3,559 matches
-
folosit ca supapă de ventilație, scrisul poate fi la fel de binefăcător ca pescuitul și chiar mai sănătos decât o partidă de sex în pauza de prânz. Pe mine însă nu mă mai interesa scrisul-râgâială. Cât timp fusesem fericită ca o apă curgătoare avusesem cuvinte. Dar acum era altceva. Uitasem că poți iubi fără să înțelegi. Și cum nu înțelegeam nimic, cum nu ajunsesem niciodată la vreo confruntare cu mine însămi și nu văzusem ce pot abandona și ce trebuie să păstrez, cum
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
făcea tatăl tatălui său: lovea puternic, unul din câinii legați cu frânghii, pe malul apei, acesta se zbătea nu prea mult, iar după aia bătrânul Îl jupuia, Îi așeza tacticos, pielea, În paporniță, hoitul i-l arunca În valurile apei curgătoare de la picioarele lor și alt câine trecea la rând. Pe nepot, Îndeletnicirea l-a Îngrozit. A rămas halucinat. O milă și o crispare teribile l-au cuprins, l-au doborât, aproape, psihologic. Și, nemaiputând suporta crima, l-a Întrebat, pe
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
știe - gândi Dionis - dacă în cartea aceasta nu e semnul ce-i în stare de a te transă pune în adâncimile sufletești, în lumi care se formează aievea așa cum le dorești, în spații iluminate de un albastru splendid, umed și curgător. In fața locuinței lui Dionis se ridica o casă albă și frumoasă. Dintr-o fereastră deschisă din catul de sus el auzi prin aerul nopții tremurând notele dulci ale unui clavir și un tânăr și tremurător glas de copilă adiind
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
soarele", viespii să-și zidească fagurii, cetatea lor de ceară. Râul curgând în veci proaspăt să mă dizolve și să mă unească cu întregul naturei, dar să mă ferească de putrejune. Astfel cadavrul meu va sta ani întregi sub torentul curgător, ca un bătrân rege din basme, adormit pe sute de ani într-o insulă fermecată". Ieronim privi păreții sculptați cu scene de amor, văzu cărți vechi și scrieri multe pe polițele unui dulap răzimat de-un părete și, mirosind apa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
viespii să-și facă fagurii și cetatea lor de ceară... Râul, curgând în veci proaspăt, să mă dizolve și mă unească cu întregul naturei, dar să mă scutească de a putrezi. Astfel cadavrul meu va sta ani întregi sub torentul curgător, ca un bătrân rege din basme adormit pe sute de ani într-o insulă fermecată. Ieronim privi păreții sculptați cu scene de amor, văzu cărți vechi și scrieri multe pe polițele unui dulap rezemat de un părete și, mirosind apa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
palmele-mi întoarse spre izvorul vieței, "soarele", viespii să-și zidească fagurii, cetatea lor de ceară. Râul curgând în veci proaspăt să mă dizolve și să mă unească cu întregul naturei. Astfel cadavrul meu va sta ani întregi sub torentul curgător, ca un bătrân rege din basme, adormit pe sute de ani într-o insulă fermecată. Ieronim privi păreții sculptați, văzu cărți vechi și scrieri multe pe polițele unui dulap și, mirosind apa din ulcior, văzând că ea-i răsuflată, presupuse
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
soarele", viespii să-și zidească fagurii, cetatea lor de ceară. Râul curgând în veci proaspăt să mă dizolve și să mă unească cu întregul naturei, dar să mă ferească de putrejune. Astfel cadavrul meu va sta ani întregi sub torentul curgător, ca un bătrân rege din basme, adormit pe sute de ani într-o insulă fermecată. Ieronim privi păreții sculptați cu scene de amor, văzu cărți vechi și scrieri multe pe polițele unui dulap răzimat de-un părete și, mirosind apa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Milă cu milă se-ntinde în apăsătoare monotonie care te-nfiorează și nu e întreruptă nici prin sat, nici prin casă, nici prin arbori. Numele "Puszta " însemnează pustie. și-ntr - adevăr e pleșuvă, goală, deșartă și n-are nici măcar apă curgătoare. Ici și colo se ridică în văzduh capătul lung al unei fântâni cu cumpănă, ca brațul unei fantasme sau ca catargul unei corăbii înecate. Din când în când se vede o cireadă de vite căutând pășune, păscute de-un om
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
footnote>, Fondul European pentru Pescuit dispune de un buget total în valoare de 4,3 miliarde de euro pentru intervalul de timp 2007-2013. Acest fond este utilizat în mod nediscriminatoriu pentru toate ramurile pescuitului - pescuitul maritim și continental (în ape curgătoare sau stătătoare), acvacultura, precum și prelucrarea/comercializarea produselor din pescuit. Similar Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, și în cadrul acestui fond finanțarea se face pe mai multe axe: dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit; recondiționarea/ajustarea/ameliorarea flotei de pescuit; măsuri
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
de utilități, condiții de utilizare, obligații financiare, stimulente posibile în favoarea investitorilor etc.); - extinderea tipului de resurse naturale care urmează a fi valorificate prin luarea în considerare a terenurilor agricole necultivate, despădurite, reconstruite ecologic, a energiei soarelui, vântului, apelor geotermale, apelor curgătoare, terenurilor umede, zona montană privită integral, resursa umană etc.; - mobilizarea capitalului național în realizarea investițiilor. O soluție ar putea fi atragerea economiilor emigranților români prin intermediul băncilor de credit agricol (care urmează a fi înființate în mediul rural), investițiilor (idei de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
și, trecut prin operă, obiectul iese neschimbat ca floarea din care albina a extras nectarul. Rolul privirii este să producă doar o „stare plăcută”, liniștea de neprețuit a spiritului: „Să-ți plimbi privirile pe verdeața cîmpurilor sau pe o apă curgătoare Înseamnă să te lași cuprins de una din cele mai plăcute stări din lumea aceasta.” * CÎnd, Împresurat de zăpezi, stă Închis În casă și scrie, poetul privește (cum se spune cu o obosită imagine) cu ochii Închipuirii Îndepărtatele cîmpuri Înverzite
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să te lași cuprins de una din cele mai plăcute stări din lumea aceasta.” * CÎnd, Împresurat de zăpezi, stă Închis În casă și scrie, poetul privește (cum se spune cu o obosită imagine) cu ochii Închipuirii Îndepărtatele cîmpuri Înverzite, apele curgătoare, seraiurile tainice și alte minuni orientale... Natura imediată este ostilă și poezia n-o acceptă decît ca element de contrast. De ea nu se pot lega visurile Înalte ale poetului, fantezia o ocolește, ploaia, vijelia și zăpada rămîn, neputincioase, la
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unui cuvînt prin ifen [...] se numește zgîrcire și zgîrcirea cuvîntului „pricinuiește scădere” etc. ... Grija poetului este ca versurile să aibă rînduială și cuvintele să aibă, În vers, o legătură cuviincioasă, adică să fie armonioase. Armonia „lesnește” stihul și-l face curgător. În acest limbaj, azi pitoresc, impracticabil, se manifestă o mare grijă pentru a surprinde secretul unei arte dificile. Conachi elimină cuvintele care lovesc auzul (grija lui cea mai mare este muzicalitatea versului!) și strică noima stihului. Căci, cum, fulgerînd, Înfiorați
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trunchiul cu brațele. În ce-l privește însă pe cavaler, era prea mare pentru ca bra țele lui să-l poată cuprinde. Petrache se prinse de faldurile mantiei și- și lăsă capul pe spinarea de metal, închizând ochii. Simți o tăcere curgătoare, ca și cum și-ar fi lipit urechea de un trunchi gros. Ședea cocoțat în spatele cavalerului de bronz și îi era bine. Răsăritul, ca o aureolă în jurul creștetului statuii, începu să coboare și să curgă, umed, în broboane, pe fruntea lui Petrache
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de fier. Din văzduhul veacului celui nou nu venea o adiere proaspătă, păduratică, ci una gălbuie și dulceagă, ca dintr-un bulgăre de tămâie. De aceea stelele păreau uriașe și se vălureau, ca și cum s-ar fi oglindit într-o apă curgătoare. De altfel, reperele începuseră să se inverseze, prapurii, deși mergeau în față, închideau mai degrabă cortegiul, în loc să-l deschidă. Cei care duceau epitaful nu păreau să-l ridice, ci mai degrabă se opinteau să țină de picioarele mesei, iar lucrurile
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cerbii. Stropi răcoroși îți sar pe obraz, îți treci mâinile umede prin păr, încerci o senzație de prospețime. Lumina din temniță e ca și cum ai bea dintr-un chiup nisipos ; o apă zgrunțuroasă și sălcie. Ca și apa, lumina poate fi curgătoare ori stătută, limpede ori sălcie. Ca și apa, n-are gust, dar poate fi gustoasă... În închisoare, apa avea gust de rugină, parcă amestecată cu sânge. Când e curată, apa nu are gust. Tot așa lumina, când e curată, n-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
la ora asta, dacă numărai, coborau mai mulți oameni către Piața Unirii decât urcau spre Piața Universității. După prânz se întâmpla invers. Dacă ai răbdare să privești, vânzoleala mulțimii nu e o curgere cu un singur sens, ca la apele curgătoare. Însă chiar și acolo se întâmplă uneori minuni. Oamenii mergeau de obicei cu privirile în pământ. Hainele lor păreau cenușii, chiar dacă ici-colo se mai ivea câte o pată de culoare. Cei mai mulți cărau pungi de plastic, uneori câte două într-una
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a dreptul scobite, mâini ale căror unghii zgâriau tencuielile, gemând în locul buzelor strivite, umeri îngustați, coaste străpungând, ca niște arcuri de oțel, pielea subțiată a piepturilor costelive. Li se auzea murmurul, fără a se înțelege ce anume spuneau. O apă curgătoare, un ritm anume al lanțurilor care legau gleznele una de alta, ca să împiedice fuga, care legau mâinile, ca să împiedice dezmorțirea, care legau timpanele, ca să împiedice gândurile. Bătrânul, fără să vadă dincolo de silueta hirsută a lui Maca, auzea vuietul surd al
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
când nu erau acestea, sălile de dans sau familiile cu fete unde se dansa, nu în scopuri matrimoniale, ci numai sportive. Demirgian juca tenis când avea cu cine, fiind înscris într-un club, și înota vânjos în apă dulce și curgătoare, precum Dunărea. Când îl vedeai moțăind câteodată pe un morman de covoare, n-ai fi crezut că Demirgian e un om așa de vânjos. Însă și în privința sanitară suferea de unele contradicții. Se arunca în Dunăre și nu suporta vederea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o temă frecventă a zvonului. În general, rezultatele controlului medical se dau publicității în cazul persoanelor importante. Zvonul este un sunet prelung emis de instrumente muzicale, clopote, poate fi și un zgomot slab, monoton și continuu produs de o apă curgătoare, de vânt sau un zumzet, bâzâit de insecte. Zvonul înseamnă și gălăgie, rumoare produsă de glasuri, știre, veste care circulă de la om la om, informație neîntemeiată, uneori tendențioasă, care n-a fost verificată. Zvonurile perfide sunt nemuritoare, există și atunci când
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
celor de la nord de Dunăre și de pe cursurile inferioare ale afluenților săi, conducând, în final, la cristalizarea etniei românești. Alt argument prin care se poate demonstra prezența etnosului românesc la începuturile sale, în partea meridională a Moldovei, pe văile apelor curgătoare din spațiul acesta geografic, inclusiv pe teritoriul comunei Umbrărești, îl constituie identificarea ceramicii aparținând culturii de tip Dridu. Am descoperit astfel de ceramica în următoarele locuri umbrăreștene: - Pe Casadie, în urma lucrărilor agricole și de desecări, au fost scoase la suprafață
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moldovenesc, implicit românesc. Venim mai întâi cu mărturii din izvoarele noastre narative, respectiv cronicile secolelor XVII-XVIII. Prezentând condițiile naturale de excepție în privința fertilității și resurselor ce fac faima Moldovei de Jos, Miron Costin ridică un adevărat imn de slavă apelor curgătoare de pe aici, asemuindu-le marilor și renumitelor fluvii ale lumii. După ce enumeră bogățiile de pe apa Prutului, exclamă: „și pe tine, Bârlade, râu roditor, nu pot să nu te amintesc; e greu de uitat cum curgi cu bogăție îmbielșugată, ducând cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deja în anul 1866 și devălmășia, în colaps, vrea să supraviețuiască prin păstrarea vechilor structuri ce constau în șanțurile (hindichiuri) împrejmuitoare și îngrăditurile, cu ajutorul cărora se controla accesul la diferitele structuri, cum erau fânețele, imașul, țarina, pădurea, sursa de apă curgătoare etc. Multă vreme locuitorii au păstrat în uz expresiile gardul țărnii și poarta țărnii, fără să mai existe așa ceva în realitate, ci doar locul unde acestea existaseră cândva. Nu avem știință despre existența vreunui act normativ din Evul Mediu sub
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
baștina și cumpărătura din bătrânul Borșu”, înțelegându-se că avea câte puțin în amândoi bătrânii și că aceștia se aflau alături, fie pe teren, fie în calculul ce se făcea cu ocazia împărțirii veniturilor. În final, judecătoria „hotărăște ca toți curgătorii din Mihăilă Azimioară să rămâie cu părțile statornicite (cantitativ, I. S.) după alegerea și spița hotărâtă de Petrache Negrea”. Și, „pentru că unii din răzăși au prinsu părți precum li s-au părutu într-acel bătrân Azimioară, făcându-și casi, grădini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țădulă de împărțirea făcută de răposat/ul/ Petrache Negrea, atunce hotarnic, moșii Umbrărești pi partea cuvenită bătrânului Vițănchi și în dos spiță arătătoare de fișticari”. În partea numită „tratația” cauzei se subliniază că atât Hărăborii, cât și alde Stănilă „sunt curgători din urmașii Ioanei, fata lui Nour și nepoată bătrânului Vițănchi, care Ioană să înpărtășăști cu giumătate de bătrân”, redându-se și dimensiunile pe cele cinci trăsuri din 1817, exact aceleași din jumătatea bătrânului Vasca din care descind „alde Bobocea”. Jumătatea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]