3,588 matches
-
de matematicieni fără a ține cont de ceea ce se întâmplă în știință: Dacă acest lucru este corect [o decizie metodologică în teoria mulțimilor depinde de dezvoltări din fizica], teoreticienii mulțimilor ar trebui să aștepte cu nerăbdare rezultatul disputei asupra gravitației cuantice... dar nu este cazul; teoreticienii mulțimilor nu țin regulat un ochi asupra dezvoltărilor din fizică." (Maddy 1992: 289) 96 Printre aceste exemple găsim: cazul logaritmilor inventați de John Napier pentru scopul practice de a ușura înmulțirile; calculul diferențial care are
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
entitățile matematice în aceeași barcă ontologică precum și (celelalte) entitățile teoretice. Adică, îi invită să adopte platonismul" (Colyvan 2001: 7). La fel, Resnik, atunci când argumentează că fizica face neclară distincția abstract/concret, se adresează realiștilor științifici: "Înțelegerea trăsăturilor paradoxale ale mecanicii cuantice a motivate multe lucrări în filosofia fizicii și a condus câțiva fizicieni remarcabili și filosofi ai științei către viziuni antirealiste ale teoriei. Dar noi suntem preocupați cu cei care îmbină un realism științific cu un antirealism matematic. Mecanica cuantică îi
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
mecanicii cuantice a motivate multe lucrări în filosofia fizicii și a condus câțiva fizicieni remarcabili și filosofi ai științei către viziuni antirealiste ale teoriei. Dar noi suntem preocupați cu cei care îmbină un realism științific cu un antirealism matematic. Mecanica cuantică îi provoacă să explice particulele cuantice în termini fizici necontroversați" (Resnik 1997: 105). 99 Cineva se poate întreba de ce folosesc un astfel de argument, după ce am argumentat că putem respinge argumentele care pleacă de la rolul factorului estetic în matematică. Folosesc
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
în filosofia fizicii și a condus câțiva fizicieni remarcabili și filosofi ai științei către viziuni antirealiste ale teoriei. Dar noi suntem preocupați cu cei care îmbină un realism științific cu un antirealism matematic. Mecanica cuantică îi provoacă să explice particulele cuantice în termini fizici necontroversați" (Resnik 1997: 105). 99 Cineva se poate întreba de ce folosesc un astfel de argument, după ce am argumentat că putem respinge argumentele care pleacă de la rolul factorului estetic în matematică. Folosesc un astfel de argument pentru că se
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Blaga sugerează că ea ar putea fi și un procedeu al științei. Perspectivele minus-cunoașterii se întind nu doar în zona metafizicului, ci și în aceea a cunoașterii științifice. Formula antinomică la care au recurs oamenii de știință în cazul teoriei cuantice este un semn, considera Lucian Blaga, "că științele exacte se apropie de limita unde minus-cunoașterea devine o necesitate"146. Firește, aceasta ar presupune un efort extraordinar de lărgire a cadrelor logico-metodologice ale gândirii, pe care știința, prin natura ei, e
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sau realității, astfel că elementul potențializat nu dispare, ci trece în secundar, însoțind din umbră elementul care se actualizează. Dacă în istoria filosofiei potențialitatea a fost devalorizată și scoasă în afara existenței autentice, în secolul al XX-lea, pornind de la mecanica cuantică, "s-a produs pentru prima oară o interpretare ontologică a posibilității, o ridicare a virtualului la demnitatea ontologică deplină a existenței real-actuale", grație în primul rând lui Werner Heisenberg care "a formulat cea mai importantă consecință metafizică a teoriei cuantice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cuantică, "s-a produs pentru prima oară o interpretare ontologică a posibilității, o ridicare a virtualului la demnitatea ontologică deplină a existenței real-actuale", grație în primul rând lui Werner Heisenberg care "a formulat cea mai importantă consecință metafizică a teoriei cuantice prin ideea că aceasta necesită o nouă categorie, pentru a desemna starea cuantică, o "modalitate situată între posibilitatea logică și actualitate" pe care el o numește potentia"485. Gândirea lui Ștefan Lupașcu se constituie în acest areal filosofic, urmărind să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ridicare a virtualului la demnitatea ontologică deplină a existenței real-actuale", grație în primul rând lui Werner Heisenberg care "a formulat cea mai importantă consecință metafizică a teoriei cuantice prin ideea că aceasta necesită o nouă categorie, pentru a desemna starea cuantică, o "modalitate situată între posibilitatea logică și actualitate" pe care el o numește potentia"485. Gândirea lui Ștefan Lupașcu se constituie în acest areal filosofic, urmărind să dea un răspuns problemei raportului actual-potențial din mecanica cuantică 486. El va prelua
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pentru a desemna starea cuantică, o "modalitate situată între posibilitatea logică și actualitate" pe care el o numește potentia"485. Gândirea lui Ștefan Lupașcu se constituie în acest areal filosofic, urmărind să dea un răspuns problemei raportului actual-potențial din mecanica cuantică 486. El va prelua ideea de "realitate potențială" sau de "stare virtuală" din teoria mecanicii cuantice, punând-o la egalitate cu aceea de "realitate actuală", văzând în relația lor o dualitate contradictorie dinamică ce devine un fel de structură elementară
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o numește potentia"485. Gândirea lui Ștefan Lupașcu se constituie în acest areal filosofic, urmărind să dea un răspuns problemei raportului actual-potențial din mecanica cuantică 486. El va prelua ideea de "realitate potențială" sau de "stare virtuală" din teoria mecanicii cuantice, punând-o la egalitate cu aceea de "realitate actuală", văzând în relația lor o dualitate contradictorie dinamică ce devine un fel de structură elementară, de tip transcendental, prin care "posibilitatea se determină ontologic plenar, încetând a mai fi doar o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este disimetric în favoarea forțelor eterogenizante, constituind ceea ce Ștefan Lupașcu numește materia biologică sau materia vie500. La încrucișarea acestor două căi opuse de sistematizare (și degradare) a energiei, ca un fel de coexistență inhibitoare a lor, se situează sistematizarea microfizică sau cuantică, ipostazierea ontologică a stării T din logica dinamică a contradictoriului. De fapt, această a treia materie se dovedește a fi sursa sau punctul de plecare al celor două anterioare, fiind un fel de materie-mamă501. Această materie apare ca o urzeală
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
De aceea, arta se dezvoltă cu precădere la sfârșitul unei perioade de dezvoltare a cunoașterii, atunci când aceasta intră în criză. Criza este ambianța cea mai prielnică pentru apariția artei. Aceasta pentru că criza declanșează cunoașterea cunoașterii, adică un fel de stadiu cuantic al cunoașterii, în care predomină contradicția. Această structură logică a artei, această situare în momentul contradicției face din ea "un elan către libertate (a indiferenței), către necondițional"518. Conștiința artistică sau estetică se construiește la întretăierea drumurilor dintre raționalitate și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
necontradictorii"526. El este, în același timp, un estetician și un om care vrea să facă experiența etică, în sensul ei de bază, ca fugă de contradicție în direcția actualizării uneia dintre valori. Dacă experiența estetică este început al logicii cuantice sau al posibilului pur, cea etică este început al logicii cunoașterii. Fiind prinsă între acestea, experiența mistică dobândește un caracter extrem de tensionat. Misticul este simultan cufundat în lume și în sine însuși, aspirant la cunoașterea cunoașterii și totodată la cunoașterea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
va fi numită ortofizica, deoarece procesele din ortoexistență sunt de natură fizică. Mihai Drăgănescu consideră că ortofizica "explorează filosofic posibilitatea unei fizici a ortoexistenței"604 și "ar putea deveni în viitor o fizică a unui nivel mai adânc decât cel cuantic. În ortoexistență trebuie să admitem procese fizice cu totul deosebite față de lumea fizică cuantică și față de lumea fizică macroscopică, dar care să le genereze și să le explice pe acestea din urmă"605. Ortofizica urmărește profunzimile existenței, iar nu descrierea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
consideră că ortofizica "explorează filosofic posibilitatea unei fizici a ortoexistenței"604 și "ar putea deveni în viitor o fizică a unui nivel mai adânc decât cel cuantic. În ortoexistență trebuie să admitem procese fizice cu totul deosebite față de lumea fizică cuantică și față de lumea fizică macroscopică, dar care să le genereze și să le explice pe acestea din urmă"605. Ortofizica urmărește profunzimile existenței, iar nu descrierea universului, a realității care ne înconjoară. Însă, ea este în legătură cu descrierea universului, cuprinsă în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unui lucru și a contrariului său, ceea ce, prin anihilare reciprocă, ar distruge orice posibilitate de predicție și, deci, orice posibilitate de abordare științifică a lumii. Se impune, mai curând, să recunoaștem că, într-o lume de interconexiuni ireductibile (precum lumea cuantică), a face o experiență sau a da o interpretare rezultatelor experimentale înseamnă inevitabila decupare a realului, care afectează realul însuși. Entitatea reală își poate dezvălui astfel aspecte contradictorii de neînțeles, chiar absurde, din punctul de vedere al unei logici întemeiate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nouă ontologie. Ideea ontologică prin care încearcă el să interpreteze logica terțului inclus este aceea a nivelurilor de realitate. Ideea aceasta este legată genetic de revoluția produsă în gândirea științifică de apariția, la începutul secolului al XX-lea, a teoriei cuantice. Această teorie venea cu o serie de noutăți greu de asimilat în cadrele conceptuale ale fizicii clasice: discontinuitatea, inseparabilitatea, cauzalitatea globală, indeterminismul, dualismul undă-corpuscul etc.632. Basarab Nicolescu crede că cel mai amplu impact al revoluției cuantice a fost punerea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
-lea, a teoriei cuantice. Această teorie venea cu o serie de noutăți greu de asimilat în cadrele conceptuale ale fizicii clasice: discontinuitatea, inseparabilitatea, cauzalitatea globală, indeterminismul, dualismul undă-corpuscul etc.632. Basarab Nicolescu crede că cel mai amplu impact al revoluției cuantice a fost punerea în discuție a conceptului de Realitate și, mai ales, a dogmei filosofice oficiale a existenței unui singur nivel de Realitate. Deși existența mai multor niveluri de Realitate a fost afirmată de diferite tradiții și civilizații mai vechi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Prin Realitate, fizicianul și filosoful român înțelege "ceea ce rezistă experiențelor, reprezentărilor, descrierilor, imaginilor ori formalizărilor noastre matematice"633. Prin nivel de Realitate înțelege "un ansamblu de sisteme invariant la acțiunea unui număr de legi generale". El dă ca exemplu entitățile cuantice, care se supun legilor cuantice și care se află la un nivel total diferit de realitate față de entitățile macrofizice și legile lor bine cunoscute. Încercând să operaționalizeze și mai mult noul concept introdus, Basarab Nicolescu spune că "două niveluri de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
român înțelege "ceea ce rezistă experiențelor, reprezentărilor, descrierilor, imaginilor ori formalizărilor noastre matematice"633. Prin nivel de Realitate înțelege "un ansamblu de sisteme invariant la acțiunea unui număr de legi generale". El dă ca exemplu entitățile cuantice, care se supun legilor cuantice și care se află la un nivel total diferit de realitate față de entitățile macrofizice și legile lor bine cunoscute. Încercând să operaționalizeze și mai mult noul concept introdus, Basarab Nicolescu spune că "două niveluri de Realitate sunt diferite dacă, trecând
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
marxistă și fizica clasică sunt niveluri de organizare aflate la același nivel de realitate. Ideea nivelurilor de realitate îi permite lui Basarab Nicolescu o altă interpretare a "cuplurilor de contradictorii mutual exclusive"636, adică a antinomiilor pe care dezvoltarea fizicii cuantice le-a detectat în planul teoriei și experienței științifice. El arată că antinomii precum undă particulă, continuitate discontinuitate, separabilitate inseparabilitate, cauzalitate locală cauzalitate globală, reversibilitate ireversibilitate a timpului etc. sunt efectul existenței diferitelor niveluri de Realitate și pot fi înțelese
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a timpului etc. sunt efectul existenței diferitelor niveluri de Realitate și pot fi înțelese numai dacă se ia în considerație această supoziție. Dacă ne bazăm pe grila de lectură a logicii clasice, antinomiile pe care le-a generat apariția mecanicii cuantice sunt un adevărat scandal intelectual 637. Cele trei axiome de bază ale logicii clasice, axioma identității (A este A), axioma non-contradicției (A nu este non-A) și axioma terțului exclus (nu există un al treilea termen care să fie deopotrivă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
non-A) și axioma terțului exclus (nu există un al treilea termen care să fie deopotrivă A și non-A), fac imposibilă afirmarea în același timp a validității unei idei și a contrariului acesteia. Datorită acestui lucru, odată cu constituirea mecanicii cuantice, s-a pus problema unei noi logici, care să rezolve paradoxurile pe care aceasta le-a generat. Așa au apărut așa-numitele "logici cuantice". Cele mai multe dintre acestea au încercat să modifice axioma non-contradicției, arată Basarab Nicolescu 638. Însuși Ștefan Lupașcu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
același timp a validității unei idei și a contrariului acesteia. Datorită acestui lucru, odată cu constituirea mecanicii cuantice, s-a pus problema unei noi logici, care să rezolve paradoxurile pe care aceasta le-a generat. Așa au apărut așa-numitele "logici cuantice". Cele mai multe dintre acestea au încercat să modifice axioma non-contradicției, arată Basarab Nicolescu 638. Însuși Ștefan Lupașcu, adaug eu, a fost animat de acest impuls, mărturie fiind scrierile sale în care propune o reformă a logicii prin modificarea acestei axiome. Acești
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al XX-lea schimbă iarăși lucrurile. Aceasta pentru că, la 1900, Max Planck ajunge să dea răspunsul corect la întrebările lui Gustav Robert Kirchoff cu privire la proprietățile radiației corpului negru și în special densitatea spectrală 729. În acest sens, Planck formuleză postulatul cuantic, potrivit căruia energia nu poate lua decât valori discrete, multipli întregi ai unei constante h, pe care el a numit-o cuanta de acțiune, deoarece are dimensiunile unei acțiuni (energie X timp)730. Altfel spus, radiația este emisă sau absorbită
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]