10,969 matches
-
această finalitate, recuperarea arhivistică a monumentelor tradiției riscă să transforme Biserica într-un muzeu de antichități. Adevăratul creștinism se descoperă și se trăiește nu în biblioteci, ci în viața comunității. Sarcina intelectualului creștin ni se pare a fi altoirea și cultivarea acelor idei evanghelice care pot face dintr-o minoritate „sarea pământului”. În acest fel, creștinul participă nu doar la edificarea Trupului eclezial, ci și la viața comunitară a cetății. În absența acestei contribuții decisive - atât de vizibilă în America vizitată
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cutumei, adică pe litera legii. Nu asistența pasivă și nedumerită la slujbele Bisericii articulează trupul mistic al lui Hristos, nici o mărturisire toantă a Crezului nicean. Dacă ortodoxia este radicală și paradoxală, atunci slujitorii Bisericii ar trebui să se preocupe de cultivarea rădăcinilor și contrarierea prejudecăților. Fără să fie aduși la izvoarele sfințeniei, nici românii, nici țiganii nu vor putea recunoaște validitatea certificatelor de botez ortodox. Pentru țigani, trecerea prin apele botezului nu a însemnat întotdeauna, ca și pentru românul de rând
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în tot cuvântul și în toată cunoștința” (I Corinteni 1, 5). Desfășurată în spațiul public, această mărturisire nu poate lua decât forma unei inteligențe teologice. Critica teologică nu înseamnă vociferare, dar nu subscrie neapărat erudiției. Apologetica senină are nevoie de cultivarea sensibilității duhovnicești și izvorăște dintr-o minte deprinsă cu tainicele chemări ale Cuvântului lui Dumnezeu. Exercițiul discernământului, prin definiție autocritic, nu înseamnă altceva decât smerita părtășie în adevărul Vieții. Captivitatea în categoriile seculare ale culturii a devenit pentru noi a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mutații în structura timpului liber, în dezvoltarea serviciilor (inclusiv a celor sportive), în costul participării directe sau indirecte la sport. Nu se poate vorbi despre relația standard de viață-sport fără a releva importanța educației pro-sport, a sportului pentru toți, a cultivării valorilor etice și sanogene ale sportului. Marketingul are ca principal obiectiv, în opinia specialiștilor, tocmai ridicarea standardului de viață. Prin el se creează de fapt standardul de viață. Evidență pătrundere a economicului în sport determina deschiderea organizațiilor sportive față de cunoașterea
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
lui, cu alimentația sau cu toată bogăția acestuia. Spre exemplu, în agricultură, varietățile sălbatice ale speciilor domestice pot fi reintroduse pentru a forma o varietate și mai bună decât precedentele specii domestice. Impactul economic este imens, la fel ca și cultivarea cartofului (care fusese crescut pentru o singură varietate adusă de la incași). Toate varietățile sălbatice de cartofi suferă enorm din cauza schimbărilor climaterice. Orezul, care a fost ameliorat de om în mai multe mii de ani, poate să recâștige, treptat, puțin din
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
întrebări-problemă în timpul discuțiilor în grup, observarea elevilor pentru a verifica înțelegerea); - pun accentul pe gândirea critică și pe înțelegerea profundă a problemelor. • Parteneriatul cu familia: - profesorii colaborează cu familia pentru a duce la îndeplinire obiectivele educaționale de interes comun, prin cultivarea interesului familiei în vederea sprijinirii educației școlare. • Autoevaluarea: - profesorii analizează, evaluează și eficientizează propria practică prin evaluarea rezultatelor activității și prin reacțiile diverselor surse; sunt receptivi la nou și își rafinează metodele. • Colaborarea cu colegii: - profesorii lucrează cu colegii pentru îmbunătățirea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de acreditare a facultăților de drept: după 1989, a fost acreditat un număr foarte mare de facultăți de drept, fără a se avea însă în vedere necesarul real de juriști cerut pe piața forței de muncă din România. Lipsa de cultivare a valorilor în rândul studenților la Drept: problema corupției, formarea personalului didactic și a studenților în spiritul valorilor, dezvoltarea unor programe în domeniul eticii universitare. • Calitatea cadrelor didactice: „cadrele didactice au un rol esențial în pregătirea teoretică, profesională și morală
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de cunoștințe umaniste, științifice, tehnice și estetice; • asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală necesare instruirii și autoinstruirii pe durata întregii vieți; • educarea în spiritul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, al demnității și al toleranței, al schimbului liber de opinii; • cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice, a respectului pentru natură și mediul înconjurător; • dezvoltarea armonioasă a individului, prin educație fizică, educație igienico-sanitară și practicarea sportului; • profesionalizarea tinerei generații pentru desfășurarea unor activități utile, producătoare de bunuri materiale și spirituale
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
problematica umană, față de valorile moral-civice, a respectului pentru natură și mediul înconjurător; • dezvoltarea armonioasă a individului, prin educație fizică, educație igienico-sanitară și practicarea sportului; • profesionalizarea tinerei generații pentru desfășurarea unor activități utile, producătoare de bunuri materiale și spirituale. Învățământul asigură cultivarea dragostei față de țară, față de trecutul istoric și de tradițiile poporului român. Finalitățile școlii românești se realizează prin strategii și tehnici moderne de instruire și educare, susținute de științele educației și practica școlară, conform obiectivelor fiecărui nivel de învățământ (Legea învățământului
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
experiența și viziunea proprii, astfel încât să fie atinse competențele specifice. Disciplina se studiază o oră pe săptămână. Competențe specifice și conținuturi: Valori și atitudini: - formarea unor atitudini și comportamente centrate pe client și cooperarea pentru a oferi servicii de calitate; - cultivarea responsabilității pentru activitățile desfășurate. Sugestii metodologice În strategiile didactice propunem folosirea metodelor active de învățare cum sunt: dezbaterea, observarea independentă sau dirijată, descoperirea, exercițiul, demonstrația, problematizarea, studiul de caz. Pentru identificarea și descrierea instituțiilor administrației publice propunem desfășurarea unor lecții
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
6. Valorificarea potențialului intelectual al studenților. • afective - caracteriale: 1. Sensibilizarea studenților față de astfel de acte sau fapte dăunătoare desfășurării în condiții normale a vieții sociale. 2. Dezvoltarea simțului critic și a spiritului civic privind conduita proprie și a semenilor. 5. Cultivarea spiritului de dreptate. 7. Formarea în sensul unei etici profesionale corespunzătoare magistrului sau altui apărător al legii. Strategii de instruire Metoda predominantă: Prelegerea dialogală Alte metode și procedee: - explicația; - demonstrația; - studiul de caz; - problematizarea. Alte mijloace utilizate: Conținut: 5.4
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
6. Menționarea perioadei în care PNL ajunge la guvernare. 7. Valorificarea potențialului intelectual al studenților. - afective - caracteriale: 1. Sensibilizarea studenților față de trăsăturile de caracter necesare unui bun politician, valoros pentru țară. 2. Dezvoltarea simțului critic în analiza vieții politice. 3. Cultivarea spiritului civic. 4. Formarea și educarea unor trăsături pozitive de caracter. Strategii de instruire: Metode predominante: prelegerea dialogată și prelegerea-dezbatere. Alte metode și procedee: conversația euristică, studiul de caz, explicația, expunerea, investigația, discuția, comparația, problematizarea, descrierea, dialogul. Mijloace de învățământ
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
civil; - cunoașterea accepțiunilor noțiunii de drept; - dezvoltarea motivației, curiozității și interesului pentru disciplina drept civil. - afective: - sensibilizarea elevilor față de importanța și sfera de aplicare a dreptului civil; - dezvoltarea capacității de apreciere a fenomenului juridic în general; - formarea unui spirit civic; - cultivarea spiritului justiției. - educative (caracteriale): - să-și amplifice spiritul de analiză și atenție; - dezvoltarea curiozității. Strategii didactice: conversația (expunerea dialogată); problematizarea; explicația; dezbaterea; exercițiul. Desfășurarea activității: Proiect de lecție 1tc "Proiect de lecție1 " Disciplina: Cultură civică Clasa: a VII-a Tema
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
lor pe drumul aceleiași vieți noi, fericite. Acest proces l-a Înțeles just Mihai Gavril și-l exprimă În multe din versurile sale (Ă)”32. Anul 1949 impune În viața literară românească un cadru mai vechi, dar fundamental restructurat, de cultivare a talentelor: cenaclul. Adevărată pepinieră de poeți, cenaclul exista peste tot: În orașe: pe lângă fabrici și În unitățile de Învățământ, la sate: pe lângă căminele culturale. Presa din vreme dă numeroase detalii În acest sens, Încurajând și popularizând zgomotos această formă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
doilea rând, faptul că originalitatea tânărului „prozator ideolog” cum Îl numea Națiunea constă În marea capacitate a autorului de producere a urii de clasă, de manipulare și mobilizare a ei din spațiul inefabil al imaginarului În cel concret al realului. Cultivarea urii (de chiabur, de clasă), a violenței, a instigării, ațâțării și Învrăjbirii, Întruchipează noul catharsis la care va fi Înhămat esteticul și creativitatea din vreme. Acest potențial transformator, activ și nu pasiv, este depistat și popularizat de critica literară, Încă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În Viața românească nr. 11: C.Simonov - Prieteni și dușmani, din care redăm câteva fragmente: „Ciclul Prieteni și dușmani este rezultatul liric al călătoriilor lui Simonov În afara hotarelor Patriei Sovietice. (Ă). Pentru scriitorii burghezi, călătoriile au Însemnat un prilej de cultivare a exoticului. Ei au creat un adevărat curent al poeziei evazioniste scrisă numai de dragul de a descoperi aspecte inedite În imensa extindere a spațiului geografic. Cu totul altfel procedează un scriitor legat de activitatea lui de clasa muncitoare a poporului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ecou neașteptat În articolul publicat În Flacăra sub semnătura lui George Dan, articol care constituia În fond o explozie furtunoasă a indignării autorului Împotriva tinerei noastre poezii. Articolul Flăcării compune un tablou jalnic al tinerei poezii: «condamnabilă lipsă de personalitate», cultivarea «șablonului, lozincii, frazei goale, verbului prozaic», «lipsă de originalitate - care duce la un formalism tot atât de primejdios ca cel cultivat de curentele burgheze», afirmații care mai de care mai lamentabile, calomniind În mod grosolan pe tinerii poeți. Aceștia sunt prezentați drept
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
opere literare este sinceritatea. (Ă). Nu e deloc greu de descoperit că și aici rădăcina teoriei despre sinceritate se află În aceeași ideologie reacționară burgheză, În filosofia idealistă. Pe de o parte, Încurajarea neglijenței În ceea ce privește forma, pe de altă parte cultivarea poeziilor rupte de viață, dovedeau că proletcultismul și formalismul mergeau mână În mână. (Ă). Literatura noastră a Înregistrat În anii care au urmat istoricei cotituri de la 23 August 1944, importante succese, (Ă), a trasat poeților sarcina de a lupta Împotriva
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
preaplinul realității de tip nou, iată că tot În acest an o altă tendință primejdioasă pare că pândește poezia: cultul eului liric, În defavoarea eului colectiv (recte masele), Îndepărtarea poetului de la grijile și sarcinile colective și apropierea de intimismul tipic burghez, cultivarea livrescului, Într-un cuvânt un alt virus Încearcă să submineze vigoarea și militantismul liric: individualismul. Abia infiltrat, În numai două poezii, acesta este repede detectat de Scânteia, care, pentru a opri epidemia, administrează vaccinul, recte critica principială. Apoi, din exces
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Cărți ca Tovarășul cel nou de Anton Alexe, Raza de lumină de Elena Mătase, nu corespund, prin realizarea lor artistică, cerințelor tineretului nostru de astăzi. (Ă). Tineretul nostru așteaptă de la scriitori cărți care să contribuie la educarea lui patriotică, la cultivarea celor mai bune tradiții de luptă ale poporului”. Lovite de nulitate sunt și alte creații, care Încă nu reușesc să se sustragă schematismului, naturalismului, psihologismului; și asta În condițiile În care „minerul Ciupea Ioan (Ă) și echipa sa au terminat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
țăranii săraci din Îndoiala de Șerban Nedelcu se numesc Rebegitu și Codiriște (coadă de bici slabă, subțire), etc. (Ă). Concluzia care se impune este că și acesta este un procedeu care schematizează, un șablon. (Ă)”. Insuficienta reflectare a eroului pozitiv, cultivarea tipologiei șovăielnicului, alunecarea spre invidualism (a unor personaje) spre formalism ori naturalism (a autorului) ș.a. reies și din primul roman despre hidrocentrale - publicat În serial În Viața românească, iar În volum În 1952 - aflăm dintr-o cronică a lui Eugen
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o „pasiune vie”, făcând din critică o armă de luptă. Au trecut doi ani de atunci și critica noastră a rămas, din păcate, În bună parte, cenușie, uscată, lipsită de pasiune, de combativitate, Înclinată spre articolul de serviciu și spre cultivarea unui patos exterior, fals. (Ă). Cât de puțină atenție acordă criticii noștri individualității scriitorului se poate vedea În multe din articolele apărute până acum În reviste. Ca să nu mergem prea departe după exemple, ne vom reîntoarce la cronica noastră despre
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
talentele - nu pot fi justificate în același fel. Putem voi, fără să ne contrazicem, ca toți cei care sunt pradă unor suferințe insuportabile să se sinucidă și ca oamenii să nu fie obligați să-și cultive talentele. Obiecțiile împotriva refuzului cultivării talentelor - crede Hare - nu ar putea fi susținute pe baza imperativului categoric kantian, ci doar pe baza principiului utilitarismului, ținând seama de faptul că un asemenea refuz este incompatibil cu obligația noastră de a promova nu numai fericirea proprie, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
naturală, se distinge prin facultatea de a acționa potrivit reprezentării anumitor legi, adică în acord cu principii raționale obiective. De aceea, ființele raționale nu se pot limita la ceea ce le-a dăruit natura. Ele tind să treacă dincolo de aceste limite. Cultivarea talentelor reprezintă mijlocul în vederea atingerii acestui scop. Ceea ce face din om o ființă rațională - tendința de a-și cultiva talentele - ar deveni imposibil potrivit maximei de a trăi cât mai comod, evitând orice sforțări. O ființă rațională nu poate dori
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
potrivit maximei de a trăi cât mai comod, evitând orice sforțări. O ființă rațională nu poate dori să fie împiedicată dezvoltarea aptitudinilor și talentelor ei fără a renunța la calitatea de a fi înzestrată cu voință. A voi ca refuzul cultivării talentelor să fie o lege universală înseamnă, prin urmare, ca voința să se contrazică pe ea însăși 26. Aceeași concluzie poate fi desprinsă din analiza maximei care ne prescrie să-l ajutăm pe cel care nu se poate ajuta singur
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]