3,263 matches
-
lut* este necurat, și acel ce trece noaptea pe acolo trebuie să rătăcească*. La pîrlirea porcului, să bagi tămîie în foc, să fugă dracul. Cînd îți țiuie urechea, trece dracul pe lîngă tine. Cînd doi spun același cuvînt deodată, atunci crapă un drac de ciudă. Cînd vezi ceva înaintea ta, scuipă jos și zi: „Ptiu, ucigă-l toaca, cruce de aur cu noi!“ - și fă-ți cruce, că dracul piere. Muierea, cînd pleacă cu banița cu mîncare, să-și facă cruce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fi ca oțetul tăiat. Nu mînca pînea din care a mușcat altul dacă vrei să nu-ți devie dușman. Se crede că cel ce poartă la sine os de vită crăpată, acela va fi scutit de uneltirile dușmanilor, care vor crăpa. Dacă-ți țiuie urechea și este cineva cu tine, pune-l să-ți gîcească; iar de nu ți-a gîci, să știi că ți-e dușman și să te ferești de el. Cînd cineva scoate mălaiul* din țăst, astupă urma
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de lup, prăjită cu său, e bună de falcariță*. Farmec Dacă are o femeie pizmă pe alta și vrea să i facă vreun rău, apoi îi ia țărnă din urma dreaptă, cu care apoi unge gura cuptorului, zicînd: „Așa să crape călcîile cutăreia cum crapă gura cuptorului“ - și respectivei apoi îi crapă călcîile. Fata care are pizmă pe alta pentru că joacă mult ia un cîne și-l spală pe față, apoi stropește cu acea apă pe rivala ei, zicînd: „Așa să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
său, e bună de falcariță*. Farmec Dacă are o femeie pizmă pe alta și vrea să i facă vreun rău, apoi îi ia țărnă din urma dreaptă, cu care apoi unge gura cuptorului, zicînd: „Așa să crape călcîile cutăreia cum crapă gura cuptorului“ - și respectivei apoi îi crapă călcîile. Fata care are pizmă pe alta pentru că joacă mult ia un cîne și-l spală pe față, apoi stropește cu acea apă pe rivala ei, zicînd: „Așa să se uite la mine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are o femeie pizmă pe alta și vrea să i facă vreun rău, apoi îi ia țărnă din urma dreaptă, cu care apoi unge gura cuptorului, zicînd: „Așa să crape călcîile cutăreia cum crapă gura cuptorului“ - și respectivei apoi îi crapă călcîile. Fata care are pizmă pe alta pentru că joacă mult ia un cîne și-l spală pe față, apoi stropește cu acea apă pe rivala ei, zicînd: „Așa să se uite la mine cutare cum se uită la cîne, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
puțină apă, ca să nu înțerce vaca. Vinerea să-ți fierbi oalele pentru strînsul laptelui închegat. Dacă din întîmplare a dat laptele în foc, apoi trebuie a turna sare și apă în acel loc de pe vatră, căci se crede că vor crăpa țîțele vacii. Dacă s-ar pune în dubală și frupt alb, adică ceva lapte, atunci pieile dubite* le-ar mînca moliile. Copilul este alăptat timp de trei posturi în doi ani. (Gh.F.C.) Ca să nu-ți fure cineva laptele vacii, bați
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scumpește păpușoiul. Cînd mămăliga se taie-n două pe masă, te călătorești. Cînd pe mămăliga ce vei face vor fi dungi, crăpături, e semn că ai să faci drum mare sau mic, după cum vor fi și dungile pe mămăligă. Cînd crapă mămăliga ai să faci un drum. încotro este crăpătura, într-acolo ai să pleci. Cu mămăligă găsită dacă te ungi peste negei, ei pier. Femeile care vor copii să mănînce mălai măcinat la moară nouă și să bea apă de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e semn de moarte. Cînd lucruri din casă (masă, scaun, dulap etc.) trosnesc așa, din senin, e rău de moarte. Cînd cade oglinda din cui și se strică e semn de moarte. Dacă vreo icoană sau altceva din biserică se crapă e semn că unul din preoții acelei biserici va muri. Se crede că dacă din întîmplare se află treisprezece inși la masă, apoi pînă într-un an unul din ei va muri. Dacă aluatul din pască nu crește, atunci îți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune copilul mic, ce nu a împlinit un an, să se uite în oglindă, căci cînd va fi mare va ieși un curvar. Dacă visează cineva că așază oglinda, apoi se zice că acela în curînd va plînge. Oglinda care crapă în două fără pricină vestește moarte. (Gh.F.C.) Cînd trosnesc mobilele în casă sau cade oglinda din cui, moare cineva. (Gh.F.C.) Dacă copilul se uită noaptea în oglindă, va fi gîngav. (Gh.F.C.) Să nu mănînci privind în oglindă, că îți mănînci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prefăcîndu-te șchiop, că-i a rău. Să nu umbli în catalige, că ți se lungesc picioarele ori capeți slăbăciuni de picioare. Pieptene De umbli cu pieptenele și nu te speli, apoi de-l vei atinge de față, ți se face crăpă cioasă. Să nu dai cu mîna după pieptene pe la nas, că faci bube. Cînd te piepteni și-ți cade pieptenele din mînă e semn că vei păți ceva; însă dacă-l vei șterge îndată de-o petică, nu-ți va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de boale. Săpun De săpun, cînd îl faci, să nu te miri, că-ți curge sînge din nas. Să nu iei săpun de la nimeni din mînă, că te cerți cu cineva. După ce faci săpunul și-l pui pe poliță, și crapă singur, e rău de moarte. Să nu scapi săpunu-n cenușă, că-i rău de pureci. Sărăcie Cînd vitele sara nu trag acasă și dacă se vîră în ocoale străine e semn de sărăcie. Dacă miaună mîța prin casă, face a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu e bine ca o fată să șuiere, căci atunci ar plînge Maica Domnului. Tacîm Hîrburi de tacîmuri nu-i bine a le ținea în casă, că ar aduce nenorocire. Talpă Cînd te mănîncă tălpile, ai să joci. Cînd îți crapă tălpile, ți-i făcut. în ziua de Paști, sculîndu-se oamenii din așternut, nu calcă pămîntul gol, ci pe ceva așternut, ca peste vară să nu-i usture tălpile. Cînd gîdili pe cineva la tălpi, nu crește. Dacă șchioapătă vreun cîne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iau doi piepteni și se bagă dinții unuia în dinții celuilalt, astfel ca cum stau dinții pieptenilor încleștați unii în alții, așa să stea și gurile lupilor la vederea vacii. Cînd dă laptele în foc, să pui sare, ca să nu crape țîțele vacii. Cînd cineva suflă în colastră, se spuzește vaca la țîțe. Dacă crapă țîțele vacii, e bine a lua mămăligă care rămîne pe culișer, a o amesteca cu lapte și a unge țîțele - și apoi se vor vindeca. După ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stau dinții pieptenilor încleștați unii în alții, așa să stea și gurile lupilor la vederea vacii. Cînd dă laptele în foc, să pui sare, ca să nu crape țîțele vacii. Cînd cineva suflă în colastră, se spuzește vaca la țîțe. Dacă crapă țîțele vacii, e bine a lua mămăligă care rămîne pe culișer, a o amesteca cu lapte și a unge țîțele - și apoi se vor vindeca. După ce cineva mulge vaca, nu pune mînile la foc pînă nu se spală, că crapă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crapă țîțele vacii, e bine a lua mămăligă care rămîne pe culișer, a o amesteca cu lapte și a unge țîțele - și apoi se vor vindeca. După ce cineva mulge vaca, nu pune mînile la foc pînă nu se spală, că crapă țîțele vacii. Nu-i păcat mai mare decît cînd cineva ia mana vacilor. Dacă vaca, cînd o începe a mulge, se udă, se zice că este stricată și că i-a luat mana. Cînd laptele de la vacă ți se întinde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ghiuleaua din traseu, nici că singurul culoar liber ducea spre un stîlp de unde a ricoșat violent în geam. Și era doar o fisură, nu mare lucru, nici măcar nu s-a făcut cioburi geamul ăla. Și cine știe? poate era dinainte crăpat și acum toate oalele se sparg în capul lui, că ăia n-aveau de unde face rost de bani pentru un amărît de geam și repede și-au găsit vinovatul. Chestia-i cum de mingea n-a nimerit poarta trasată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a spus, deodată înfuriat de durerea ce-i tropăia prin tîmple: Vreau s-o duc pînă la capăt. Bine. Și fără cîrpă. Bine, sper c-o să te țină fruntea. Cornel a fost gata să-și izbească fruntea pînă să-i crape sau să crape peretele. Opt. Nouă. Zece. Unșpe. Doișpe. Treișpe. În interiorul capului lui Cornel ceva gelatinos se zguduia, fără a-și găsi locul. Paișpe. Cinșpe. Șaișpe. Capul lui Cornel bătea mai tare și mai tare în perete, mai să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
înfuriat de durerea ce-i tropăia prin tîmple: Vreau s-o duc pînă la capăt. Bine. Și fără cîrpă. Bine, sper c-o să te țină fruntea. Cornel a fost gata să-și izbească fruntea pînă să-i crape sau să crape peretele. Opt. Nouă. Zece. Unșpe. Doișpe. Treișpe. În interiorul capului lui Cornel ceva gelatinos se zguduia, fără a-și găsi locul. Paișpe. Cinșpe. Șaișpe. Capul lui Cornel bătea mai tare și mai tare în perete, mai să-l spargă, și deja
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
era suficient. Atunci cînd s-a întîmplat, furia ajunsese la o culme de la înălțimea căreia ceilalți ar fi făcut mai bine să-l lase în pace. Nu apucase ieri seară să-și izbească soldățeii de perete. Dacă și-ar fi crăpat puțin furia, n-ar fi izbucnit. La oră, Radu s-a enervat pe o colegă și s-a ridicat, pregătit să dea cu scaunul în ea. De fapt, n-a dat, dar stătea așa amenințător cu scaunul deasupra capului ei
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
pe cap Fiere i-au dat de-a gustat Cu oțet l-au adăpat İ-au bătut piroane-n talpe Pentru păcatele noastre. CÎnd sufletul și l-a dat Munții s-au cutremurat Păduri mari s-au legănat Bisericile-au crăpat Soarele s-a-ntunecat Luna-n sînge s-a schimbat Îngerii-ncepură-a plînge Cu sfinte lacrimi de sînge. ăă - Rabdă Doamne răstignire Pentru-a noastră mîntuire Și de-acum pînă-n vecie Amin Doamne, slavă Ție ! >> -//,,O dascăle prea- Învățate
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
referitoare la universul religios, la natura vegetală și minerală, la domeniul vestimentar (biserică, iconostas, catifea, diamant, mărgăritar); 4. limbajul argotic este prezent în Flori de mucigai și Blesteme. Acestea sunt exerciții de acumulări verbale surprinzătoare ("hoitul tău miroase", "Să-ți crape măselele-n gură/ Și dinții cu detunătură"). PSALMII. Folosind motivul biblic al Cântării cântărilor, Arghezi are atitudini prometeice, revoltându-se împotriva condiției umane predestinate. El trăiește drama interioară "între dorința aprigă de a crede și necredința pustiitoare" (Șerban Cioculescu). Pentru
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
crizei aporetice a realului prin care înțelegem sentimentul pierderii definitive a divinului; 23. Reflexivitatea trăirilor nemijlocite, cugetarea; 24. Ipostaza cunoașterii prin participarea la ritmurile interioare ale cosmosului; 25. Iubirea e născocitoare de suflete, în pasteluri spiritualizate: "De prea mult aur crapă boabele de grâu/ Pe buzele ei calde mi se naște sufletul"; 26. Mitul copilăriei presupune întoarcerea în timp; 27. Sufletul plin are nevoie de înveliș: "Dați-mi un trup/ voi, munților,/ mărilor,/ dați-mi alt trup să-mi descarc nebunia
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se desparte de inconștiență iluziei sale asupra vieții îl va marca pentru toată viața: " Când m-au trimis din satul meu la Colegiul Național din La Plata, în momentul în care m-am dus la tren, am simțit că se crapă pământul nesigur de sub mine, pe care il pândeau însă fisuri și mai periculoase. După o vreme, am continuat să o visez pe mama, pe care o vedeam printre lacrimi, în timp ce mă îndreptăm spre o singurătate infinită. Iar când viața îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
egale. Suprafețele fructului situate între coame sunt ornate cu concreșcențe mai mici, rotunjite, cu o înălțime medie de 3 mm dar pot ajunge până la 8 mm. Fructul nu prezintă perișori glandulari sau țepi chitinoși. Fructele, când ajung la maturitatea fiziologică, crapă, formând o ușoară explozie cu scopul de a -și răspândi semințele pe o suprafață de teren cât mai mare. Astfel, semințele pot ajunge și la 2 m distanță de plantă. Planta își exprimă această caracteristică genetică cu scopul autoînsămânțării și
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
scopul de a -și răspândi semințele pe o suprafață de teren cât mai mare. Astfel, semințele pot ajunge și la 2 m distanță de plantă. Planta își exprimă această caracteristică genetică cu scopul autoînsămânțării și perpetuării speciei. De regulă, fructul crapă în trei părți deschizându-se de la vârf către codiță. Rareori crapă în două, atunci când este vorba de fructe mici, neevoluate și fără semințe viabile. După deschiderea completă a fructului, acesta capătă forma unei flori de lalea puternic deschisă. Gustul fructului
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]