 2004. 31. Zaki Laïdi, op. cit. De asemenea, Jean Chesneaux, Habiter le temps, Bayard, Paris, 1996. 32. Zaki Laïdi, op. cit., p. 217. 33. Richard Hoggart, La
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Vezi și Suren Erkman, „L’écologie industrielle, une stratégie de développement”, Le Débat, nr. 113, ianuarie-februarie 2001. 13. Pentru noile posturi opoziționale, vezi Philippe Raynaud, „Les nouvelles radicalités”, Le Débat, nr. 104, martie-aprilie 1999. Vezi și Marcel Gauchet, La démocratie contre elle-même, Gallimard, Paris, 2002, pp. 315-325. 14. Astfel, acțiunile zise de „rezistență culturală” (mâzgălirea panourilor publicitare, logouri deturnate de la sensul inițial, spargerea pneurilor arogantelor 4x4, „raiduri” pe Internet) tind să împrumute forme specifice civilizației ludice de piață (umor, animație gadget-izată
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Les consommateurs veulent plus de saveurs dans leur assiette”, Consommation et modes de vie, Crédoc, nr. 113, decembrie 1996. 21. Baudelaire, „Le peintre de la vie moderne”, Œuvres complètes, Gallimard, „Bibliothèque de la Pléiade”, Paris, 1951, p. 879. 22. Gilles Lipovetsky, „Temps contre temps ou la société hypermoderne”, în Gilles Lipovetsky, Sébastien Charles, Les temps hypermodernes, Grasset, Paris, 2004, pp. 101-106. 23. Pierre Aïach, „Les voies de la médicalisation”, în Pierre Aïach, Daniel Delanoë, L’ère de la médicalisation , Anthropos, Paris, 1998, pp. 17-20. De
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Gilles Lipovetsky, „Luxe éternel, luxe émotionnel”, în G. Lipovetsky, Elyette Roux, Le luxe éternel, Gallimard, Paris, 2003. 37. Această distincție conceptuală a fost avansată de John Rawls, Théorie de la justice, Seuil, Paris, 1987, p. 574. 38. Marcel Gauchet, La démocratie contre elle-même, Gallimard, Paris, 2002, pp. 230-235. 39. Edward N. Luttwak, Le turbo-capitalisme, ed. cit., pp. 39-49. 40. Edward N. Luttwak, op. cit, p. 45. 41. Descartes, Les passions de l’âme, art. 184. 42. Citat de Helmut Schoeck, op. cit., p.
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
138. 39. Zygmunt Bauman, Le côut humain de la mondialisation, Hachette, Paris, 1999, p. 132. 40. David Brooks, Les bobos, Le Livre de Poche, Paris, 2000. 41. David Le Breton, Passions du risque, Métailié, Paris, 1991. 42. Marcel Gauchet, La démocratie contre elle-même, ed. cit., pp. 144-145. Cuprinstc " Cuprins" Introducere 5 Partea I Societatea de hiperconsum 1. Cele trei faze ale capitalismului de consum 20 Apariția piețelor de masă 20 Producție și marketing de masă 20 O triplă invenție: marca fabricii, ambalajul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
adoptă un model reproductiv de 2,3-3 copii/femeie (și chiar peste această cotă). În lume, în genere, această cotă a fost asociată societăților țărănești. Acestea au adoptat un model reproductiv de 3-5 copii la o femeie. Populațiile urbane, din contră, au optat pentru strategia creșterii „speranței de viață al naștere” (deci a ridicării pragului vârstei decesului la scara unei generații). Populațiile rurale, din contră, au optat pentru strategia ridicării sau a menținerii pragului speranței de viețuire colectivă (genealogică și etnică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
țărănești. Acestea au adoptat un model reproductiv de 3-5 copii la o femeie. Populațiile urbane, din contră, au optat pentru strategia creșterii „speranței de viață al naștere” (deci a ridicării pragului vârstei decesului la scara unei generații). Populațiile rurale, din contră, au optat pentru strategia ridicării sau a menținerii pragului speranței de viețuire colectivă (genealogică și etnică), deci a păstrării unei cote înalte a familiilor cu peste 2,3 copii la o femeie. Încât, putem vorbi despre două modele reproductive și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și ca funcționare. Distanța joacă un rol diferit în condiționare prezenței diverselor tipuri de activități neagricole. După cum am notat mai sus, satele care sunt mai aproape de orașe au o probabilitate mai mare de a favoriza ponderi sporite ale navetiștilor. Din contră, ocuparea locală în munci manuale neagricole este favorizată de distanțe mai mari între sat și cel mai apropiat oraș. Dezvoltarea regională măsurată prin dezvoltarea județului favorizează în principal tipurile de ocupare asociate cu navetismul rural-urban și muncile rutiniere neagricole ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
unei directive centrale. Un împuternicit la culte era o persoană extrem de solicitată. Pentru a putea verifica, supraveghea, controla și impune măsurile și regulamentele stabilite la centru pentru funcționarea cultului, pentru a putea informa Ministerul asupra numărului acțiunilor suspecte sau, din contră, asupra acțiunilor prin care deservenții cultelor sprijineau regimul, pentru a putea da sugestii asupra rezolvării unor probleme sau chiar pentru a rezolva situații conflictuale, împuternicitul trebuia să fie familiar cu organizarea, structura, administrarea, ierarhia cultului. El trebuia să își infiltreze
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
era suspect de agitație cu caracter dușmănos. Motivele închiderii: Din materialele furnizate de informatorii dirijați în acțiune nu rezultă ca suspectul să desfășoare activitate dușmănoasă prezentă, nu întreține relații suspecte cu elemente cunoscute în evidența organelor de securitate, ci, din contră, a rezultat că în prezent adoptă o poziție loială față de regimul din țara noastră. De asemenea, s-a stabilit că cel urmărit intenționează să întocmească o lucrare al cărui conținut nu era cunoscut organelor de securitate. Ulterior, din discuțiile purtate
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
punct de vedere religios, nu pot fi considerați călugări (caterisiți, fugiți din mănăstiri, autocălugăriți etc.). Ministerul a mai trasat împuterniciților sarcina ca să recomande autorităților de stat să nu încurajeze prin discuții sau prin promisiuni pe acești agitatori stiliști, ci, din contră, să-i trimită să-și expună doleanțele Ministerului Cultelor. În concluzie „stiliștilor” nu li se poate acorda calitatea de cult, nici statut sau regulament propriu: rămân tolerați. Adresă Dir. III către DR MAI Autonomă Maghiară, 19.02.1958: „Vă facem
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
ca informator a numitului O.O., 29.04.1986: „[...] Datele și informațiile obținute evidențiază faptul că O.O. are o poziție corespunzătoare față de orânduirea noastră socială și nu a fost semnalat cu preocupări sau atitudini de natură a aduce atingere securității. Din contră, este o persoană receptivă față de organele de stat și s-a confirmat în toate împrejurările indicațiilor primite. Aceasta a dovedit-o și cu ocazia pelerinajului efectuat la Mecca, când a dovedit receptivitate față de indicațiile date cu prilejul prelucrării contrainformative, la
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
grup de control din aceeași categorie de vârstă care au apelat la serviciul de pedopsihiatrie pentru o altă problemă decât depresia. În grupul celor deprimați, 32% au avut cel puțin o tentativă de suicid pe parcursul celor 18 ani de supraveghere (contra a 12% din grupul de control) și 20% au avut mai multe tentative dintre care două s-au soldat cu deces prin sinucidere. Prelungirea depresiei din adolescență la vârsta adultă este însoțită de risc suicidar: adulții deprimați prezintă un risc
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
permițând acceptarea cu mult mai multă ușurință a cadrului și constrângerilor ulterioare legate de șederea în spital. O spitalizare de urgență are intr-adevăr șanse mari să sfârșescă printr-o externare prematură a tânărului, cu acordul uneori al părinților și contra avizului medicilor. Această spitalizare se va face, de preferință, într-o structură psihiatrică specializată pentru adolescenți. În afara nevoii de a proteja adolescentul de propria sa persoană și eventual de mediul său, spitalizarea permite: - calmarea adolescentului prin intermediul stabilității cadrului în care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
amplă, care își propune ca, pe parcursul a cinci capitole, să dezvolte conceptul de contabilitate creativă și să dezbată principalele direcții în care se dezvoltă aceasta, cu referire la maximizarea rezultatului entității (dacă se urmărește atragerea de noi investitori) sau, din contră, la minimizarea acestuia (dacă se urmărește plata unor impozite mai mici). Pentru cei care nu sunt de acord cu folosirea tehnicilor de contabilitate creativă, lucrarea de față poate fi folosită ca un instrument prețios care prezintă pe larg tehnicile de
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
internațional s-au scris nenumărate lucrări care recenzează metodele contabile care conduc la creșterea fictivă a profitului (preferate de întreprinderile care urmăresc atragerea de noi investitori sau care au un grad mare de îndatorare), precum și metodele contabile care favorizează, din contră, afișarea unor rezultate mai modeste (în general, în scopul plății unor impozite cât mai mici). Referitor la fenomenul contabilității creative, comparativ cu publicațiile de specialitate străine, suntem de părere că literatura de specialitate din România este încă insuficientă. În afară de opiniile
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
entități. De altfel, fără creativitatea profesioniștilor contabili, nu ar fi fost posibile evoluțiile care s-au produs în sfera contabilității. Creativitatea în contabilitate poate fi folosită, în funcție de intenția contabilului, atât în scopul de a manipula situațiile financiare, cât și, din contră, în scopul de a găsi noi soluții și metode la problemele existente. De aceea, pe parcursul lucrării, contabilitatea creativă este prezentată atât ca o practică înșelătoare de manipulare a situațiilor financiare, cât și ca o tehnică pozitivă, benefică, în măsură să
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
internațional s-au scris nenumărate lucrări ce recenzează metodele contabile care conduc la creșterea fictivă a profitului (preferate de întreprinderile care urmăresc atragerea de noi investitori sau care au un grad mare de îndatorare), precum și metodele contabile care favorizează, din contră, afișarea unor rezultate mai modeste (în general, în scopul plății unor impozite cât mai mici). În majoritatea cazurilor, literatura de specialitate aduce în prim-plan o viziune generală a contabilității creative, insistând mai mult asupra impasului în care se găsește
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
footnote Agede P., „Habiller ses comptes”, L'Entreprise, Nr. 106, iulie-august 1994, pp. 82-85. footnote> , „conturi înfrumusețate” (Loubiere, 1992)<footnote Loubiere P., „Pour embellir ses comptes, Thomson căde ses brevets”, Libération, 5 mai 1992. footnote> și „rezultate plombate sau, din contră, dopate” (Groussard, 1992)<footnote Groussard V., „Les résultats de Thomson dopés par ses brevets”, La Tribune de L'expansion, 4 mai 1992, p. 7. footnote>; în contextul contabilității creative, numeroși autori consideră contabilitatea ca fiind o artă: „arta de a
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
a performanțelor unei entități. Acesta este și motivul pentru care această lucrare se intitulează Pozitiv și negativ în contabilitatea creativă. Creativitatea în contabilitate poate fi folosită, în funcție de intenția contabilului, atât în scopul de a manipula situațiile financiare, cât și, din contră, în scopul de a găsi noi soluții și metode la problemele existente. De aceea, în cuprinsul lucrării, ne propunem să prezentăm contabilitatea creativă atât ca pe o practică înșelătoare de manipulare a situațiilor financiare, cât și ca pe o tehnică
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]