206,013 matches
-
socială contemporană scade pe măsură ce omenirea evoluează tehnologic, dar involuează valoric, având tendința nefastă de a le înlocui și pe cele puține care au mai rămas, cu nonvalori, embleme ale păcatelor de care am discutat în cadrul capitolelor anterioare. Faptul raportării la criterii valorice diferite este pe deplin relevat și de modalitatea prin care au fost grupate infracțiunile în Codul penal față de poruncile din Decalog și păcatele interzise prin acesta. Se observă din analiza celor 10 Porunci faptul că infracțiunile corespondente poruncilor sunt
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
examen de admitere extrem de sever. Nu există să nu ai loc în cămin și dacă meritai bursă și dacă erai foarte bun republicana, de 3 ori bursă normală. Bursă acoperea plata căminului și cantină. Profesorii erau deosebit de serioși, promovați pe criterii de competență, extrem de dure și stricte. Politică era asigurată de catedrele de politică, marxism, filosofie, care erau cursuri obligatorii. Promoția mea a pierdut în anul ÎI un sfert din studenți, care au rămas repetenți pentru că într-o adunare de UASCR
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
regulatoare de debit sau de presiune și nivelul apei în rezervoare. Simularea dinamică se referă la simularea pe tot timpul zilei (24 de ore). Variația debitului trebuie cunoscută pe tot intervalul celor 24 de ore pentru a realiza calibrarea modelului. Criteriile de proiectare includ zonele de presiune și costul de producție. Rezolvarea hidraulică a unei rețele este cu atât mai complexă cu cât rețeaua în sine este mai complexă. Pentru rețelele complexe (vezi figura de mai jos) se poate ajunge la
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
în măsură să manifeste caracteristici de rezistență si de rigiditate suficiente în două direcții. Încadrarea deplasărilor structurii în limita deplasărilor admisibile relative, conform P100-2006, au drept scop menținerea funcțiunii principale a clădirii în urma unor cutremure. La alegerea sistemului structural, pe criterii de rigiditate, se va avea în vedere și modul de realizare a pereților de compartimentare și de închidere, a legăturii între elementele nestructurale și elementele structurii de rezistență. TEHNOLOGIA DE ELABORARE A STUDIULUI TOPOGRAFIC Descrierea echipamentelor și metodelor folosite pentru
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
de context în care noi doi venim de undeva, iar toți ceilalți sunt dintr-o cu totul altă parte, suntem deja legați unul de celălalt, prin... hmm... prin destin, exact, asta doream să spun -, este una specială. Nu știu care au fost criteriile în funcție de care ne-au ales, pe mine și pe tine, deocamdată nu am mai văzut pe altcineva ca noi, pe aici, dar bănuiesc că ne-a ales, totuși, cineva, nu neapărat Dumnezeu, aș spune, poate vreo comisie de savanți ciudați
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
a altuia similar, un autobuz sau un tren se încadrează în definiție, deci ar putea fi considerat o organizație. Astfel de definiții creează confuzie și, prin urmare, ar trebui evitate. Există diverse tipuri de organizații, clasificările lor utilizând de obicei criterii precum: Forma de organizare: publice private (cu varianta: guvernamentale neguvernamentale) Scopul principal declarat: profit nonprofit Tipul de producție (pentru organizațiile industriale): producție unicat serie mică serie mare producție de masă Dimensiunea sau numărul de angajați: mici medii mari Importanță/impact
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
guvernamentale neguvernamentale) Scopul principal declarat: profit nonprofit Tipul de producție (pentru organizațiile industriale): producție unicat serie mică serie mare producție de masă Dimensiunea sau numărul de angajați: mici medii mari Importanță/impact: locale, regionale naționale multinaționale globale. Acestea sunt, desigur, criterii care ne dau caracteristicile generale ale unei organizații, elementele interne ale acesteia (organizarea, funcționarea, conducerea) fiind esențiale pentru asigurarea succesului/performanței. 1.2. Funcțiile organizațiilor Următoarea întrebare fundamentală (după definirea organizațiilor ca răspuns la întrebarea „ce sunt organizațiile?”) este „pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și recunoscut ca lider în special datorită calității foarte rare de a identifica scopurile principale ale organizației și de a-i convinge pe ceilalți să-l urmeze în încercarea de a atinge acele scopuri. Această însușire a liderului conține un criteriu intrinsec care-l face pe lider dezirabil pentru organizație. Alte semnificații/implicații ale articolului lui Goleman se referă la: programele de training care au ca scop îmbunătățirea inteligenței emoționale; acestea fac frecvent greșeala de a ținti partea din creier specifică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
abilități/calități) sunt irelevante pentru un bun lider? Dacă toți liderii studiați au avut un scor atât de mare al QI și al abilităților tehnice, așa cum menționa Goleman (1998, p. 94), acest lucru înseamnă că ei au fost selectați folosind criterii precum QI și abilități tehnice. Ce s-ar fi întâmplat dacă ei ar fi fost selectați folosind nivelul inteligenței emoționale drept criteriu principal? La același nivel al inteligenței emoționale, un scor superior al QI sau cele mai bune abilități tehnice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
al abilităților tehnice, așa cum menționa Goleman (1998, p. 94), acest lucru înseamnă că ei au fost selectați folosind criterii precum QI și abilități tehnice. Ce s-ar fi întâmplat dacă ei ar fi fost selectați folosind nivelul inteligenței emoționale drept criteriu principal? La același nivel al inteligenței emoționale, un scor superior al QI sau cele mai bune abilități tehnice, sau ceva complet nou poate face diferența dintre liderii eficienți și cei ineficienți. 3.2.2. Despre talent Într-un alt articol
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
citi în capitolul despre autoritate) este recunoscut de grup și ca lider al organizației (autoritate epistemică). În această situație comportamentul managerului este unul de lider și diferențele încetează să existe. Tabelul următor este mai degrabă orientativ, cuprinzând un set de criterii pentru a analiza în ce măsură o persoană are un stil de conducere mai apropiat de al unui lider sau de al unui manager (care nu este și lider). Caracteristici ale managerilor și liderilor Liderul Managerul Cine este... Autorul viziunii organizației și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
dată. Ea implică documentarea, identificarea tuturor soluțiilor cunoscute și, eventual, testate anterior, care răspund cerințelor formulate. Importantă este și identificarea avantajelor și dezavantajelor fiecărei soluții pentru a le putea analiza ulterior 3) Evaluarea și ierarhizarea soluțiilor alternative presupune găsirea unor criterii importante pentru decident, pentru a analiza eficiența soluțiilor și stabilirea importanței (ponderii) fiecăreia dintre ele. Criteriile țin cel mai frecvent de componentele: costul: bani, timp, resurse umane, costuri de oportunitate - a ceea ce pierzi optând pentru o soluție anume; calitatea rezultatului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Importantă este și identificarea avantajelor și dezavantajelor fiecărei soluții pentru a le putea analiza ulterior 3) Evaluarea și ierarhizarea soluțiilor alternative presupune găsirea unor criterii importante pentru decident, pentru a analiza eficiența soluțiilor și stabilirea importanței (ponderii) fiecăreia dintre ele. Criteriile țin cel mai frecvent de componentele: costul: bani, timp, resurse umane, costuri de oportunitate - a ceea ce pierzi optând pentru o soluție anume; calitatea rezultatului: cât de bun, comod, fiabil etc. este rezultatul. Criteriile trebuie să fie în strânsă legătură cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și stabilirea importanței (ponderii) fiecăreia dintre ele. Criteriile țin cel mai frecvent de componentele: costul: bani, timp, resurse umane, costuri de oportunitate - a ceea ce pierzi optând pentru o soluție anume; calitatea rezultatului: cât de bun, comod, fiabil etc. este rezultatul. Criteriile trebuie să fie în strânsă legătură cu cerințele din formularea problemei. Pentru anumite decizii există criterii care au importanță covârșitoare și le anulează pe celelalte (de exemplu, prețul în cazul unui buget limitat sau calitatea în cazul unor costuri nesemnificative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
timp, resurse umane, costuri de oportunitate - a ceea ce pierzi optând pentru o soluție anume; calitatea rezultatului: cât de bun, comod, fiabil etc. este rezultatul. Criteriile trebuie să fie în strânsă legătură cu cerințele din formularea problemei. Pentru anumite decizii există criterii care au importanță covârșitoare și le anulează pe celelalte (de exemplu, prețul în cazul unui buget limitat sau calitatea în cazul unor costuri nesemnificative). În situația în care are destule date pentru a putea evalua rațional variantele decizionale, decidentul trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
celelalte (de exemplu, prețul în cazul unui buget limitat sau calitatea în cazul unor costuri nesemnificative). În situația în care are destule date pentru a putea evalua rațional variantele decizionale, decidentul trebuie să stabilească ponderi care țin de importanța fiecărui criteriu față de importanța totală a produsului. 4) Alegerea soluției celei mai bune (decizia propriu-zisă) este cea de-a patra etapă. Este de fapt consecința punctului anterior dacă se merge pe un model rațional de decizie. Ea presupune dezbateri, analize, dar și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
pentru decizii de mică importanță componenta subiectivă este, de obicei, preponderentă. Dacă vrem să ne decidem ce sortiment de sare vom cumpăra, prețul fiind mic și informațiile puține, vom alege subiectiv, în funcție de cel mai atractiv ambalaj sau în funcție de un alt criteriu puțin rațional. Când însă ne alegem mașina sau locuința pe care vrem să o cumpărăm, decidem după o documentare riguroasă și o analiză serioasă a ofertelor alternative, componenta subiectivă fiind foarte redusă. 5) Implementarea, aplicarea deciziei. Este o etapă post-decizională
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
1) Formulăm problema: ce loc de muncă dorim și în ce condiții. 2) După documentare (colectarea ofertelor primite după contactarea diverselor companii) rezultă o listă de patru oferte (soluțiile alternative). 3) Pentru a evalua și ierarhiza soluțiile avem nevoie de criterii. Criteriile posibile pot fi: atractivitatea sarcinilor, salariu, prestigiu, posibilități de promovare, distanță, compatibilitate cu viața de familie ș.a.m.d. După ierarhizarea lor în funcție de importanță trebuie atribuite niște ponderi a căror sumă totală să fie 1. Fiecare din variantele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Formulăm problema: ce loc de muncă dorim și în ce condiții. 2) După documentare (colectarea ofertelor primite după contactarea diverselor companii) rezultă o listă de patru oferte (soluțiile alternative). 3) Pentru a evalua și ierarhiza soluțiile avem nevoie de criterii. Criteriile posibile pot fi: atractivitatea sarcinilor, salariu, prestigiu, posibilități de promovare, distanță, compatibilitate cu viața de familie ș.a.m.d. După ierarhizarea lor în funcție de importanță trebuie atribuite niște ponderi a căror sumă totală să fie 1. Fiecare din variantele de slujbă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
salariu, prestigiu, posibilități de promovare, distanță, compatibilitate cu viața de familie ș.a.m.d. După ierarhizarea lor în funcție de importanță trebuie atribuite niște ponderi a căror sumă totală să fie 1. Fiecare din variantele de slujbă se notează ulterior pe fiecare criteriu și, după înmulțirea notei cu ponderea criteriului, se obțin punctaje care, adunate pentru fiecare variantă, dau un punctaj total general. 4) Se alege decizia cea mai bună în funcție de punctajul obținut. 5) Implementarea și evaluarea deciziei sunt etape ulterioare, post-decizionale. Exemplul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
cu viața de familie ș.a.m.d. După ierarhizarea lor în funcție de importanță trebuie atribuite niște ponderi a căror sumă totală să fie 1. Fiecare din variantele de slujbă se notează ulterior pe fiecare criteriu și, după înmulțirea notei cu ponderea criteriului, se obțin punctaje care, adunate pentru fiecare variantă, dau un punctaj total general. 4) Se alege decizia cea mai bună în funcție de punctajul obținut. 5) Implementarea și evaluarea deciziei sunt etape ulterioare, post-decizionale. Exemplul 2: Cum aleg cea mai bună ofertă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
punctaje care, adunate pentru fiecare variantă, dau un punctaj total general. 4) Se alege decizia cea mai bună în funcție de punctajul obținut. 5) Implementarea și evaluarea deciziei sunt etape ulterioare, post-decizionale. Exemplul 2: Cum aleg cea mai bună ofertă de vacanță Criterii Evaluarea ofertelor Ponderi (exemple) Oferta 1 Oferta 2 Oferta 3 Notă Punctaj Notă Punctaj Notă Punctaj Preț 0,3 10 3 6 1,8 5 1,5 Condiții de cazare oferite 0,2 6 1,2 7 1,4 9
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Modalitățile de luare a deciziei sunt diferite în funcție de natura problemei, de completitudinea informației, de decident etc. Pentru a fi analizate și prezentate logic, structurat, modalitățile de decizie au fost clasificate de autori sub forma unor modele de luare a deciziei. Criteriile cele mai frecvente care diferențiază modelele de decizie sunt: nivelul de informații existente; gradul de certitudine/incertitudine datorat mediului în care se ia decizia; modalitatea/procedura de decizie. În funcție în special de nivelul de certitudine/incertitudine, Zamfir (1990) a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
sintetic, la care am adăugat un tabel care conține denumiri metaforice echivalente și soluții echivalente de alegere/selecție a unor specii. Caracteristici ale modelelor de luare a deciziei Denumirea modelului Denumiri alternative Informația Mediul (și nivelul de incertitudine din mediu) Criterii/ raționalitate Cum se ia decizia (cum se selectează soluția) Costuri 1. Modelul rațional Modelul deciziei certe într-o lume strict deterministă Completă - Stabil, predictibil - Determinist - Nu există incertitudine - Se află sub controlul celui care ia decizia Raționale Un expert suprem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
stilurile lor de conducere”. Două exemple de modele/stiluri de conducere Există stiluri variate de conducere descrise în manuale, de obicei pornind de la diverse teorii și/sau cercetări. De asemenea, sunt și suprapuneri și uneori amestecuri și/sau simplificări ale criteriilor. Pentru a descrie modelele de conducere, consider ca fiind esențiale: 1) teoriile (teoria contingenței, comportamentală etc.); 2) contextul (grupul/caracteristicile celor ce le urmează, presiunea timpului, tipul de decizie etc.); 3) scopul în care sunt folosite modelele; - prescriptive (spun liderilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]