3,019 matches
-
Duma Braevici și Stanciul, cei care reveniseră de curând din Polonia. Martori ai privilegiului erau și doi nobili poloni, „sfetnicii craiului, pan Halețchi și pan Bogovschi, cari tocmai pe vremea aceasta petrec la noi în solie din partea domnului nostru a craiului”. Este o mărturie că, după 1459, au loc tratative între Ștefan cel Mare și regele polon. Dlugosz, cronicarul polon, contemporan evenimentelor, ne relatează că în acest an regele a trimis soli ,,și la voevodul Ștefan al Moldovei, ca să-i trimeată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bogdan. În primul act, tipic pentru formulele de vasalitate pe care le cuprinde, Ștefan se angaja să slujească cu credință regelui Cazimir: „Făgăduim de asemenea că de aci înainte și pe viitor vom păstra credință curată și dreaptă domnului Cazimir craiului și sfintei sale coroane leșești, că vom face tot binele pentru domnia sa și pentru cinstea lor, că vom lucra în toate locurile spre folosul lor și nu vom fi niciodată părtași, fie prin noi înșine fie prin altcineva, la vreun
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în toate locurile spre folosul lor și nu vom fi niciodată părtași, fie prin noi înșine fie prin altcineva, la vreun sfat, la vreo înțelegere, în care s-ar vorbi sau s-ar face ceva vătămător ori clevetitor pentru pomenitul crai Cazimir și pentru coroana sa; dimpotrivă, avem să-1 ferim cu statornicie de toate primejdiile cari ar ajunge la cunoștința noastră și avem să-1 ajutăm împotriva oricărui neprieten, noi înșine, cu capul nostru, de câte ori va fi nevoie de aceasta”. Până la acest
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în scris suveranilor vecini că le va fi vasal credincios. În actul din 2 martie 1462 se menționează de altfel necesitatea prestării jurământului de credință personal: „Mai departe, spune Ștefan, făgăduim că în ziua și la locul pe care domnia sa craiul ni le va hotărî și ni le va aduce la cunoștință, noi ne vom închina și vom face jurământ de credința noastră față de luminăția sa și de Coroana mai sus amintită...” Numai că Ștefan strecoară în actul amintit, justificări pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vădită, precum o luptă sau un război cu tătarii ori cu alți vrăjmași ai noștri, sau dacă însăși persoanei noastre s-ar întâmpla vreo neputință sau vreo altă nevoie, de care vom fi înștiințat mai dinainte pe domnia sa prea luminatul crai și pe Sfânta Coroană prin solii noștri, domnia sa va avea să amâne pentru altă vreme și pentru alt loc potrivit”- depunerea jurământului. Datorită acestei clauze, avea să coboare de multe ori Cazimir până la Liov sau și mai aproape de hotarele Moldovei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nimănui, decât regelui, în caz că acesta îi va cere. Dar semnificația actelor și jurămintelor de credință, prestate de Ștefan în 1462, ne-o demonstrează strălucit încheierea ultimului document din 2 martie, pe care voievodul jura: „Iar domnul și stăpânul nostru domnia sa craiul și Coroana au să ție și să împlinească, după făgăduințele și scrisorile ce s-au scris și s-au desăvârșit între noi și între acești trei mari boieri crăiești, pe care le arătăm în cele scrise mai sus. Iar dacă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și scrisorile ce s-au scris și s-au desăvârșit între noi și între acești trei mari boieri crăiești, pe care le arătăm în cele scrise mai sus. Iar dacă nu vom împlini toate acestea domnului și stăpânului nostru, domniei sale craiului și coroanei, după făgăduințele și scrisorile și jurământul nostru și al boierilor noștri, și dacă nu vom da pe fiii lui Sad-Ahmat, împreună cu ceilalți căpitani și ulani, atunci domnia sa craiul nu ne va fi dator cu nimic, și va fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu vom împlini toate acestea domnului și stăpânului nostru, domniei sale craiului și coroanei, după făgăduințele și scrisorile și jurământul nostru și al boierilor noștri, și dacă nu vom da pe fiii lui Sad-Ahmat, împreună cu ceilalți căpitani și ulani, atunci domnia sa craiul nu ne va fi dator cu nimic, și va fi slobod să nu se ție de scrisorile pe care le avem de la dânsul sub pecetea crăiască atârnată”. (subl. ns.- M. N.) Suntem evident, în fața unui act de alianță, în care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a îndoit de rezultatul bătăliei: „După patru ceasuri de măcel îngrozitor lupta a încetat fără să se fi declarat într-o parte biruința, ceea ce transpiră și din cronicile noastre care afirmă numai că „mare mulțime dintr-înșii fură omorâți”. Însuși craiul fu săgetat atunci în luptă și astfel rușinați se întoarseră pe altă cale mai scurtă. Amândouă armatele obosite și decimate de măcelul îngrozitor au încetat lupta deodată”. Și, adaugă I. Ursu, lupta trebuie privită „ca o baie de sânge, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Corvin. Cu risipirea, cu adunarea și cu lupta cu tătarii ar fi trecut mai multe zile, timp suficient ca Matei și oastea lui să se retragă prin munți în Transilvania. Cronicarul spune el însuși că Ștefan l-a urmărit pe crai, iar românii „au rupt de la el mulți oameni, așa încât craiul nu a scos din țară nici un tun și sunt îngropate în munți, pe care până azi nimeni nu le poate găsi”. Cronica moldo-germană trebuia analizată cu multă grijă. Ea cuprinde
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ar fi trecut mai multe zile, timp suficient ca Matei și oastea lui să se retragă prin munți în Transilvania. Cronicarul spune el însuși că Ștefan l-a urmărit pe crai, iar românii „au rupt de la el mulți oameni, așa încât craiul nu a scos din țară nici un tun și sunt îngropate în munți, pe care până azi nimeni nu le poate găsi”. Cronica moldo-germană trebuia analizată cu multă grijă. Ea cuprinde informația esențială că Ștefan cel Mare a câștigat lupta de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-a împlinit gândul lui Dumnezeu cu Ștefan voievod și a năvălit noaptea asupra ungurilor la Baia. Și i-a dat Dumnezeu în mâinile lui Ștefan voievod și ale oștii sale, și mare mulțime dintre dânșii au fost uciși. Și craiul a fost săgetat atunci în luptă. Și astfel s-au întors rușinați pe altă cale mai scurtă, și nu a fost cum gândiseră ei, ci s-a întâmplat cum a fost voia lui Dumnezeu, Părintele atotțiitor”. La 5 februarie 1468
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Voievod, bunicul nostru, și de Țara Moldovei”. Ajutorul militar pe care urma să-l dea domnul nu mai era unul fără rezerve, ci „după puterea noastră”. Ștefan cel Mare promite că atunci „când va da Dumnezeu și domnul nostru domnia sa craiul, călătorind cu noroc spre părțile rusești, se va apropia de locurile acestea, adecă de Camenița, de Colomeea sau Sniatin, domnia sa are să trimeată după noi, iar noi vom avea să mergem la domnia sa, ca la stăpânul nostru prea milostiv și avem
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pierit, cât au înălbit poiana de trupurile de a celor periți, până au fostu războiul. Și mulți din boiarii cei mari au picatu și vitejii cei buni au pieritu și fu scârbă mare a toată țara și tuturor domnilor și crailor de prin prejur, dacă auziră că au căzut moldovenii suptu mâna păgânilor”. Cronicile turcești exagerează numărul românilor căzuți, arătând că din cadavrele lor se puteau ridica nenumărate minarete. Dezastrul nu a fost atât de mare, după cum reiese din cronicile românești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a întâmplat cum am spus mai sus”. Alungarea turcilor din Muntenia și felul cum a fost reînscăunat Vlad Țepeș sunt relatate în fața Senatului venețian de Țamblac, așa cum Ștefan însuși i-a dictat: „Am înduplecat chiar la acest lucru pe Măria Sa Craiul unguresc, ca să se îngrijească și el, din partea sa ca Drăculea valahul (românul) să ajungă domn. Și înduplecându-se în sfârșit, el a trimis să-mi spună ca să-mi adun oastea și să merg să pun pe numitul domn în Țara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Și înduplecându-se în sfârșit, el a trimis să-mi spună ca să-mi adun oastea și să merg să pun pe numitul domn în Țara Românească. Și așa am făcut îndată și am mers, eu dintr-o parte și căpitanul Craiului dintr-alta, și ne-am unit și am pus în domnie pe zisul Drăculea”. Situația politică a Moldovei nu se schimbă cu nimic în 1477. Regele polon, în loc de sprijin, trimitea oameni, care-l găseau pe voievod la Roman, ca să-i
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
200 de oameni. Laiotă a venit însă cu ajutor turcesc, l-a găsit singur pe Țepeș și l-a ucis împreună cu oamenii săi, afară de zece. Domnul îi roagă pe venețieni să facă eforturi pentru a-l apăra. „Cred chiar că craiul unguresc va face pace cu Țara Românească (Valachia Mazor) și că atunci va fi mult mai rău”. Domnul amintise de l’altra Valachia, de cealaltă Țară Românească, dovadă a conștiinței originii comune a moldovenilor și muntenilor. De data aceasta folosește
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trecere pentru solii lui prin Polonia și Lituania ca să meargă la Moscova. Solii trebuiau să-l informeze pe rege „despre păgânătate, despre turci, cum aceștia se întăresc împotriva creștinătății și cer de la Ștefan voievod să le dea drumul spre țara Craiului”. În ce-l privește pe Ștefan, solul trebuia să reproducă cuvintele lui: „Ce-am putut, am dat și eu în viața mea, dar acum sunt în neputință de a da ceva, fără Milostivirea Voastră”. Ștefan cel Mare nu renunță la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o glorie meritată regelui, și ar fi justificat laudele din scrisoarea trimisă papei, în legătură cu felul în care îi „macină” el pe turci. Este greu de precizat în ce a constat ajutorul dat de Matei. Formula „Ștefan al Moldovei, cu voia craiului a așezat în Țara Muntenească pe un oarecare fiu de voievod”, nu înseamnă că Ștefan a acționat numai cu îngăduința regelui. Dintr-o povestire despre Vlad Țepeș aflăm că Ștefan l-a pus pe Vlad: „Iar acest Vlad a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi atât de departe, ne-ar fi la îndemână s-o facem, și noi din toată inima am vrea să facem treaba aceea și să stăm pentru Creștinătate, cât ne-ar ajuta Dumnezeu”, dar, e de părere țarul „care din craii creștini se află aproape, lor li-i mai la îndemână s-o facă, dară datoria oricărui domn creștin este să stea pentru treaba aceea și să apere Creștinătatea”. Lupta de la Șcheia De la sfârșitul anului 1485 umblau zvonuri că sultanul se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sucevei, polonii au început să se îmbolnăvească din cauza lipsurilor. Și cum oastea polonă „părea împresurată”, cum zice Wapowski, regele a acceptat să discute încheierea unui armistițiu. În Letopisețul nostru se arată că „domnului Ștefan voievod i-a venit ajutor de la craiul unguresc numit Laslău, care era frate cu Albert, craiul leșesc, 12 mii de oșteni. Și cu ei era Birtoc, voievodul Ardealului, care Birtoc voievod era cuscrul lui Ștefan voievod. Și astfel Birtoc voievod l-a rugat pe domnul Ștefan voievod
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Și cum oastea polonă „părea împresurată”, cum zice Wapowski, regele a acceptat să discute încheierea unui armistițiu. În Letopisețul nostru se arată că „domnului Ștefan voievod i-a venit ajutor de la craiul unguresc numit Laslău, care era frate cu Albert, craiul leșesc, 12 mii de oșteni. Și cu ei era Birtoc, voievodul Ardealului, care Birtoc voievod era cuscrul lui Ștefan voievod. Și astfel Birtoc voievod l-a rugat pe domnul Ștefan voievod ca să se împace cu craiul leșesc; iar domnul Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era frate cu Albert, craiul leșesc, 12 mii de oșteni. Și cu ei era Birtoc, voievodul Ardealului, care Birtoc voievod era cuscrul lui Ștefan voievod. Și astfel Birtoc voievod l-a rugat pe domnul Ștefan voievod ca să se împace cu craiul leșesc; iar domnul Ștefan voievod abia i-a făcut voia spre împăcare. Și așa a trimis Birtoc pe solii săi la craiul leșesc, ca [apoi] să meargă și el însuși la crai.” Și logofătul Tăutu avea să spună că războiul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefan voievod. Și astfel Birtoc voievod l-a rugat pe domnul Ștefan voievod ca să se împace cu craiul leșesc; iar domnul Ștefan voievod abia i-a făcut voia spre împăcare. Și așa a trimis Birtoc pe solii săi la craiul leșesc, ca [apoi] să meargă și el însuși la crai.” Și logofătul Tăutu avea să spună că războiul ar fi fost mai lung „dacă [domnul] nu ar fi fost înduplecat prin rugăminți de serenissimul domn, regele Ungariei”. Cele două mărturii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe domnul Ștefan voievod ca să se împace cu craiul leșesc; iar domnul Ștefan voievod abia i-a făcut voia spre împăcare. Și așa a trimis Birtoc pe solii săi la craiul leșesc, ca [apoi] să meargă și el însuși la crai.” Și logofătul Tăutu avea să spună că războiul ar fi fost mai lung „dacă [domnul] nu ar fi fost înduplecat prin rugăminți de serenissimul domn, regele Ungariei”. Cele două mărturii ne fac să credem că nu Moldova, ci regele polon
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]