10,699 matches
-
fi crezut mai puțin pe discipolii unui urmaș al lui Hegel pentru care "istoria lumii este tribunalul lumii", mi se pare că acest secol ar fi putut evita cu succes scurtcircuitul comunist al temporalului și spiritualului. Rămîne să explicăm acest contrast. Steagul roșu ne-a bîntuit planeta timp de un secol. Marx nu s-a sinchisit niciodată de steaguri, insigne sau embleme fleacuri, obișnuia să spună. A. Comte a dorit, cu bună știință, ca emblemă pentru pozitivism, un steag verde (culoarea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cateheza independent de dreptul canonic; să gîndești construcția teologică a tainelor separat de construcția politică a instituției, pe scurt, să te gîndești la Dumnezeu fără Biserică înseamnă să negi Întruparea, înseamnă să cedezi unei iluzii speculative. Și să subliniezi, prin contrast, urgența mediologică. Să te smulgi din această ierarhie implicită și încăpățînată: teologia este nobilă, strategia, nu. Să nu le confundăm. Păcat. Scurtcircuitul este instructiv. El aduce lumină în tensiunea permanentă și înaltă dintre predica cristică și instituția creștină care a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sau imaginate, tradiționale sau născocite vin să formeze imaginea bunei societăți. Comunitatea devine mijlocul pentru de a denota legitimitatea în asociații diverse precum statul, Biserica, sindicatele, mișcările revoluționare sau grupările profesionale. În tradiția sociologică, de la Auguste Comte la Max Weber, contrastul conceptual format de structurile caracterizate de spiritul comunitar, respectiv cele în care acesta lipsește, este viu și articulat. Chiar dacă abia spre finalul secolului Ferdinand Tönnies a dat terminologia ce rezistă, contrastul nu este mai puțin prezent la ceilalți de dinainte
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
În tradiția sociologică, de la Auguste Comte la Max Weber, contrastul conceptual format de structurile caracterizate de spiritul comunitar, respectiv cele în care acesta lipsește, este viu și articulat. Chiar dacă abia spre finalul secolului Ferdinand Tönnies a dat terminologia ce rezistă, contrastul nu este mai puțin prezent la ceilalți de dinainte și după, mai puțin la Karl Marx. Venind mai mult către zilele noastre, Elizabeth Frazer arată că, (ncep(nd cu anii '70, (n democrațiile occidentale ideea comunității a fost relevantă (n
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunității lor există alți oameni și alte comunități. Ideea de distanță și ideea de diferență sunt două elemente de gândire care definesc relațiile dintre indivizii unei comunități și oamenii din afara acesteia. "Membrii unei comunități se autodefinesc parțial ca grup prin contrast cu oamenii mai puțin cunoscuți care sunt "afară" și care nu sunt chiar ca ei." (Redfield, 1960: 113) 2.12. Utilizare și definire Urmând sfatul lui Wittgenstein de a nu căuta semnificația lexicală a termenilor, ci maniera lor de utilizare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ale relaționării umane ne oferă de asemenea posibilitatea de a sesiza specificul relațiilor comunitare. Așa cum arată Nisbet, Simmel a reușit magistral să lege acestea de forțele mai mari din societate. Aspectele enumerate sunt printre atomii sociali ai comunității tradiționale, pe contrastul dintre aceasta și societatea modernă proiectându-se macro-sociologia lui Simmel. 2.1. Nexus-ul comunitar Abordând aceeași problemă a specificului relațiilor comunitare, Etzioni folosește sintagma nexus comunitar. Dacă la alții analiza aceasta capătă forma unei analize "exterioare", aici se impune dimensiunea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
aplicabilă tranzițiilor analoage petrecute în alte timpuri și în alte zone ale lumii" (Nisbet, 1993: 71). Aproximări ale utilizării tipologice a comunității se regăsesc în scrierile conservatorilor și radicalilor de la începutul secolului al XIX-lea. La Edmunde Burke este vizibil contrastul dintre societatea legitimă, compusă din rudenie, clase, religie, localitate și cimentate de tradiție, și noul tip de societate caracterizat printre altele de comercialism nesupus controlului și raționalism lipsit de rădăcini. Contrastul evidențiat de Hegel între "societatea familiei" și "societatea civilă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
secolului al XIX-lea. La Edmunde Burke este vizibil contrastul dintre societatea legitimă, compusă din rudenie, clase, religie, localitate și cimentate de tradiție, și noul tip de societate caracterizat printre altele de comercialism nesupus controlului și raționalism lipsit de rădăcini. Contrastul evidențiat de Hegel între "societatea familiei" și "societatea civilă" cuprinde de asemenea o tipologie. La Bonald apar modurile antitetice ale gândirii, simțirii și relațiilor sociale în societatea rurală, respectiv în cea urbană. Și la alți gânditori ca Coleridge, Southey, Carlyle
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Hegel între "societatea familiei" și "societatea civilă" cuprinde de asemenea o tipologie. La Bonald apar modurile antitetice ale gândirii, simțirii și relațiilor sociale în societatea rurală, respectiv în cea urbană. Și la alți gânditori ca Coleridge, Southey, Carlyle ș.a., același contrast este central. "Pentru acești gânditori, esența contrastului consta în nivelul atins de comunitate în Evul Mediu și ceea ce, ca rezultat al atomizării și secularismului, era atât de lamentabil de văzut în lumea modernă" (Nisbet, 1993: 71). Nisbet identifică trei opere
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cuprinde de asemenea o tipologie. La Bonald apar modurile antitetice ale gândirii, simțirii și relațiilor sociale în societatea rurală, respectiv în cea urbană. Și la alți gânditori ca Coleridge, Southey, Carlyle ș.a., același contrast este central. "Pentru acești gânditori, esența contrastului consta în nivelul atins de comunitate în Evul Mediu și ceea ce, ca rezultat al atomizării și secularismului, era atât de lamentabil de văzut în lumea modernă" (Nisbet, 1993: 71). Nisbet identifică trei opere principale care ar reprezenta fundalul utilizării tipologice
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cărei publicare a început în 1868 și a continuat câteva decenii. În acea perioadă, în Germania era deschis conflictul dintre interpretările date legii de către "romaniști", respectiv de "germaniști", von Gierke fiind în tabăra germaniștilor. În centrul gândirii sale se găsește contrastul pronunțat dintre structura societății medievale bazată pe status atribuit, apartenență, unitatea organică a tuturor grupurilor communal și corporate și distincția fundamentală dintre stat și societate și statul-națiune modern sprijinit pe centralizarea puterii politice și pe individ, cu pulverizarea tuturor celor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
apartenență, unitatea organică a tuturor grupurilor communal și corporate și distincția fundamentală dintre stat și societate și statul-națiune modern sprijinit pe centralizarea puterii politice și pe individ, cu pulverizarea tuturor celor situate la un moment dat între ele. Fundamental este contrastul dintre Genossenschaft și Herrschaft. "Nimeni în secolul al XIX-lea nu a explorat cu mai mare atenție decât von Gierke fundamentele comunitare ale societății medievale și nu a reliefat mai net contrastul dintre comunitatea medievală și societatea modernă" (Nisbet, 1993
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la un moment dat între ele. Fundamental este contrastul dintre Genossenschaft și Herrschaft. "Nimeni în secolul al XIX-lea nu a explorat cu mai mare atenție decât von Gierke fundamentele comunitare ale societății medievale și nu a reliefat mai net contrastul dintre comunitatea medievală și societatea modernă" (Nisbet, 1993: 72). Nu insistăm aici pentru că această lucrare-cheie am avut-o și noi în vedere, deși nu în varianta originală, ci în traducere engleză. A doua lucrare indicată de Nisbet este Ancient Law
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în vedere, deși nu în varianta originală, ci în traducere engleză. A doua lucrare indicată de Nisbet este Ancient Law a lui Maine, publicată în 1861. Tipologia comunității a fost exprimată de Maine în termenii "status" versus "contract". Maine arată contrastul dintre societățile sau erele sprijinite în primul rând pe statusul atribuit și pe tradiție, respectiv cele sprijinite pe contract și pe statusul dobândit, exprimând principiul dezvoltării: toate societățile tind să meargă de la status la contract. În fine, cea de-a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
doua trebuie să fie adânc înrădăcinată în continuarea, într-o formă sau alta, a celei dintâi. Trecerea dinspre epoca medievală spre cea modernă reprezintă de asemenea un reper esențial în contextul autonomiei și comunității. Între cele două epoci există un contrast evident, pe care Simmel îl subliniază în contextul apariției individualității, bazată la rândul ei pe eliberarea istorică a omului din comunitatea medievală. Istoria intelectuală a Europei este o succesiune a emergenței individului din comunitatea și tradiția medievală. Dacă în Evul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
realități. Gânditorii au început să se întrebe cu privire la forma pe care societatea trebuia să o capete în noile condiții ale urbanizării, industrializării, mobilității sociale și geografice și eterogenității crescute generate de toate acestea. Concepțiile lor s-au bazat frecvent pe contrastul dintre două tipuri de societate aparent disjunctive istoric, cum le numește Cohen, nu tocmai un adept al acestei abordări. Exceptând relațiile cu cei mai apropiați asociați (în sensul de familie restrânsă), persoana socială completă ar fi incongruentă cu modernitatea. Ei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
condițiile moderne dacă ne gândim la comunitate ca fiind bazată pe valori și scopuri împărtășite, comunitatea poate exista doar în grupuri mici și nu este nici posibilă, nici dezirabilă la nivelul societăților sau instituțiilor la scară mare. Apare astfel ideea contrastului dintre contract și comunitate. Dar au apărut analize în care acest presupus contrast contract versus comunitate este privit ca un continuum sau chiar ca o complementaritate necesară. Normele procedurale de corectitudine sunt absolut necesare într-o instituție socială la scară
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
scopuri împărtășite, comunitatea poate exista doar în grupuri mici și nu este nici posibilă, nici dezirabilă la nivelul societăților sau instituțiilor la scară mare. Apare astfel ideea contrastului dintre contract și comunitate. Dar au apărut analize în care acest presupus contrast contract versus comunitate este privit ca un continuum sau chiar ca o complementaritate necesară. Normele procedurale de corectitudine sunt absolut necesare într-o instituție socială la scară mare. Dar orice grup, de orice dimensiune, dacă are o dimensiune semnificativă a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
În dezaprobarea lor față de modernism, ei căutau să sublinieze acele elemente ale vechiului regim pe care modernismul le pierduse într-o anumită măsură, printre cele mai importante fiind și comunitatea tradițională. De asemenea, conservatorii au adus în atenție fără ezitare contrastul dintre comunitate și individualismul impersonal tot mai promovat. Chiar dacă apare deseori sub masca utopiilor, imaginea comunității este opusă individualismului. Dar oricât am opune cei doi termeni, niciunul dintre conceptele individualism și comunitate nu pot fi înțelese fără o apreciere a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de grup sau comunitate Autonomă; individualism Relații sociale Familiare; intime Impersonale Diferențiere socială Scăzută Ridicată Instituții cheie Familie Stat și economie Spațiu Sat Oraș Control social Obicei; religie Lege; contract Pentru unii exegeți, în viziunea lui Tönnies nu mai apare contrastul între două momente ale istoriei sau ca perioadă în istoria dezvoltării societății urmată de alta. Cele două sunt concepute ca două aspecte contrare și distincte ale aceleiași societăți. Cineva poate concepe societatea ca gemeinschaft, caracterizată de unitatea absolută derivată din
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și dușmanii sunt comuni. Relaționarea gemeinschaft este de natură "organică" și se întâlnește sub trei forme: vecinătatea, rudenia, prietenia. Membrii gemeinschaft sunt implicați într-o voință comună, produs al voințelor lor separate și similare, dezvoltarea individualismului fiind aici minimală. În contrast marcat cu gemeinschaft ca tip de relaționare sau organizare socială este gesellschaft. În gesellschaft individualismul este puternic dezvoltat, relațiile fiind bazate mai degrabă pe calcul, pe schimb, decât pe încredere reciprocă. Această formă a societății nu este naturală, organică, precum
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
învinge. "Opoziția dintre cele două voințe nu se manifestă doar în activitățile individuale și la indivizi. O regăsim de asemenea la grupurile și categoriile sociale. Psihologia individuală a lui Tönnies se transformă deci într-o psihologie socială" (Rocher, 1968: 51). Contrastele între sexe, diferențele dintre categoriile de vârstă ș.a. sunt explicate de Tönnies prin cele două voințe. Mai mult, cele două disting și de asemenea opun două tipuri de raporturi sociale între oameni. Ca întreaga lor conduită, acțiunea oamenilor în relațiile
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Voință organică Voință reflectată Eu-l Persoana Posesia Bunul de consum Pământul Banul Dreptul familial Dreptul obligației Toate acestea vin să contribuie la moduri diferite de instituire a ordinii sociale, cu consecințe semnificative în odinea interacțiunilor sociale. Se constată un contrast între o ordine socială care se sprijină pe armonie și este dezvoltată și înnobilată de cutume și religie, și o ordine care se sprijină pe convenție, este securizată de legislația politică și își găsește justificarea ideologică în opinia publică. Revelator
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și specialist în germanistică, Octavian Smighelschi (1866-1912) și Aurel Pop (1893-1960), pictori, Ilie Micu (1916-1973), profesor și compozitor, Ion Muntean (1903-1991), avocat, ziarist și om politic. Port popular, obiceiuri, tradiții. În zona Ludoșului costumul popular este de asemenea bazat pe contrastul alb-negru, sugerând acea notă de sobrietate specifică zonei de sud a Transilvaniei. La femei se purta învelitoarea pentru cap, iar de la începutul secolului trecut cârpa, ia din pânză de bumbac țesută în casă cu dungulițe roșii, ornamentată cu cromatică sobră
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a lumii din punct de vedere al cheltuielilor pentru înarmare, depășind, în această privință, Franța. Când toată lumea dezvoltată a cunoscut contracții economice din pricina crizei, China a consemnat un ritm de creștere de 8%. Nu atât creșterea propriu-zisă este importantă, ci contrastul și învățătura pe care le degajă. În următorii ani, China ar urma să depășească SUA. Diferențele apar cu privire la intervalul de timp în care se va produce această schimbare de ștafetă: unii vorbesc de deceniul trei al acestui secol, alții de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]