2,847 matches
-
unei nerepetate Physici. Și filamentele umbrelor, și figura docilelor raze, și toată aparenta inimă a locului o dezlegam: cadran afund al unor modificate, deviate orlogerii, durând necunoscut: la turle, pe arbori, pe aburi. Sub revolta continuată a zidurilor, consolidare în cub, zar de automorfă lumină, Veghea sa tencuia, prin lespezi. Lor prins, asociat, înalt profil tombal, Roderick Usher (mai înalt prin sălbateca, mătăsoasa și preoțeasca surpare a părului) cunoștea neîmpărțit ființa îndelung provocată a Poeziei. Până la marginele celebrelor, incineratelor umbre. Ea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
care inerția somnolenței voia să te întunece; dincolo arată o potecă sigură în spatele taberei de întuneric; îți încheie armura slăbită de lovituri și din izbândă, în izbândă, te conduce în cortul bogățiilor lui Darius: diamantele proprietăților geometrice, tăiate după tetraedru, cub, octaedru, icosaedru. * Domeniul de cercetări al d-lui G. Țițeica e, mai ales, geometria diferențială. Ca să țineți o idee despre obiectul ramurii acesteia de matematice, închipuiți-vă o tablă mare de zinc. Un soare permanent ar îndoi, încălzind-o, fața
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Nu se speiie“, mi-a spus, „e piietenul meu, a venit să ne jucăm...“. „Prietenul tău, pe dracu’“, am izbutit eu să mormăi pe când el își reluă dansul în jurul copilului. Îi vedeam și îi auzeam pe amândoi ca dintr-un cub de ceață, mâinile puștiului luceau, dar fața nu i se înverzise încă, îmi era atât de somn, încât m-aș fi aruncat de pe scaun direct în așternut, ca într-o apă; m-am târât cu greu până la sofa, m-am
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Apa bazinului făcea valuri albastre, câteva fete frumoase înotau, câțiva băieți de bronz făceau gesturi largi, cuvintele lor se adunau într-un zumzet învăluitor, alții stăteau la mese albe, pe scaune albe, aveau în față pahare înalte, sclipeau în ele cuburi de gheață, „E fain“, îmi ziceam, aș fi putut jura că mă răcoream eu însumi în apa bazinului. După un timp portarul mi-a zis : „Acum întinde-o, te-am lăsat destul“. I-am mulțumit: „E frumos pe la voi, am
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
nr. 11, tel. 0254/213782 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712 Librăria M. Eminescu, str. 14 Decembrie 1989, nr. 1, tel. 0232/264528 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232/215683 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248/214679 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, tel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr.
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Sorin, întinzându-se... Bate cu degetul în tâmplă. - Ești trilulu? - Chiar sunt, sunt mai mulți, poate-am să-i mut în dulap, într-o cutie în care-am să tai o portiță și ferestre cu traforajul... Le-am lăsat două cuburi de zahăr și-o bomboană. Sunt ceva mai mari decât degetul, au haine și papuci... - Prostălane, ai visat... Nu sunt... Auzi, ce-ai fi s-o luăm și pe Felicia pe acoperiș de-acum? Poate-poate... Ia un pumn de dude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
c-o să-ți placă. - Bine... Dar nu trebuia să bei ca porcul! Ce-au zis vecinii care te-au văzut urcând pe șapte cărări? *** Țăndările unei imagini care nu se așază, rămân cu piese în mână, ca oligofrenul c-un cub roșu, caut să-l bag în triunghiul albastru, de unde am luat bucata aceea de scară sau geamurile cu gratii?, nu de aici, din altă parte. Nu se potrivește cu lampa aceea cu abajur cu căluți, care se mișcă, nici cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
undeva că atunci când se instala acest gen de blocaj mental, de paralizie a nervilor, era mai bine să te concentrezi să faci ceva concret. De exemplu, să plivești buruienile din grădină, să spargi lemne, să rezolvi un puzzle sau un cub Rubik. Simțeam că nu mai puteam suporta multă vreme starea de agitație pe care mi-o provoca această femeie, nu mai puteam sta așa Încordat În fața ei, doar ascultându-i povestea. Încăperea de hotel se străduia să evoce stilul italian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Vai, dar ce-ai făcut, Noriko? S-au udat toate documentele!, spuse Keiko Kataoka postându-se În fața fetei și privind-o de sus. Keiko Kataoka era mai Înaltă cam cu opt centimetri. Noriko privi spre podeaua pe care se rostogoliseră cuburile de gheață și culoarea Îi pieri din obraji. Rămase surprinsă de răceala care se citea pe fața lui Keiko Kataoka și Încercă să-i ceară iertare, Însă parcă avea limba legată. Nu reușea să scoată nici un cuvânt. — Ah, scuzați-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
scoată nici un cuvânt. — Ah, scuzați-mă! Ce să fac? Ce-aș putea face? În momentul În care lacrimile Începură să i se prelingă din colțurile ochilor, Keiko Kataoka Îi arse cu putere o palmă peste obraz. — Treci și adună toate cuburile de gheață de pe jos! Pe fața vagabondului flutură un zâmbet. Noriko Începu să tremure din tot trupul În urma palmei primite, se aplecă să adune cuburile de gheață, dar se prăbuși pe covor, ca și cum Întreg corpul i s-ar fi descompus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ochilor, Keiko Kataoka Îi arse cu putere o palmă peste obraz. — Treci și adună toate cuburile de gheață de pe jos! Pe fața vagabondului flutură un zâmbet. Noriko Începu să tremure din tot trupul În urma palmei primite, se aplecă să adune cuburile de gheață, dar se prăbuși pe covor, ca și cum Întreg corpul i s-ar fi descompus În bucăți. În cădere, fusta costumului de culoare crem i se ridică, scoțându-i la iveală pulpele albe, cu pielea molatică. — Ai grijă să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
dar se prăbuși pe covor, ca și cum Întreg corpul i s-ar fi descompus În bucăți. În cădere, fusta costumului de culoare crem i se ridică, scoțându-i la iveală pulpele albe, cu pielea molatică. — Ai grijă să nu lași nici un cub de gheață nestrâns de pe jos! Noriko se transformase Într-un bebeluș. Era dezgustată de ea Însăși. În mai puțin de cinci minute nu-și va mai aminti de rușinea de acum. — Noriko? Îți dai seama ce-ai făcut? Ai udat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
transformase Într-un bebeluș. Era dezgustată de ea Însăși. În mai puțin de cinci minute nu-și va mai aminti de rușinea de acum. — Noriko? Îți dai seama ce-ai făcut? Ai udat documentele acestea foarte importante și ai Împrăștiat cuburile de gheață pe podeaua camerei de hotel. — Îmi cer scuze. O să le strâng pe toate. Vă rog să mă scuzați. În timp ce-și cerea scuze, vocea Îi deveni tot mai ascuțită și izbucni În plâns. Keiko Kataoka Îi făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
-mi hrănesc paranoia de a respira. Era complice cu un sine străin într-o mare minciună. Adevărul, un zar cu muchiile tocite, s-a rostogolit de atâtea ori pe partea luminoasă, încât partea luminoasă nu mai exista și totuși rostogolea cuburile știrbite de nenoroc în virtutea gravitației de a fi unul. Complicitatea sinelui de împrumut se ia precum noroiul pe ghete: Hai să ne amăgim împreună, Doamne! Să numim minciuna adevăr și să exaltăm în binefacerile lui! Deschide fereastra să respirăm adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lapte. Vitrinele desenate aminteau de etanșeitatea vieții în borcane de 0,800. Gazeta de perete făcea paradă de insigne exfoliate din pieptul mortului. Canalizarea nu avea ce să curgă. La intrarea dinspre Șelimbăr, 10 cămine muncitorești: 1, 2, 3, ...10. Cuburi suprapuse, delimitate cu un rând de cărămizi așezate pe orizontală. Când vii dinspre Șelimbăr, inevitabil începi să numeri: din fiecare stație se urcă, de după fiecare fereastră se visează, se veghează, sub fiecare streașină se ascunde: Dumnezeul meu socialist, aici, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
numeri: din fiecare stație se urcă, de după fiecare fereastră se visează, se veghează, sub fiecare streașină se ascunde: Dumnezeul meu socialist, aici, când plouă, cerul curge pe burlane ca o rupere de ape și nu ca o mirungere. În fiecare cub, 500 de fete. Căminul avea 4 etaje. Odăile, colivii suprapuse... Un fel de tablă de șah cu pătrățele așezate pe verticală. În viață se muta în sens invers acelor de ceasornic, chiar dacă deasupra turnului catedralei, orologiu număra după cum fumegau burlanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
El împărțea veștile împăturite pe din patru și daruri pentru părinți cuminți, în cutii de carton îmbrăcate cu pânză albă. Eu nu am primit niciodată un colet scris pe două coloane cu creion chimic. Mă trezeam noaptea, în tindă misterul cubului legat cu sfoară de cânepă ispitea simțirile. Le miroseam pe toate. Aroma drojdiei desfunda cuptorul cu pâine (Crăciunul venea în tingirea de cozonac), Paștele înroșea cerul (o pasăre uriașă și-a făcut cuib deasupra norilor, Dumnezeu vopsea ouă), ciocolata topită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pe față. Priveam și încercam să focalizez încetul cu încetul lucrurile. Trebuia să mă reobișnuiesc cu bărbatul pe care credeam că îl cunosc și care se pierduse într-un pahar de vodcă la o mizerabilă chemare, topindu-se ca și cuburile acelea murdare de gheață. Mi-am apropiat mâna de gură să-mi miros răsuflarea. Nu, nu mirosea a alcool. — Ciao, iubitule. Elsa își lăsă mâna pe umărul meu. M-am întors și am sărutat-o imediat. Sărutarea mea căzu rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
tren atât de aproape am simțit că mă calcă și instinctiv m-am îndepărtat de geam. Strada mergea paralel cu calea ferată și nu-mi dădusem seama că șinele erau foarte aproape. Apoi trenul dispăru și reapăru marea. Grupuri de cuburi de ciment erau risipite în apa de lângă malul prea îngust, devorat de valuri, nu rămânea decât o porțiune de plajă nisipoasă și, imediat lângă ea, calea ferată. Și o mizerabilă înșiruire de blocuri de diferite forme care se înghesuiau de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
cum a fost! Unu mai merge!, strigă Gore, fiindcă apariția lui Sandu l-a binedispus teribil. Patronul apare În câteva clipe și Îi așează În față paharul cu bitter. Lichidul se Îmbrățișează cu o felie de lămâie și cu două cuburi de gheață. Ce, măi, Sandule, te gâdilă nostalgia la tălpi? Era mai bine atunci decât acum? Ai uitat cum stătea nevastă-ta la cozi, fiindcă tu n-aveai timp și nici nu vroiai? Sandu Îl privește lung și Îl ia
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cu lună, el își alinia zidurile albicioase și străzile drepte, nepătate vreodată de masa neagră a unui arbore, netulburate vreodată de pasul unui trecător sau de lătratul unui câine. Marele oraș tăcut nu mai era atunci decât o adunare de cuburi masive și inerte, în mijlocul cărora numai efigiile încremenite ale binefăcătorilor uitați sau ale oamenilor mari din vechime, înăbușiți pentru totdeauna în bronz, încercau, cu falsele lor obrazuri de piatră sau de fier, să evoce o imagine degradată a ceea ce fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
urăște avocații, așa cum toată lumea urăște agenții imobiliari și inspectorii de la circa financiară. E un fapt general acceptat. Dar nu toată lumea pune anunțuri de genul ăsta în pub-uri, nu ? Cum stau așa, barmanul roșcat vine lângă mine și scoate niște cuburi de gheață din container. — Bună, zice, întinzându-mi mâna Eu sunt Eamonn. — Samantha. Îi strâng mâna zâmbind. Am venit cu Nathaniel. — Mi-a zis. În ochii lui văd un licăr de mulțumire. Bine-ai venit la Lower Ebury. Mă uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ar trebui să fie toate muzeele. Mici și drăguțe, ca să nu te simți epuizat din clipa în care intri. Cred că o jumătate de oră ți‑ajunge ca să vezi tot. Plus că toate lucrurile par foarte interesante. Cum ar fi cuburile alea roșii uluitoare, de sub geam! Și pictura asta abstractă, de pe perete. Mă uit cu admirație la tablou, în timp ce un cuplu se apropie și se uită și ei, după care încep să șoptească cât e de frumos. Apoi fata zice cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
privească o operă de artă - vor să vadă și cât costă. O să le scriu celor de la Victoria and Albert Musem despre asta. Acum, că mă uit cum trebuie în jur, văd că toate exponatele par să aibă prețuri pe ele. Cuburile alea roșii din vitrină au și ele etichetă cu prețul, ca și scaunul ăla, ca și... cutia asta de creioane. Ce ciudat, să existe o cutie de creioane într‑un muzeu. Poate că e vreo instalație, ca patul ăla, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
cu dreptul din casă. Suzie ne‑a spus că azi ai un test video. Așa‑i? — Da, da’ nu știu încă la ce oră. — Păi, bine, atunci. Fii curajoasă. Fă o baie, pe urmă fă‑ți un ceai cu trei cuburile de zahăr. Și tata zice să bei și un coniac. Și, dacă te mai sună vreun reporter dintr‑ăla, spune‑i să se ducă în aia a mă‑sii. — V‑a sunat și pe voi vreun reporter? întreb alarmată. — Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]