4,322 matches
-
culturale și de instruire; − biografia socioprofesională și a ocupațiilor din trecut; − normele de comportament în familie, grup social de apartenență, grup social de referință; − participarea la comunicațiile de masă, accesul la informațiile publice și private; − mărimea și valoarea cumpărăturii; − urgența cumpărăturii. Comportamentul consumatorului este, prin urmare, rezultanta a două grupe de variabile (factori): de natură endogenă și exogenă. În categoria factorilor endogeni sunt cuprinse caracte risticile personale ale individului și câmpul personalității sale, procesele de percepție, învățare și gândire, reprezentările sale
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
În acest caz, se poate amenaja o zonă unde să fie amplasate câteva elemente atractive pentru bărbați, ca de exemplu: telefoane mobile, CD-uri, casete, aparate video, reviste destinate bărbaților etc. Ideea că bărbaților nu le place să meargă la cumpărături este total greșită. Aceștia au, desigur, un anumit comportament de care trebuie să se țină cont, pentru că altfel se poate neglija o piață cu potențiali clienți, care ar putea deveni fideli. Bărbații au anumite articole pe care ar prefera să
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
întâlnit la bărbați, se recomandă a li se oferi produse grupate, sub formă de cadouri, astfel, fiindu-le economisit timpul, care le este foarte prețios. Și dacă se mai adaugă o felicitare la cadou, acesta devine mai util, iar valoarea cumpărăturii mai mare. S-a constatat că deciziile pentru achiziționarea produselor importante sunt luate în comun, iar bărbaților le revine, de obicei, responsabilitatea deciziilor legate de administrarea cheltuielilor. Un studiu american arată că 35% din cupluri declară că partenerii sunt egali
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
importantă față de situația de acum câteva decenii, când cumpărarea alimentelor de bărbat ar fi fost, cu adevărat, o raritate. De asemenea, și stilul de cumpărare diferă, în cele mai multe cazuri în funcție de sexul consumatorului. S-a demonstrat că față de femei, bărbații acordă cumpărăturilor mai puțin timp și importanță, sunt în mai mică măsură preocupați de a face economii cu această ocazie, își planifică mai rar achizițiile, sunt mai puțin influențați de acțiunile promoționale. 8.3. Ocupația Ocupația unei persoane are întotdeauna influență asupra
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
au venituri reduse și luptă cu ambiție pentru a scăpa de sărăcie; pentru ei prețurile sunt foarte importante, sunt prudenți și doresc garanții la cumpărare; c) atașații (33%) sunt persoane conservatoare, nostalgice, cu venituri medii, ce refuză experimentele și efectuează cumpărături obișnuite, nedorind să iasă în evidență prin ceea ce cumpără; d) emulii (10%) sunt ambițioși, competitivi, au venituri mari, sunt cei care vor „să ajungă cineva”, consumă ostentativ, cumpără articole la modă; e) realizații (23%) sunt cei care doresc succesul, celebritatea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
evidentă. De exemplu, consumatorii din clasele sociale superioare își pun în evidență rangul social prin intermediul mobilierului pe care îl cumpără, prin stilul decorațiunilor, prin cumpărarea de antichități, prin stilul, calitatea și croiala hainelor, prin alegerea magazinelor în care își fac cumpărăturile. În concluzie, identificarea clasei sociale din care face parte consumatorul este esențială, deoarece, membrii aceleiași clase au, în general, un comportament asemănător<footnote Rodica Boier, op. cit., pp. 101-102. footnote> în ceea ce privește: produsele consumate și semnificația socială a acestora; utilizarea prețului ca
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
produsele consumate și semnificația socială a acestora; utilizarea prețului ca indicator al calității; ritmul de adoptare a noilor produse; locul și momentul cumpărării; mijloacele de plată utilizate; expunerea la mediile de informare în masă; metodele de vânzare agreate; timpul afectat cumpărăturilor etc. Astfel, diferențele dintre clasele sociale constau în variații în stilul de viață, în valori, atitudini interpersonale și percepțiile de sine, influențând în mod hotărâtor comportamentul consumatorului, modelele de cumpărare și eficacitatea comunicării. 10.3. Grupurile de referință și influențele
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
pe care o citim, muzica pe care o ascultăm, emisiunile pe care le urmărim, bunurile alimentare pe care le consumăm etc. toate acestea transmit o anumită informație. „Consumul este, de aceea, unul dintre codurile care te situează în ierarhia socială [...]. Cumpărăturile pe care le facem și pe care le credeam libere de orice influență sunt mai mult sau mai puțin condiționate de categoria socială căreia îi aparținem, sau, mai degrabă, de cea căreia ne-ar plăcea să-i aparținem [...]. Oamenii maturi
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
torului; − antecedentele culturale și de instruire; − biografia socioprofesională și a ocupațiilor din trecut; − normele de comportament în familie, grup social de apartenență, grup social de referință; − participarea la comunicațiile de masă, accesul la informațiile publice și private; − mărimea și valoarea cumpărăturii; − urgența cumpărăturii. Comportamentul consumatorului este, prin urmare, rezultanta a două grupe de variabile (factori): de natură endogenă și exogenă. În categoria factorilor endogeni sunt cuprinse caracte risticile personale ale individului și câmpul personalității sale, procesele de percepție, învățare și gândire
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
culturale și de instruire; − biografia socioprofesională și a ocupațiilor din trecut; − normele de comportament în familie, grup social de apartenență, grup social de referință; − participarea la comunicațiile de masă, accesul la informațiile publice și private; − mărimea și valoarea cumpărăturii; − urgența cumpărăturii. Comportamentul consumatorului este, prin urmare, rezultanta a două grupe de variabile (factori): de natură endogenă și exogenă. În categoria factorilor endogeni sunt cuprinse caracte risticile personale ale individului și câmpul personalității sale, procesele de percepție, învățare și gândire, reprezentările sale
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
În acest caz, se poate amenaja o zonă unde să fie amplasate câteva elemente atractive pentru bărbați, ca de exemplu: telefoane mobile, CD-uri, casete, aparate video, reviste destinate bărbaților etc. Ideea că bărbaților nu le place să meargă la cumpărături este total greșită. Aceștia au, desigur, un anumit comportament de care trebuie să se țină cont, pentru că altfel se poate neglija o piață cu potențiali clienți, care ar putea deveni fideli. Bărbații au anumite articole pe care ar prefera să
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
întâlnit la bărbați, se recomandă a li se oferi produse grupate, sub formă de cadouri, astfel, fiindu-le economisit timpul, care le este foarte prețios. Și dacă se mai adaugă o felicitare la cadou, acesta devine mai util, iar valoarea cumpărăturii mai mare. S-a constatat că deciziile pentru achiziționarea produselor importante sunt luate în comun, iar bărbaților le revine, de obicei, responsabilitatea deciziilor legate de administrarea cheltuielilor. Un studiu american arată că 35% din cupluri declară că partenerii sunt egali
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
importantă față de situația de acum câteva decenii, când cumpărarea alimentelor de bărbat ar fi fost, cu adevărat, o raritate. De asemenea, și stilul de cumpărare diferă, în cele mai multe cazuri în funcție de sexul consumatorului. S-a demonstrat că față de femei, bărbații acordă cumpărăturilor mai puțin timp și importanță, sunt în mai mică măsură preocupați de a face economii cu această ocazie, își planifică mai rar achizițiile, sunt mai puțin influențați de acțiunile promoționale. 8.3. Ocupația Ocupația unei persoane are întotdeauna influență asupra
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
au venituri reduse și luptă cu ambiție pentru a scăpa de sărăcie; pentru ei prețurile sunt foarte importante, sunt prudenți și doresc garanții la cumpărare; c) atașații (33%) sunt persoane conservatoare, nostalgice, cu venituri medii, ce refuză experimentele și efectuează cumpărături obișnuite, nedorind să iasă în evidență prin ceea ce cumpără; d) emulii (10%) sunt ambițioși, competitivi, au venituri mari, sunt cei care vor „să ajungă cineva”, consumă ostentativ, cumpără articole la modă; e) realizații (23%) sunt cei care doresc succesul, celebritatea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
evidentă. De exemplu, consumatorii din clasele sociale superioare își pun în evidență rangul social prin intermediul mobilierului pe care îl cumpără, prin stilul decorațiunilor, prin cumpărarea de antichități, prin stilul, calitatea și croiala hainelor, prin alegerea magazinelor în care își fac cumpărăturile. În concluzie, identificarea clasei sociale din care face parte consumatorul este esențială, deoarece, membrii aceleiași clase au, în general, un comportament asemănător<footnote Rodica Boier, op. cit., pp. 101-102. footnote> în ceea ce privește: produsele consumate și semnificația socială a acestora; utilizarea prețului ca
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
produsele consumate și semnificația socială a acestora; utilizarea prețului ca indicator al calității; ritmul de adoptare a noilor produse; locul și momentul cumpărării; mijloacele de plată utilizate; expunerea la mediile de informare în masă; metodele de vânzare agreate; timpul afectat cumpărăturilor etc. Astfel, diferențele dintre clasele sociale constau în variații în stilul de viață, în valori, atitudini interpersonale și percepțiile de sine, influențând în mod hotărâtor comportamentul consumatorului, modelele de cumpărare și eficacitatea comunicării. 10.3. Grupurile de referință și influențele
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
monitorizată zi de zi" „L-a cântărit În cântar și l-a găsit ușor.” Daniel, 5,27 Dacă apreciați valoarea banului și nu vreți să-l irosiți, cu siguranță v-ar plăcea de fiica mea. Se pricepe de minune la cumpărături. Dacă se află vreun chilipir pe o rază de 50 de mile În jurul casei ei, Îl găsește. În fiecare duminică, studiază anunțurile cu atenție și-și dezvoltă strategia pentru cumpărături. Își compară notițele cu ale prietenilor ei și se informează
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
ar plăcea de fiica mea. Se pricepe de minune la cumpărături. Dacă se află vreun chilipir pe o rază de 50 de mile În jurul casei ei, Îl găsește. În fiecare duminică, studiază anunțurile cu atenție și-și dezvoltă strategia pentru cumpărături. Își compară notițele cu ale prietenilor ei și se informează În legătură cu cele mai bune prețuri. Pregătită corespunzător, se pornește să „caute prin magazine”. Și cumpără ceva doar atunci când este ferm convinsă că valoarea la care trebuie să renunțe (banii ei
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de statele membre să fie redusă. Seturi de măsuri pentru a reduce aceste pierderi sunt propuse de ONU și de Uniunea Europeană, câteva dintre acestea fiind prezentate în caseta 10. Caseta 10. Posibilități de reducere a pierderilor de alimente Mers la cumpărături numai cu o listă prestabilită Rezistență la impuls, la campaniile de marketing Nu cumpăra alimente perisabile, dacă nu sunt consumate imediat Urmărește data expirării produsului La restaurant, cere porții mici; există tendința ca porțiile să fie din ce în ce mai mari, în favoarea vânzătorului
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
concediul de maternitate obișnuit de trei luni. Apoi am găsit o bonă pentru copii și m-am întors la școală. I: și soțul tău te ajută în gospodărie? S: Vezi tu, el e plecat pe tot parcursul zilei. Mai făcea cumpărăturile în locul meu, dar în ultima vreme aproape că n-o mai face deloc. Vine și ne duce cu mașina când trebuie să mergem la doctor, cam asta ar fi tot. I: Tu nu ai permis? S: Nu, nu încă. Dar
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
La Science, decembrie 1997, pp. 34-40. Loftus, E.; Ketcham, K., Le Syndrome des faux souvenirs, Éditions Exergue, Paris, 1997. Corpul dumneavoastră are o memorie proprie? Condiționările și deprinderile senzorio-motorii... Urmându-ne traseul obișnuit pentru a merge la lucru (sau făcând cumpărături într-un magazin cunoscut), ni se întâmplă frecvent să ajungem într-un anumit loc fără să ne amintim drumul parcurs. Ne spunem atunci că picioarele noastre cunosc drumul. Când, între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, psihologii
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
la stânga, apoi doar la dreapta), în funcție de repere speciale (un panou, o vitrină, o clădire etc.). Fiind un creier auxiliar, cerebelul ușurează astfel sarcina creierului principal, care poate reflecta la lucrurile pe care trebuie să le facă peste zi (lista de cumpărături etc.). Într-un fel, este pilotul nostru automat. Dar, fiind automatisme, acestea sunt supuse greșelii; dacă lanțul comportamental este anclanșat de un semnal, el se desfășoară până la capăt. Un prieten mi-a povestit următoarea întâmplare. Într-o dimineață, auzind ceasul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
are totuși un ritm intern generat probabil de activitățile metabolismului. Atunci când nu avem ceas, ne bazăm pe durata unor activități uzuale: de altfel, spunem în mod obișnuit „e ora mesei”, „e timpul să mă pregătesc”, „e timpul să merg la cumpărături” etc. Astfel, unii consideră că ritmul este dat de durata anumitor metabolisme, căci mărimea unui ciclu complet de somn variază în funcție de dimensiunea animalelor (10 minute la șoareci, 24 la pisică, 90 la om și 120 la elefant). Astfel, cantitatea de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în locuințe obișnuite în cadrul comunității valorizate (nu doar alături de eleă; să fie educați împreună cu semenii lor care nu sunt devalorizați; să muncească în aceleași condiții ca oamenii obișnuiți; să fie implicați într-un mod pozitiv în practicarea religiei, în efectuarea cumpărăturilor și în toate celelalte activități în care se angajează membrii societății” (Wolfensberger și Thomas, 1983Ă. Wolfensberger s-a preocupat de caracterul aplicativ al teoriei normalizării, elaborând câteva serii de instrumente de evaluare a modului în care diferite servicii implementează principiul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cu sfinții". Șopârlele țâșneau când nici nu te-așteptai din tufișuri și traversau cărarea. Câte una, șovăielnică, poposea pe o piatră, dar Giandomenico rămânea nepăsător, nu culegea pietre să le țintească, până și praștia rămăsese în buzunar. Bărbații, mulțumiți de cumpărăturile făcute și voioși din pricina vinului băut, nu-l luau în seamă pe băiat, povesteau snoave, făceau fel de fel de planuri și când și când izbucneau în lungi și mitocănești hohote de râs. Giandomenico se tot gândea la ceea ce i
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]