4,293 matches
-
o ștergi. După puțin timp, s-au oprit pe malul unei bălți, unde broaștele dădeau bairam. Erau obosiți, așa că mergea puțină odihnă. N-aveau chef de vorbă. Alin s-a învelit cu crengi și frunze. Nu-i mai păsa de creaturile care-l bîzîiau și-l înțepau. A adormit imediat. Radu și-a aprins o țigară și a scos o sticlă cu băutură. Le-a oferit și celorlalți, ca să se încălzească. Sticla circula din mînă în mînă. Prima gură l-a
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a tot uitat la scoarța copacilor, la soarele ce se bătea cu norii, la insectele nedumerite că o mînă de sus le barează trecerea, la o șopîrlă care l-a cercetat din ochi, gîndindu-se dacă să se transforme într-o creatură gigantică și să-și atace adversarul, la joaca băieților, pînă ce i-au părăsit ecranul ochilor. S-a gîndit la jocurile de-acasă, dar n-a fost suficient, de vreme ce mîinile lui butonau în gol. Jocurile de pe telefon niciodată nu i-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a fost suficient, de vreme ce mîinile lui butonau în gol. Jocurile de pe telefon niciodată nu i-au plăcut, pentru că ecranul era prea mic și n-aveai aceeași senzație, parcă nici nu jucai. Și nici nu erau interesante. Cînd s-au întors creaturile cu barca, a observat că erau numai două în loc de trei și a știut că încă un obstacol îi întîrzia atingerea țintei. I-au spus ceva de joacă, de accident, de apă, de Radu, dar nu vorbeau coerent. De fapt, Marcu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
de frunze. Pentru a vă salva plantele - inclusiv arborii fructiferi și cei ornamentali - de acești paraziți sacrificați câteva fire de condurul-doamnei, semănându-le la baza copacilor sau în imediata apropiere a plantelor pe care vreți să le salvați de aceste creaturi nesătule. • Florile și frunzele de condurul-doamnei sunt comestibile, iar gustul lor piperat este foarte bun în salate și în alte feluri de mâncare (vezi „Flori comestibile”Ă. Coniferele • Pe cât de important este, toamna, să udați din abundență coniferele și arbuștii
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
căci ceea ce contează acolo este sexul genetic. Biologii numesc un astfel de om hermafrodit fals, căci există și hermafrodiți adevărați, al căror sex nu este decis nici măcar la nivel genetic. Numele de hermafrodit vine de la Hermes și Afrodita, părinții unei creaturi despre care nu se putea spune la prima vedere ce este. Ce tristă trebuie să fi fost acea creatură, văzând că nu aparține nici femeilor, nici bărbaților! Apartenența Nevoia de apartenență este foarte apropiată nevoii de sigu ranță, prezentă la
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
adevărați, al căror sex nu este decis nici măcar la nivel genetic. Numele de hermafrodit vine de la Hermes și Afrodita, părinții unei creaturi despre care nu se putea spune la prima vedere ce este. Ce tristă trebuie să fi fost acea creatură, văzând că nu aparține nici femeilor, nici bărbaților! Apartenența Nevoia de apartenență este foarte apropiată nevoii de sigu ranță, prezentă la toate animalele; aproape orice viețuitoare care are un cuib ar vrea să se întoarcă acolo ori de câte ori se dorește protejată
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
parte din ființă să."1 Sábato merge mai departe, conectându-se la vizionari ai Romantismului filosofic (Novalis, Hölderlin, Schelling), la nihilistul Nietzsche, care, în plin delir al științei, au intuit că era absolut necesar să se restaureze unitatea primordială a creaturii umane. Nihilismul lui Nietzsche anunță și impune o schimbare radicală, înlocuirea omului, acesta fiind "ceva ce trebuia depășit". În viziunea sa, nici creștinismul, nici metamorfoza să filosofica, platonismul, nu mai pot da un răspuns la nevoile religioase și metafizice ale
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
nimic nu mai poate opri guvernarea râului pe pământ, nici macar existența lui. Ba chiar poate mari puterea acestuia: "Vrei, dta, să spui, de exemplu, ca un șef din Buchenwald este superior unuia de galere. Adică, e mai bine să omori creaturile cu bombe cu napalm decât cu arcul și săgeată. Bombă de la Hiroshima este mai bună decât bătălia de la Poitiers, ăsta vrei dta să zici, nu?"45. Merge mai departe cu analiza, avansând teza conform căreia cunoașterea la care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Singurătate a urii. Impresia de zeu pus pe distrugere, călcând în picioare sferele, îmbăloșând azurul și constelațiile... zeu frenetic, slinos și bolnav; demiurgie ejectând prin spațiu raiuri și latrine; cosmogonie de delirium tremens, apoteoza convulsiva în care fierea încununează elementele... creaturile se avânta spre un arhetip de slutenie și suspina după un ideal de monstruozitate. Univers al rânjetului, jubilare a cârtitei, a hienei și a păduchelui... Orizonturi deschise doar pentru monștri și nemernici... Totul se îndreaptă spre hidoșenie și gangrena; acest
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ura sunt simbiotice la Cioran: Nu există faptă fără ură. Iubirea justifica faptele, dar ea nu este mobilul lor. De câte ori se micșorează ură în mine, am impresia că sunt pierdut pentru această lume, iremediabil pierdut. Numai în ură mă simt creatură, numai în ură fac parte din turmă de dobitoace a lui Dumnezeu. Și numai când ură mă năpădește dincolo de margini, în Creator văd creatură. Ar trebui să lase orice speranță acei care nu iubesc ură, ura cea mare"8. Alt
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
mine, am impresia că sunt pierdut pentru această lume, iremediabil pierdut. Numai în ură mă simt creatură, numai în ură fac parte din turmă de dobitoace a lui Dumnezeu. Și numai când ură mă năpădește dincolo de margini, în Creator văd creatură. Ar trebui să lase orice speranță acei care nu iubesc ură, ura cea mare"8. Alt Cioran: cel care vede în iubire o formă de comuniune și intimitate, legată de fenomenul iraționalității, dar și de cel al spargerii barierelor individuale
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cultură superioară, am fost impresionat de mizeria vieții, ca Buddha în tinerețea-i, când a văzut boală, bătrânețea și moartea. De atunci, el se leapădă de dogmă iudaica a providenței și vede în lume opera unui demon care a chemat creaturile la viață pentru a se desfată cu spectacolul belelelor acestora"33. Pentru Sábato, apropierea de Dumnezeu înseamnă apropierea de oameni, iar iubirea și speranța sunt "parte din om, ca parte din dumnezeire". Copiii, tinerii întruchipează în viziunea sa "toată puritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
realitate dobândită. De copil trăiește la Rojas, orășel de cinci mii de locuitori, în majoritate imigranți europeni, colonii ce au format un complex de patrii în miniatură. Sábato trăiește mai tarziu complexul psihologic și metafizic al descendentului din străini, "o creatură ciudată, căreia îi curge prin vine sânge de Genova sau Toledo, dar care și-a trăit viața în pampa argentiniana"30. Care este țara mea? se întreabă Sábato: Am crescut band din nostalgia după Europa părinților noștri, ascultând povești despre
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de om, de aparținător al unei specii care a cunoscut "neajunsul de a se fi născut". Se revoltă împotriva lui Dumnezeu, pe care îl face vinovat de a fi făcut o creație inutilă și alege scrisul, ca "o revanșa a creaturii și o replică la o creație de mântuiala"40. În postfața volumului Razne 41, Nicolae Florescu spune: "Adolescent întârziat până aproape de varsta patriarhilor, Cioran și-a repetat la nesfârșit chipul, inițial fixat pe coordonatele limită și în culori de doliu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
este susceptibila de nuanțe. Coborârea în subteran este pentru Fernando Vidal Olmos 92 o călătorie luciferica, în timp ce, întreprinsă de Sábato-personaj, "dobândește un caracter orfeic și chiar golgotic, autorul vrea să împărtășească și, dacă e posibil, să răscumpere turbulenta întunecată a creaturilor sale"93. Fernando Vidal Olmos, "un sfânt al infernului" așa se prezintă în Dare de seamă Fernando. "Mă numesc Fernando Vidal Olmos, născut la 24 iunie 1911, în Capitán Olmos (...) și sunt o canalie"94 (aceeași dată că și scriitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
negativ al vieții oamenilor. Era dotat natural pentru a galvaniza energiile, pentru a insufla curajul, și cultura sa îi aducea, în acest punct, un ajutor pe care nu l-a neglijat. Să declari că omul este superior prin rațiune celorlalte creaturi, să ai încredere în voința sa pentru a alege liber binele, să conchizi că răul este o realitate superioară căruia să știi să-i sacrifici tot în anumite momente, înseamnă să mergi pe un drum trasat de secole de meditație
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
obiceiurile oamenilor de atunci. În toate discursurile lui, face apel la puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu, la mila, dragostea, dreptatea și voia Sa. Cele mai frumoase pagini oratorice au fost inspirate de gândul la măreția lui Dumnezeu și la fragilitatea creaturilor, mărturie stând omiliile despre căderea lui Eutropiu. Sensul vanității lucrurilor din lume, care i se revelează cu atâta forță, are ca punct de sprijin necesar înțelepciunea dumnezeiască: Dumnezeu este portul care nu cunoaște furtună, adevărata cetate, pe când în lumea aceasta
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
rațiune, și care, grație acesteia, a devenit stăpânul, posesorul și nimicitorul Naturii. Orgoliu nemăsurat, orgoliu stupid al "omului gol" care, văzându-se îmbrăcat, înarmat, echipat și sedentarizat, instalat în lume și în limbaj, așezat de-a dreapta Tatălui, se crede o creatură de excepție. Eu și lighioanele mele. Lighioanele, adică milioane de specii animale. Câteva milioane de specii animale strânse laolaltă, "la grămadă", dobitoacele și eu, eu, eu. Așa își pierde animalul rațional dreapta judecată. Există o orbire asociată inteligenței, și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Rațiunea, conștiința, libertatea, limbajul articulat, râsul, precum și cultul morților, care definesc omul (și constituie "omenescul") sunt, de fapt, tot atâtea trăsături de care animalul ar fi, chipurile, lipsit, și a căror sumă ne îndeamnă să credem că între cele două creaturi se instituie nu o diferență de nivel, ci una de natură. Animalul este negativul fotografic al omului. Pentru această natură aparte (sau pentru această lume aparte) se cereau create, pe lângă "științele reale", și niște științe umane și sociale (sociale, adică
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
aduse inteligenței? Nu vor fi fiind și alte calități care să le permită animalelor să intre în grațiile noastre și ale familiei ființelor vii, așa încât să putem trăi cu toții de la egal la egal? Frumusețea, spre exemplu, este împărtășită de cele mai multe creaturi din lumea asta (sau, în orice caz, din lumea animalelor). Vedem minunății pretutindeni în Natură", afirmă Aristotel. Altfel spus, chiar și animalele despre care se spune că ar fi dizgrațioase sunt, de fapt, frumoase. Frumoase pentru că servesc, aduc în fața ochilor
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cum fac cei care li se adresează copiilor cu o voce de copil. Puțini, totuși, au fost cei care au avut privilegiul de a asista la acest moment incredibil: graiul, limbajul omului ieșind din ciocul unei păsări (din gura unei creaturi care zboară și clocește ouă). Cei mai mulți dintre ei nu au avut decât dreptul la o păsărească vagă și de neînțeles, la o salvă bruscă de foneme revărsate, adesea, chiar în clipa când se întorceau ei cu spatele, pentru că papagalul ura
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
această femeie dusese o viață grea și, din câte știu, nu era hindusă (se pare că, înainte de a se așeza, hindușii au grijă să curețe cu atenție locul unde își vor pune posteriorul, de teamă că ar putea strivi vreo creatură invizibilă cu ochiul liber). Străbunica mea avea, în mod îndreptățit, la un nivel înalt, respect pentru viață. * * * Există micimi și micimi. În mintea noastră, micimea nu operează întotdeauna în același fel. Când vine vorba de animal, pe scara noastră, sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
vorbă de milă, deci, față de animale, să nu ne emoționăm auzindu-le țipetele: animalele țipă fără să simtă durerea. Prin urmare, putem practica fără remușcări fără să ne temem că L-am putea supăra pe Dumnezeu, cu toate că și animalele sunt creaturile Sale vivisecția (o ocupație la modă în secolul al XVII-lea) și, pe viitor, masacrarea puilor de focă, creșterea de pui, viței, porci "în cuști", în interiorul unor clădiri concentraționare, departe de orice privire. Invizibilitatea este, de fapt, norma creșterii și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
și noi am fost pești înainte de a fi oameni. Se pare că, înainte, aveam înotătoare în loc de mâini și picioare. Desigur, schimbarea nu s-a făcut într-o zi, ci, pe nesimțite, vreme de milioane de ani (în acest timp, alte creaturi au ieșit din aceeași apă, cu înotătoarele transformate în aripi, permițându-le să înoate în aer), dar așa a început aventura umană. A uita peștele, suferința lui, înseamnă, într-o oarecare măsură, a uita de unde ne tragem. Uitarea originilor, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
zbor, flori și, fără îndoială, iarbă grasă); e cu gândul în altă parte, adică are activitate mentală: vedem așadar că visarea nu e ceva specific omenesc. "Creața", cu pielea de culoare roșu închis, era cârlionțată pe spate. Și ea, o creatură de nădejde. Era tovarășa de atelaj a "Roșcovanei". O ușoară șchiopătură (urmarea unui panarițiu netratat la copita stângă din spate) o face să târâie puțin copita, însă n-o împiedică să trudească. Să tragă la plug, la cositoare, la carul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]