2,383 matches
-
vizibil al puterilor garante față de vechile lor angajamente internaționale, conducătorii români sau decis să acționeze din proprie inițiativă pentru stabilirea cadrului juridic în care avea să se desfășoare viitoarea cooperare română împotriva imperiului otoman. Gheorghe Platon în studiul, Mihail Kogălniceanu ctitor al României moderne, consideră că marele patriot a fost una din acele personalități ale istoriei noastre moderne, pe care poporul român le-a scos la lumină, într-o epocă eroică din frământata sa existență când, s-a plămădit națiunea română
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
reprodus acest fragment mai lung, pentru ca oricine să constate metoda cu adevărat științifică pe care autorul Istoriei Moldovei o folosește: a cules numele voievozilor Țării Românești pe care le găsește în Chișinău, unii care au adus glorie poporului român, unificatori, ctitori și luptători pentru apărarea creștinătății, dintre care unii au avut legături amicale cu domnii de la est de Carpați (vezi Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare) și le alcătuiește câte un portret absurd, lipsit de orice justificare. Reia și în articolul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
al rupturii, al biografismului și al intertextualității, poemele acestui volum ascund o Ana Blandiana subtilă și matură, care utilizează cu rafinament și cu măiestrie limbajul și întreg arsenalul stilistic. Ne vom opri atenția doar asupra două dintre poemele acestui volum: "Ctitori purtându-și în brațe cu greu/ Mănăstirile,/ Ca pe un capital convertibil/ La change-office-ul vieții de apoi;/ Călugări tineri/ Cu doctorate la Cambridge/ Și odăjdii sărutate/ De țărăncile bătrâne/ Târându-se în genunchi/ Pe lespezile cu inscripții chirilice ;/ Megafoanele/ Transmițând
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
care a contribuit și la înțelegerea procesului insulinosecretor, a avut-o ilustrul nostru cercetător George Palade, care a marcat biologia celulară din a doua jumătate a secolului trecut, așa cum Paulescu a marcat fiziologia în prima parte a aceluiași secol. Adevărat ctitor al biologiei celulare moderne, Palade va contribui în mod decisiv și la înțelegerea funcției celulei endoteliale, cea de care depinde apariția complicațiile cronice ale diabetului. Deși cea mai mare parte a insulinei este eliberată în circulație pe calea reglată de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
cultură în ansamblul unei românități nu tocmai armonizate. Erau de față oameni de seamă, cu un palmares bine conturat (M. Kogălniceanu) sau în curs de împlinire (T. Maiorescu ș.a.) alături de tineri studioși veniți din marile metropole spre a cinsti memoria ctitorului. D. Xenopol a avut misiunea să rostească atunci conferința de rigoare. De la început, el a ținut să-i asigure pe ascultători lume venită de oriunde că nu avea de gând să facă istoricul faptelor, nici să prezinte sistematic personalitatea eroului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de alta loc de întâlnire și cristalizare a speranțelor nutrite de atâtea generații. La 1856, când se încheia una dintre crizele orientale ce angajau de mult timp destinul românesc, s-a rostit clar ideea unei întâlniri panromânești la cripta marelui ctitor. Gândul acesta n-a putut căpăta ființă decât la 1871, în plină efervescență a modernizării. Curând după Unirea Principatelor, spiritele responsabile căutau să afle soluții de împlinire a neamului românesc, așa cum acesta se înfiripase în inima poporului și cum de la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
care istoricul știa să le degaje din faptele marelui voievod, a cărui amintire sacră o invoca drept sursă de revigorare națională. Romantismul, atât de atent la simboluri, a făcut caz, precum se știe, de un "testament" ștefanian. Adevăratul testament al ctitorului de la Putna rezidă însă în spiritul evocat de generația lui Eminescu, la patru secole de la sfințirea mănăstirii, spirit reactualizat și mai apoi, la 1904, la 1919, pentru a cita numai două momente semnificative. Recenta serbare organizată acolo, la 27 mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
evocând acei oameni care, prin gesturile lor, au făcut istoria locului, a cărei memorie nu poate fi ștearsă, fără riscul de a ne condamna la uitare și neființă. Așa se face că primul așezământ spitalicesc, care avea să poarte numele ctitorului său timp de aproape o sută de ani, să fie redenumit în perioada dictaturii comuniste: spital unificat raional și apoi spital județean, aruncându-i-se astfel identitatea în derizoriu. Este cu atât mai important astăzi, când fiecare zonă geografică, fiecare
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
personalități ale vremii din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza: Mihail Kogălniceanu, Carol Davila, Iacob Felix, serdarul Dimitrie Duca, spătarul Dimitrie Castroian etc. Prin tot ceea ce a făcut, rămâne în istoria Vasluiului ca un reprezentant de frunte al urbei, filantrop și ctitor de progres și civilizație. Acțiunea filantropică inițiată de postelnicul Dimitrie Drăghici a fost continuată de-a lungul anilor de nepotul acestuia, Panaite Donici. Panaite Donici (1825-1905), a făcut studii de inginerie în Franța și Germania, devenind inginer. Revenit în țară
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
că în fruntea orașului se afla, în calitate de primar, la început de secol, doctorul Constantin Scarlat, iar ca prefect era doctorul Nicolae Radovici (1907), oameni care au susținut și contribuit la dezvoltarea Spitalului ''Dimitrie Drăghici'', făcând parte din Epitropie, conform testamentului ctitorului. Întrucât clădirea nu mai corespundea cerințelor unui spital, Epitropia solicită expertiza unei comisii tehnico-sanitare care, prin procesul-verbal din 1907, opinează pentru dărâmarea acesteia, ca fiind improprie, dând avizul reclădirii ei integrale. Față de acest aviz, s-a trecut la reclădirea din
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
lua ființă Societatea Științelor Naturii, iar în anul 1876 Societatea Română de Cruce Roșie, ambele la inițiativa și cu concursul nemijlocit al doctorului Carol Davila. Este o onoare pentru medicina Vasluiană că începuturile sale este atât de strâns legată de ctitorul învățământului medical românesc și în egală măsură de ctitorul organizării medico sanitare naționale, atunci când România devenea stat național odată cu Unirea Principatelor Române. Dr. Iacob Felix (1832-1905), personalitate științifică de prim rang în medicina românească, considerat ca întemeietorul igienei științifice în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Societatea Română de Cruce Roșie, ambele la inițiativa și cu concursul nemijlocit al doctorului Carol Davila. Este o onoare pentru medicina Vasluiană că începuturile sale este atât de strâns legată de ctitorul învățământului medical românesc și în egală măsură de ctitorul organizării medico sanitare naționale, atunci când România devenea stat național odată cu Unirea Principatelor Române. Dr. Iacob Felix (1832-1905), personalitate științifică de prim rang în medicina românească, considerat ca întemeietorul igienei științifice în țara noastră. Abordează în activitatea sa științifică aproape toate
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
secției Obstetrică-Ginecologie aproape 30 ani. dr. Eduard Bild, medic radiolog, va ajunge profesor universitar Clinica Oncologie Radiologie UMF Iași. dr. Iorgu Arnăutu, medic primar chirurg de talie universitară, doctor în științe medicale, șef secție Chirurgie-Ortopedie și director de spital și ctitorul Institutului de Chirurgie Cardio vasculară Iași. dr. Traian Mihăescu, medic primar pneumoftiziologie, profesor universitar UMF Iași, care și-a început cariera medicală la dispensarul Ivănești. 143 dr. Eugenia Popa Cohuț, medic primar pneumoftiziologie și scriitoare pentru copii. dr. Valeriu Lupu
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
insula Halki, Schimbarea la față din insula Proti (1703), Sumela lângă Trebizonda, Sf. Ecaterina la Muntele Sinai (1700), paraclisul și trapeza mănăstirii Sf. Pavel de la Muntele Athos. Pe lângă meritele deosebite pe plan cultural, politic, economic se remarcă și ca mare ctitor, dar mai ales prin credința statornică În Hristos pe care L-a mărturisit, cu prețul vieții chiar până la moarte, căzând victimă boierilor dornici de onoruri, perfizi și gata de trădare pentru obținerea lor. Pe cei 11 copii ai săi, 4
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
III.2.c. Modelul personalist al lui Emmanuel Mounier Demn de luat în seamă pentru o comparație cu personalismul energetic, interpretat din unghi antropologic, este și personalismul lui Emmanuel Mounier. Pentru că, "personalismului, deși nu punctul origo, Mounier îi este un ctitor, el întemeindu-l și dându-i totodată conștiința de sine"291. Modelul antropologic al lui Mounier este deosebit de cel al lui Renouvier în intenția determinării omului în structura lumii. E drept, regăsim la "ctitorul" personalismului același dezechilibru între constituenții lumii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
punctul origo, Mounier îi este un ctitor, el întemeindu-l și dându-i totodată conștiința de sine"291. Modelul antropologic al lui Mounier este deosebit de cel al lui Renouvier în intenția determinării omului în structura lumii. E drept, regăsim la "ctitorul" personalismului același dezechilibru între constituenții lumii datorită îndreptării persoanei către Absolut și îndepărtării sale de condiționatul natural. Însă, spre deosebire de Renouvier, care așeza persoana într-o "involuție", cu șansa de a renaște (evoluând) întru Divinitate, adică de a reveni la propria
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o tristețe frustrantă la omiterea sa din proaspăt înființata Societate Literară Română (1866), ulterior Academia Română. Spre sfârșitul vieții, la 81 de ani, mai pornește într-o călătorie, aproape simbolică, la Lvov, pentru recuperarea manuscriselor lui I. Budai-Deleanu. O conștiință de ctitor animă opera scriitorului, deprins a cultiva și inventaria prolific, și uneori prolix, toate genurile și speciile literare; cele poetice - oda, imnul, elegia, sonetul, meditația, legenda și balada, satira și fabula, alături de proză și dramaturgie. O creație întinsă pe jumătate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
spital caritabil din București care includea un dispensar policlinic (Bethleem), staționar cu paturi (ambele destinate asistenței săracilor), azil de bătrâni, orfelinat și ambulanță (foto pg. 22). Cred că memoria acestui așezământ ar putea fi onorată prin prezența unei statui a ctitorului său Vladimir Ghika (foto pg. 30) și a profesorului Paulescu, alături, dacă nu chiar în locul colosului din piatră (de mărimea unui etaj) ce străjuiește intrarea (și-l reprezintă pe C. I. Parhon), omagiind astfel și cele două personalități care, cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
1982), 62-63; Popovici, Studii, I, 111-114, 227-246, 252-260; Lucian Blaga, Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea, îngr. George Ivașcu, București, 1966, 128-133, 187-207; Ivașcu, Ist. lit., I, 312-316, 590-591; Cornea, Originile, 475-476; Maria Protase, Petru Maior - un ctitor de conștiințe, București, 1973; I. Dumitriu-Snagov, Românii în arhivele Romei, București, 1973, passim; Macrea, Contribuții, 31-47; Dicț. lit. 1900, 535-538; Serafim Duicu, Pe urmele lui Petru Maior, București, 1990; Mazilu, Vocația, 131-139; Dicț. esențial, 474-477. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
în baza criteriului confesional, potrivit căruia a fi român este sinonim cu a fi ortodox. Țârgovețul din Pașcani, Bercu Solomon, în care Nae Ionescu personifică întreaga evreime românească, este descalificat în baza dublului criteriu etnic-confesional. Cazul liberalului Ion C. Brătianu, ctitorul politic al României moderne și arhitectul statului românesc industrial este cu atât mai interesant, întrucât satisface atât criteriul etnic, cât și pe cel confesional. Totuși, potrivit exigențelor identitare naeionesciene, politicianul care a "construit armătura statului românesc modern" este relegat în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1937]. Un individ ipotetic eviscerat din neamul său, scos din nomos-ul națiunii etnice, ar fi azvârlit în spațiul interstițial al vidului existențial. Interbelicul este spațiul în care are loc deplina distilare identitară a specificului românesc. Heralzii Școlii Ardelene au fost ctitorii tradiției naționale românești, la care și-au adus contribuția, de-a lungul timpului, generații succesive de cărturari subjugați intelectual, înstăpâniți politic și posedați sentimental de ideea națională. Această tradiție națională românească, în care se împletesc tramele mesianismului național, a permanenței
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a existat însă niciodată, iar adevăratul întemeietor al țării rămâne Basarab cel Mare" (Patrașcanu, 1937, p. 67). Consensul istoriografic se coagulează în jurul figurii lui Basarab ca întemeietorul Țării Românești. Odată cu transferul statutului de întemeietor, Basarab preia laolaltă și calitatea de ctitor al României, nu doar al Țării Românești. Prin Basarab, "un stat nou se ridicase între statele Europei, cu menirea de a cuprinde pe toți Românii și de aceea Basarab se intitula: "Domn a toată Țara Românească"" (Constantinescu, 1928, p. 61
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la Carol I sunt negative, acesta fiind de la bun început adus de coaliția burghezo-moșierească "pentru a înnăbuși lupta poporului, pentru a împiedica desăvârșirea revoluției burghezo-democratice și a subordona România intereselor capitalului străin cu ajutorul dinastiei prusace" (Roller, 1952, p. 403). Din ctitor al statalității române și eliberator al neamului, Carol I devine "călău al poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 488). Tot Carol I este culpabil pentru bravii români căzuți victime pe frontul luptei pentru independență datorită proastei aprozivionări a armatei: "Burghezia și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fundamentale de redactare, vol. II, Polirom, Iași, 1999, p. 46. Când trimiterea se va face la un articol apărut Într-o revistă, vom preciza: numele autorului, titlul articolului, anul de apariție, anul curent, numărul și pagina: Ilie Rad, „Aron Pumnul, ctitor al Bibliotecii Învățăceilor români gimnaziști din Cernăuți”, Codrul Cosminului, anul VIII, 1997-1998, nr. 3-4 (13-14), p. 270. Ordinea anul de apariție, anul curent, număr, ordine perfect logică, nu se respectă Întotdeauna, unii autori preferând să indice doar numărul revistei, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
apoi la Liceul „Codreanu" din Bârlad, unde a fost profesor de limba latină și fondatorul catedrei de limbă și literatură română, căreia i s-a consacrat până la ieșirea la pensie, în 1893. Avântat în lupta politică a fost la Bârlad ctitorul ziarului Semănătorul prin care a servit cu credință Partidul Liberal. La 5 martie 1881 a fondat ziarul Paloda, recunoscând de proprie tar pe tipograful George Cațafany, propagând iubirea de patrie. În ultimii ani de viață, cei pentru care militase, i-
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]