8,169 matches
-
tranzistorul. I-au făcut cadou un breloc cu Donald și înainte să se culce, Ileana i-a spus o poveste. Pe două lucruri nu l-au lăsat să pună mâna: un buzdugan mare și ghintuit agățat la intrare, și un cuțit lung într-o teacă de piele. De fapt, nenea Cornel zisese puțin răstit: „- Șpanga nu e pentru copii!” I-au amenjat un loc călduros pentru dormit și l-au acoperit cu haine de-ale lor. - Mă tem să nu dea
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
de 20 decembrie, să-și găsească sfârșitul. Tradiția strămoșească spune că în ziua de Ignat săteanul nu făcea altceva decât pregătirile de sacrificare a porcului iar din bătrâni se credea că omul care nu avea porc gras de Crăciun și cuțit în vremea pepenilor nu aveau cum să cunoască fericirea, pentru că în ziua de Ignat, o datină de demult spune că trebuie să vezi sânge pentru a avea puterea trăiniciei casei. Întâlnim iar, în tradiția strămoșească, ritualul jocului sângelui, care încă
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
românii nu au renunțat la acest ritual al unei adevărate arte de preparare a cărnii de porc, unice, de altfel, în lume. Bătrânii au transmis credința că în noaptea din ajunul Ignatului, animalul ce urmează să fie sacrificat își visează cuțitul sau se visează la gât cu mărgele roșii. De asemenea, se spune că, înainte de tăiere, porcul amuțește ore în șir ca și cum ar simți că i se apropie sfârșitul, moment denumit în popor tăcerea porcului. Ritualul de tăiere cere ca în preajma
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
spiritul străzii? Mă mir că în biata asta de țărișoară, binecuvântată altădată de Dumnnezeu, a mai rămas ceva de furat, că nimeni nu mai are chef de muncă. Cei de sus se înfruptă din toate, că ei au pâinea și cuțitul, sunt „aleșii boborului”, nu? Cei de jos se țin numai de greve, cine i-o fi îndemnând să ceară majorări aproape de la simplu la dublu de salarii, că de muncă nu-i mai arde nimănui. Astăzi pot să călătoresc în
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
vesel Aș putea să presar un oftat și câteva lacrimi ca să-i simți sarea și piperul Aș putea dacă aș vrea să te fac să te îndrăgostești de mine Atât de mult încât să te urăști, Aș putea fi eu cuțitul care să-ți fac inima să sângereze Dar n-am să o fac sentimentele pure nu se împart Nu se taie felii , nu se explică , nu se învață , se simt Ți-aș putea vorbi despre iubirea mea la timpul trecut
POATE ÎNTR-O ZI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355612_a_356941]
-
Nu! Nu face glume cu mine că te plesnesc rău de tot, a țipat el cu răutate și a scos ligheanul afară după ce, din cadrul ușii, a avertizat o să nu treacă pragul fără aprobarea lui. Rămasă singură, Iuliana căuta înfrigurată un cuțit ori altă unealtă pentru a si împlini gândul ce i venise cât zăcuse în pat. Nu a găsit nimic care să i fie de folos. În cutia mesei erau doar câteva linguri de lemn. Nimic metalic în toată încăperea. Nici
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
se îndreptau. Nu a reușit să înțeleagă prea multe, pentru că șoferul a sesizat și a țipat la ea: - Uită‑te aici, târfă! Îl vezi? Te spintec dacă te mai holbezi pe geam. Culcă‑te pe canapea! Iuliana a privit încremenită cuțitul fluturat cu mâna dreaptă de șofer. S‑a înfiorat când a văzut lama lungă și subțire ce strălucea în semiîntunericul din mașină. Cuprinsă de panică, s‑a îndoit și s‑a lăsat pe o parte în lungul canapelei, fără să
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
Numai eu le pot desface. De nu vrei sa te înțep puțin, stai dracului cuminte acolo, că te omor! Vocea bărbatului și amenințarea scăpată printre dinți, departe de a părea o glumă, au lovit‑o în tot trupul și lama cuțitului fluturat cu îndemânare atât de aproape de piept, a îngrozit‑o pe Iuliana. Nu a putut scoate vreun sunet. Doar câteva icnete de aprobare ori de supunere... Două schimbări mai bruște de direcție au clătinat‑o pe canapea. A îndrăznit să
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
întipărit în memorie. În rest, era haos în capul ei. Lovitura aceea peste ochi o zdruncinase destul de rău. După circa o jumătate de oră, potrivit calculului ei, mașina s‑a oprit. Omul de la volan a deschis portiera, i‑a arătat cuțitul, l‑a răsucit de câteva ori amenințător aproa �pe de ochii ei, în timp ce o privea cu satisfacție răutăcioasă, rânjind. Apoi a coborât, trântind cu putere ușa mașinii. A deschis cu îndemâ �nare o poartă mare ce părea a fi din
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
până în fața unei case. După ce a oprit motorul și a stins toate lămpile, a acționat frâna de mână, a coborât, a deschis portiera din spate‑dreapta, a prins fata de încheietura mâinii și a tras‑o afară cu brutalitate. Cu cuțitul în mână, aproape că a târât‑o în casa ce părea pustie în întunericul de pe platou. A acționat comutatorul și lumina slabă a două becuri murdare a înfățișat o cameră în care nu se făcuse curat de mult timp. Era
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
-n cot când ochi-ne plâng Îngâmfarea ați pus-o floare la butonieră La rang de principiu ridicară-ți minciuna Visele voastre gâlgâie și fierb în frapieră Serviți cu cinism viclenia și hoția, totuna- Ne-a ajuns cam de mult cuțitul la os Simțim lama lui împungând carotida Ne-am săturat de jocu-vă tenebros Renunțați, că pierdură-ți partida! Pretextați crize, o ducem din rău în mai rău Suntem leneși și târfe și de sex fătălău Neinstruiți și tâmpiți și orfani
GATA BĂIEŢI, NE-A AJUNS ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355711_a_357040]
-
din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Duminică, 11 Septembrie 2011. De unde mi-e cuvântul, cel pironit pe cruce, de unde bate vântul și încotro se duce? Pe cel dintâi de toate îl simt, neliniștitul, tăcerea pe la spate înfige-n el cuțitul... Tu liniștește-mi vântul, să-l duci în altă parte și lasă-mi viu cuvântul neterminat din carte... Referință Bibliografică: Între vânt și cuvânt... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 254, Anul I, 11 septembrie 2011. Drepturi
ÎNTRE VÂNT ŞI CUVÂNT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355735_a_357064]
-
rănesc, cu bună știință azvârlite în mine apoi, si în ceilalți de propria conștiință le smulg și le adun într-un purpuriu caleidoscop in care las să picure lumina morții strop cu strop *** ține-mi respirația în acest fum de cuțite, în mireasma năclăită din garnizoanele memoriei, unde silitra își face de cap ține-mi bine respirația sau, mai bine botează-mă în această explozie de sufocare *** de-a lungul și de-a latul întinsului meridianele se indepărtează tot mai mult
POEME ANONIME de SERGIU SAVA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346082_a_347411]
-
ele în sălbăticie. Ținând cont că în 1991 eu aveam deja 19 ani, era mare risc... corpul meu, probabil, nu s-ar fi refăcut la fel de ușor ca la fetele mai tinere (organele genitale se taie brusc cu o lamă sau cuțit neascuțit, care sînt considerate să aibă secrete și puteri speciale. Nu se folosește niciun mod de anestezie și totul depinde de cât de brava și norocoasă e față care trece prin acel ritual). Am reușit să fug, iar experiența africană
PAPUŞILE BARBIE IMBRĂCATE DE O ROMÂNCĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346202_a_347531]
-
Dragoș, care a exprimat idei interesante privind destinul operei brâncușiene, vorbind despre modul în care unele predispoziții din copilăria lui Brâncuși (fascinația față de pietrele cizelate de apă, dorința de a lucra chipuri în humă și de a cresta lemnele cu cuțitul) se regăsesc în opera sa de mai târziu, despre avatarurile receptării lui Brâncuși de-a lungul timpului și despre împotrivirile serioase pe care artistul le-a întâmpinat nu numai din partea ignoranților, ci și din partea confraților de breaslă (în acest context
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
felul de aventurieri, de făcături care nu înseamnă nimic nici pentru familiile lor, dar să mai însemne ceva pentru țară, pentru neam...?! * Când este în primejdie, neamul românesc găsește resurse, energii, ca să se salveze. Românul are nevoie sa-i ajungă cuțitul la os să acționeze. Dacă nu l-a deranjat nimic, românul a stat cuminte, a dormitat în istorie. Când l-a deranjat ceva, când i s-a urcat în cap cineva și s-a lăsat greu, a reacționat... Uneori a
PIETRE PENTRU TEMELIA ROMÂNIEI DE MÂINE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369045_a_370374]
-
în cele cîteva zeci de vitrine ultramoderne. Ba, mai este acolo și paznicul. Un ins mărunt, negricios și care asuda îngrozitor pe sub gulerul cămășii de nailon. Insul s-a postat strategic, între o armura greaoie, autentică, si panoplia plină de cuțite și halebarde vechi dar bine lustruite. Paznicul își freacă palmele una în altă fără rost, le duce la urechi, la gură, pentru ca, în cele din urmă să și le înfigă zdravăn în țocul pistoletului, arma care-i atârnă, prinsă în
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
mai bine ca un cavaler cruciat în fța Inchiziției. Deși cu lentile de contact dintre cele mai sofisticate, ochii ei nu văd clar exponatele . Le simte, le știe acolo, la locul lor, sute de armer letale, săbii, vîrfuri de lance... cuțite speciale, de sacrificiu, toate sunt catalogate, au număr de inventar scrie citeț pe cartonașele translucide. -Sunt liberă să mă sinucide! Zice și o lacrimă-i picura la colțul ochiului stâng. Nu poartă batistă în poșetă, și-o șetrege cu volanul
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
cu care mai schimba o vorbă. Cum se mai simte? o întreba el prevăzător. Rău, îi răspundea ea cu jumătate de gură, de parcă i-ar fi împărtășit o taină. Că atunci când ne țineam de capul lui să se ducă la cuțit, el nu și nu!... Că se duce, că nu se duce, cu o moarte tot e dator, zicea. Așa că... Andrei Azuga se necăjea auzind-o. Laichici fusese partenerul său de table și petrecuseră multe clipe frumoase pe câte o bancă
A OPTA TREAPTĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370940_a_372269]
-
și conținuturile spuselor acelui neom zis ziarist, preocupat să înnoroieze la rând oameni de valoare, la un post de televiziune ce găsește ca sistem de valori perspectiva atacului la persoană anacronic, irelevant, extrem de violent și vulgar, au fost încă un cuțit în trupul maestrului Alexandru Arșinel, chiar în zilele în care viața sa se confrunta cu un pericol în fața căruia nu exista alt scut decât transplantul renal! „Și a fost mâna Lui Dumnezeu...”! Astfel edifică starea reală de fapt a punctului
ALEXANDRU ARŞINEL. ŞI A FOST MÂNA LUI DUMNEZEU... , EVENIMENT EDITORIAL LA TÂRGUL DE CARTE GAUDEAMUS (ROMEXPO) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371010_a_372339]
-
suflet frânt de iele, în ropote de noapte, Prezumțiilor caută-vei zădarnice răspunsuri. Arar, câte un înger, cuprins de remușcare, Fraternizează-n taină cu vise răstignite, Se zvârcolește luna, gem scoicile în mare, Cu mir cârpește cerul plăgi aspre de cuțite. Troițe de lavanda mai fumega mocnit, Iar visul evadează din chinga, spre lumină, Serafi se-mbrăca-n doliu, crezând că a pierit, Dar el se-nălță lin, cu ochi scăldați în smirna. Referință Bibliografica: Vis rănit / Ines Vândă Popa : Confluente
VIS RĂNIT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369791_a_371120]
-
Toma, Sorin Toma, Em. Valerian Galan cu al său roman „Bărăgan“, reportajele lui Toma George Maiorescu (Călătorie prin vreme, Zeii desculți, etc.), prozele lui George Bălăiță (Călătoria, Întâmplări din noaptea soarelui de lapte), Mihai Beniuc cu românul „Pe muchie de cuțit” și poeziile sale patriotarde, Viorel Cacoveanu (Față care spune da!, Morții nu mint niciodată), Dan Deșliu (Lazăr de la Rusca, 1949, Minerii din Maramureș, 1951, Cântec pentru legea cea mare,1949), Petre Ghelmez cu poezia cotidianului, Augustin Buzura (Absenții, Fetele tăcerii
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
ai nimic de spus. Contează ce cunoști, cât cunoști și... pe cine cunoști. Prostul satului e mai celebru decât primarul lui. • Unii sunt scoși din funcție, dar rămân în post. • E primit cu pâine și sare cine are pâinea și cuțitul. Nu arunca cuvintele... Pot fi contondente. Nu există orificiu pentru care să nu se fi specializat cineva. • Femeile sunt precum copacii. Cu cât sunt mai în vârstă, au mai multe inele. CITATE • Cum se poate ca eu, care sunt dreptaci
ZICERI (203/204) – PĂCĂLIŢI DE CUVINTE & CITATE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369898_a_371227]
-
-nceput cât timp o să înduri. Acum, nici măcar asta nu știa.Era cu mult mai rău..... - Hai ,gata cu tristețea ! Mergem la tavernă ! - Unde ?! întreabă absolut mirat . - În locul unde ne ștergem noi necazurile ! E-o fumărie atât de groasă, încât niciun cuțit nu e în stare să o taie. Doar muzica dată la maxim și tropăielile zgomotoase ale dansatorilor reușesc să o acopere. Se prind și ei de mână cu ceilalți ,se învârtesc la nesfârșit în hora bucuriei și totul pare acum
VIATA LA PLUS INFINIT (7) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369893_a_371222]
-
cărora le place să fie dezbrăcați ? - Cam așa ceva, am spus eu și am întins mâna către torpedoul mașinii. L-am deschis finuț și am scos cu mișcări lente, astfel ca femeia să aibă timp să vadă întregul scenariu cu încetinitorul, cuțitul meu preferat de bucătărie ... ***************************** Visam oare ? Eram din nou acasă la mine, dar nu în Petroșani. Nu mai locuiam demult acolo. Minele se închiseseră și Valea murise. Locuiam însă într-o localitate superbă. Distribuie ! Abonează-te ! Nu te lăsa furat
EXAGERAREA SENTIMENTELOR ÎN DRAGOSTE DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII (SAU CE NU-I BINE SĂ FACI ÎN AMOR) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370037_a_371366]