5,590 matches
-
o mai fi adus. Eu, de exemplu, lui Zabulov i-am cumpărat de la Bruxelles filacterii, voia să aibă filacterii noi. Ce sunt acestea? Sunt două fâșii de piele, fiecare are câte o cutiuță cu un verset sfânt. Evreii cei mai credincioși, când se roagă, își înfășoară în jurul mâinii una din ele cu cutiuța aici și una în jurul frunții, cu cutiuța pe frunte. Ale lui erau vechi și murdare și voia alte filacterii. M-au costat foarte mult, 300 euro. Sunt din
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
atât de simplu, s-au dezvoltat și continuă încă să se dezvolte.“ Sugestia că autorul ar fi recurs la asemenea formulări pentru a preveni discuții și critici pe care nu și le dorea și pentru a veni în întâmpinarea persoanelor credincioase din cercul familiei și al prietenilor apropiați este neplauzibilă. Darwin nu a scris niciodată ceva în dezacord cu convingerile sale. El a urmat întotdeauna imperativul pe care Immanuel Kant îl exprimase astfel: nu suntem datori să spunem tot ce gândim
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
al rațiunii“? Nu este oare cercetarea științifică o întreprindere care posedă propriile sale garanții de validitate, care nu are, așadar, nevoie să fie asigurată din afară? Pentru a evalua sugestia lui Plantinga că rezultatele cercetării ar trebui acceptate de către oameni credincioși doar atunci când vor fi de acord cu cosmologia biblică, este bine să examinăm care sunt implicațiile ei. Una dintre ele este aceea că omul de știință cu convingeri religioase ar trebui să aleagă între fidelitatea față de spiritul gândirii științifice și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
trebui să aleagă între a fi un bun om de știință și a fi un bun creștin. Este de presupus că majoritatea cercetătorilor naturii nu vor accepta că trebuie să facă o asemenea alegere. Punctul de vedere tipic al cercetătorului credincios, punct de vedere adoptat astăzi și de reprezentanți autorizați ai multor biserici și confesiuni, este că credința creștină nu implică și acceptarea literală a cosmologiei biblice. Cât privește susținerea lui Plantinga că rezultate mai recente ale cercetării științifice ar fi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cosmologiei biblice. Cât privește susținerea lui Plantinga că rezultate mai recente ale cercetării științifice ar fi fost nefavorabile științei darwiniene, ea nu este împărtășită de cvasitotalitatea celor activi în domeniu. Dacă lucrurile ar sta așa cum susține Plantinga, atunci nici un cercetător credincios care gândește bine nu ar putea să împărtășească principiile teoriei darwiniene a evoluției. Nu aceasta este însă situația, așa cum o știm prea bine. Istoria științei darwiniene a ultimului secol a fost ilustrată de personalități cu ferme angajamente religioase. Theodosius Dobzhansky
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
va putea fi, până la urmă, înțeleasă decât într-un singur fel, și anume ca expresie a refuzului său de a accepta drept rezultate ale cercetării naturii concluzii ce nu pot fi armonizate cu reprezentările tradiționale asupra Creației. Spre deosebire de cercetătorii darwinieni credincioși, lui Johnson îi este străină ideea unui Dumnezeu a cărui prezență nu se exprimă prin intervenția Lui activă în cursul evenimentelor care au loc în natură. Ceea ce el mărturisește de altfel fără echivoc: „Un Dumnezeu care nu poate face nici o
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lui Darwin, ba chiar mai mult, nu ezită să o salute. Ei cred nu numai că teoria evoluției speciilor nu contrazice religia creștină, ci chiar că poate să o sprijine. Dincolo de diferențe și nuanțe, punctul de sprijin al tuturor darwiniștilor credincioși pare să-l constituie crezul formulat încă în secolul al XVII-lea, de către Galileo Galilei: Dumnezeu se exprimă nu numai prin învățăturile transmise de Cărțile Sfinte, ci, înainte de toate, prin Creația Lui în universul natural; ceea ce ni se spune în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
o importantă retragere față de poziții susținute mai înainte de reprezentanții bisericilor și de către teologi. Răspunsul la această observație este că în discuția asupra relației dintre știință și credință este firesc să acordăm o deosebită atenție punctelor de vedere susținute de către cercetători credincioși, care se bucură de recunoaștere și prestigiu în comunitățile științifice. Aceștia nu vor accepta, desigur, că acele vederi asupra naturii care sunt incompatibile cu rezultatele cercetării ar fi esențiale pentru credința religioasă. Francisco Ayala este pe deplin reprezentativ pentru această
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cu greu se va mai putea discuta cu argumente dacă vom accepta să fie ocultate contururile unor distincții conceptuale atât de fundamentale. Așa ceva nu i se poate reproșa, desigur, unui autor cum este Ayala. Se poate, totuși, observa că darwiniștilor credincioși le este greu să meargă până la capăt în ceea ce privește separarea științei de credința religioasă. Ei simt nevoia de a integra și știința în înțelegerea lor religioasă a lumii, sugerând că Dumnezeu poate fi înțeles prin știința naturii. Ca tot ceea ce ține
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ca Richard Dawkins, care contestă posibilitatea conviețuirii dintre știința darwiniană și credința religioasă. Autorul este de acord cu acei darwiniști, ca Ayala, care subliniază că nu există un conflict, nici măcar o tensiune, între știința darwiniană și credințele religioase de îndată ce oamenii credincioși nu împărtășesc citirea unor pasaje din Biblie ca un adevăr literal, „ci ca o literatură care luminează, bazată în parte pe metaforă și alegorie (care sunt componente esențiale ale scrierilor bune) și cer interpretarea ei [a Bibliei - n.m., M.F.] pentru
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
religioase vorbesc constatări ca aceea că mulți cercetători ai naturii au fost orientați în munca lor de convingeri religioase, că adesea ideile științifice sunt încadrate de idei mai cuprinzătoare care nu pot fi supuse controlului faptelor, că oameni de știință credincioși găsesc „sinergii puternice între viața credinței și viața științei“. Față de asemenea întâmpinări, este important de precizat că nici Gould, nici alți cercetători care se declară agnostici nu contestă existența unor corelații semnificative între idei științifice și acele reprezentări care conferă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ce au trecut în mod convingător examenul celor mai exigente teste la care au putut fi supuse. Cu privire la faptele și corelațiile pe care se sprijinea teoria sa, Darwin a putut realiza un consens deplin cu acei prieteni ai săi, naturaliști credincioși, care credeau că Dumnezeu lucrează prin procesul evoluției, chiar dacă, la bătrânețe, el s-a declarat agnostic. Una este să admitem și chiar să subliniem că gândirea științifică nu se mișcă într-un spațiu vid, că orientările ei sunt influențate de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
impregnate de subiectivitatea inerentă oricărei înțelegeri omenești a întregului și a sensurilor ultime. Și persoane instruite pot nutri, până în zilele noastre, convingeri religioase ce pot fi cu greu împăcate cu știința darwiniană. Poziția lor va contrasta cu poziția acelor cercetători credincioși care cred că Dumnezeu lucrează prin procesul evoluției. Dar aceștia din urmă și colegi ai lor, care nu văd nici o relație semnificativă între cercetarea științifică și angajamentele religioase, se vor recunoaște unii pe alții ca oameni de știință în egală
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
rîvnă ai acestora. Cataclismul ideologic Într-adevăr, din 1945 pînă pe la 1979 a domnit o "vulgată marxistă", nu doar în rîndul majorității intelectualilor francezi și italieni, ci și, sub o formă mai potolită, în rîndul intelectualilor nordici sau germanici poporaniști, credincioși ideii socialiste. Chiar și în 1981, socialistul francez Louis Mermaz exprima esența acestui crez molatic: "Oricare vor fi fost monstruozitățile Gulagului și denaturările dintr-un număr de țări comuniste [...] nu putem nega progresele extraordinare care s-au produs începînd cu
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Pe el îl interesează tocmai acea umanitate care iese din clarificații, și arta lui e a artificialității somptuoase" (Ov. S. Crohmălniceanu) orientări ce se recunosc și în estetica simboliștilor și decadenților, atît de opusă principiilor clasicismului cărora le-a fost credincios Ion Luca Caragiale: "...oricît ar părea de oribil, verva bătrînului Caragiale, ostentativa-i comportare plebeiană, verdeața limbajului său, era dispus să le convertească în trivialitatea volubilă a lui Pirgu, sub a cărui înfățișare de măscărici își cam vedea tatăl" (idem
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
vizează legea aspectului discursiv rezultat din ceea ce este religia ca produs al credinței umane. Credința în sine nu poate fi nici normată, nici poruncită. Dar ea este cea care conduce la acceptarea regulilor și, de aici, la formarea comunității oamenilor credincioși, creată după aspectul normat dorit și acceptat liber de către om. Altfel spus, credința, aflată în lăuntrul omului, este încadrată în anumite reguli acceptate firesc de către omul credincios. El își asumă o normă, o regulă, acceptând astfel aspectul injonctiv al unei
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cea care conduce la acceptarea regulilor și, de aici, la formarea comunității oamenilor credincioși, creată după aspectul normat dorit și acceptat liber de către om. Altfel spus, credința, aflată în lăuntrul omului, este încadrată în anumite reguli acceptate firesc de către omul credincios. El își asumă o normă, o regulă, acceptând astfel aspectul injonctiv al unei religii. Prin urmare, credința este manifestată prin religiozitate, care derivă din acceptarea diferențiată a unei anumite religii. Diferiții oameni care acceptă regulile și normele unei anumite religii
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
voi invoca demersul jurnalistic, nelipsit de importanță, al lui Andrei Pleșu 124, referitor la "recenta omagiere în stil ceaușist a patriarhului Daniel 125. Autorul, cu bogată experiență scriitoricească și un nume de rezonanță pentru publicistica românească, publică sub titlul "Slujitorul credincios și înțelept", în Dilema Veche, un articol în care pornește de la discursul fondator al Sfintei Scripturi și ajunge la imaginea contemporană a unei Biserici triumfaliste, în care se cade adesea prin "suficiență, mândrie lumească și eficiență lucrativă"126. În două
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
discursul fondator al Sfintei Scripturi și ajunge la imaginea contemporană a unei Biserici triumfaliste, în care se cade adesea prin "suficiență, mândrie lumească și eficiență lucrativă"126. În două dintre Evanghelii (Matei și Luca) ni se oferă parabola slujitorului (robului) credincios și înțelept. E vorba despre un om care, urmând să plece pentru o perioadă de timp nedeterminată, îl pune pe unul dintre slujitorii săi, mai mare peste toți ceilalți, cu îndatorirea "să le dea hrană la timp". Dacă își va
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
texte riscând idolatria, când nu frizau prostul gust (ziarul Lumina a recurs, flasc, la toate clișeele acestui tip de eveniment: Patriarhul s-a născut "în zilele fierbinți ale lunii lui Cuptor", la Dobrești, "un sat binecuvântat de Dumnezeu cu oameni credincioși". Încă de la o vârstă fragedă..." etc.). Nu cred că așa se sărbătorește un slujitor, un rob al lui Dumnezeu, un om care a ales, prin călugărie, nu doar lepădarea de lume, ci și lepădarea de sine. Cei care asmut asupra
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
ci întreg ansamblul imagologic al Bisericii, preotul, cum am arătat într-un capitol anterior, fiind multiplicator al imaginii acesteia. Din relatările clericilor pe care i-am abordat pe acest subiect în perioada de debut a cazului Tanacu, am constatat cum credincioși practicanți sau persoane neimplicate începuseră să aibă reticență față de slujbe firești ale Bisericii, cum ar fi Taina Sfântului Maslu sau Dezlegările Sfântului Vasile. Sau, și mai grav de atât, clericii erau abuzați verbal, chiar și pe stradă, fiind strigați cu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cu folos, ca pentru Dumnezeu. Căci așa după cum bine știți, slujirea semenilor noștri se împletește și se întregește cu slujirea lui Dumnezeu, iubitorul de oameni. Adresez aceste îndemnuri părintești și pastorale clerului de la parohii și mănăstiri, precum și tuturor bunilor noștri credincioși, dorindu-le, totodată, sănătate și "Mulți și fericiți ani!". Binecuvântarea Domnului nostru și dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Duhului Sfânt să fie cu voi cu toți. Al vostru părinte duhovnicesc de tot binele doritor, TEOCTIST Patriarhul României Anexa nr
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
mai fidele și imaginația lui este cu totul stăpânită în latura invenției epice. Basmul popular pare a fi pentru el un lucru bine stabilit, o structură obiectivă și constrângătoare pe care se ferește de cele mai multe ori a o modifica. Povestitor credincios al basmelor populare, mijloacele lui sunt la prima vedere tot acelea ale poporului. Formulele inițiale, mediane și finale, rimele și asonanțele introduse în expunere, multe expresii dialectale, zicerile tipice, comparațiile și metaforele sunt deopotrivă ale poporului. Creangă povestește basmele poporului
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
soților și a copiilor lor sau a altor persoane apropiate. Din puterea cu care femeile purtătoare de mir și urmașele lor, credincioasele din toate vremurile trăiesc realitatea duhovnicească, rezultă puterea de mărturisire a credinței și de transmitere a bunelor femei credincioase a credinței creștine. Valorile spirituale pe care le cultivă femeia creștină sunt legate mai mult de suflet și de inimă. Ele sunt mai lăuntrice, mai personale, sunt valori morale și religioase. Să ne gândim la mănăstirile noastre câtă lumină au
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
suferință au tămăduit!? în aceste vremuri pline de întunericul necredinței, femeia are un rol istoric și bine definit. Femeia este chemată să-și dezvolte întreaga personalitate umană în această lume plină de păcate. Fie ca Bunul Dumnezeu să răsplătească femeilor credincioase, pentru binele făcut și pe care îl fac. Fie ca Mântuitorul înviat să le întâmpine 1 la fapta cea bună pe cărările vieții cum le-a salutat în zorii zilei luminate, când s-a arătat credincioaselor femei cărora le-a
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]