2,375 matches
-
centralizată, hiperbirocratizată, dominatoare față de "provincii", care pune Statul mai presus de cetățean), România a nedreptățit legitimitatea și dreptul la diferență al provinciilor, etern supuse și exploatate de un București obraznic, lipsit de scrupule și corupt. Mitologia istoriografică a "românilor" care dăinuiesc pe aceste meleaguri de 2050 de ani (dată stabilită arbitrar în anii '80 de o plenară a CC al PCR, din rațiuni propagandistice), precum și ideea că românul e bun, drept și iubitor de Scriptură, vesel și harnic și că doar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
seară de poezie newyorkeză, de prin 2004, organizată într-un pub, unde se plătea bilet de intrare pentru a-i auzi pe autori recitându-și poemele live și unde nu erau decât ei și câțiva prieteni). În România, însă, mai dăinuie reflexul gratuității poeziei și, firește, asta nu e deloc de condamnat, chiar dacă îmi dă ghes analiza rădăcinilor istorice ale popularității poeților ca voci publice. Nu e însă aici locul să disecăm de ce rolul de mediator în Cetate al poetului s-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu mobile, ustensile casnice și fotografii de familie atârnate pe pereți. Pe timpuri, spusese (se mișca cu precauție printre fragmentele de beton și fiarele răsucite, cu aparatul de fotografiat lipit de față, căutând cadrajul adecvat), ruinele erau indestructibile. Nu crezi? Dăinuiau veac după veac, deși lumea folosea pietrele pentru case și marmura pentru palate. Apoi veneau Hubert Robert ori Magnasco cu șevaletul lui și le pictau. Acum nu mai e așa. Uită-te aici. Lumea noastră fabrică moloz În loc de ruine și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
intrinsec pe care cetatea elenă era ținută să-l realizeze potrivit „Politicii” lui Aristotel. Pentru Aristotel „comunitatea formată din mai multe comune este statul complet, care realizează ... cea mai mare independență a tuturor și care se creează în vederea vieții, însă dăinuiește în vederea vieții căt mai bune.” A doua povară era cea etic-teologică, legată de binele transcendent pe care cetatea medievală era ținută să-l realizeze pe linia Bisericii. Aceasta schimbare a modului de tratare a problemelor politice va face din Machiavelli
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
purtăm, cu demnitate, povara declinului, ba chiar a morți. Un alt pas spre convertire, care are de-a face cu diferența dintre decadență și declin, este acela de a nu ne mai lăsa influențați de ideea că doar lucrurile care dăinuiesc au valoare. În natură și în istorie există și realități care nu dăinuie și, cu toate acestea, sunt frumoase și prețioase. Gândiți-vă la o stea căzătoare sau la un gest de iubire și de tandrețe. Există realități a căror
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
convertire, care are de-a face cu diferența dintre decadență și declin, este acela de a nu ne mai lăsa influențați de ideea că doar lucrurile care dăinuiesc au valoare. În natură și în istorie există și realități care nu dăinuie și, cu toate acestea, sunt frumoase și prețioase. Gândiți-vă la o stea căzătoare sau la un gest de iubire și de tandrețe. Există realități a căror prețiozitate nu depinde de durata lor în timp, ci de riguroasa și absoluta
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
bine posibil. Tocmai fidelitatea față de carismă ne poate obliga să recunoaștem stingerea ei istorică, căci e mai bine să se stingă o astfel de carismă, decât persoanele care se trudesc să o țină în viață. «Carisma», auzim adesea spunându-se, dăinuie, chiar dacă instituțiile trec și se schimbă. Cred că aceste vorbe uneori sunt adevărate, alteori sunt false. Există carisme create în Biserică într-un anume moment al istoriei care dăinuie și persistă până azi, însă nimeni nu ne poate garanta că
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
trudesc să o țină în viață. «Carisma», auzim adesea spunându-se, dăinuie, chiar dacă instituțiile trec și se schimbă. Cred că aceste vorbe uneori sunt adevărate, alteori sunt false. Există carisme create în Biserică într-un anume moment al istoriei care dăinuie și persistă până azi, însă nimeni nu ne poate garanta că vor exista și în viitor. Tot așa, există carisme inspirate de însăși Duhul Sfânt care au o valoare circumscrisă, valoare ce nu este mai puțin prețioasă ori mai lipsită
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
neo-hitit(1450 - 1200 î.e.n.). în partea vestică, în vecinătatea Troiei. În Tora este menționat cu numele de Maș sau Meșec. Kaska sau kasii au întemeiat un puternic imperiu în teritoriul dintre Tigru și Eufrat în secolul XVl î.e.n. care a dăinuit mai bine de 500 de ani iar geska sau gesii, adică geții din Asia Mică era un alt nu-me pentru kaska dar și al cabirilor stabiliți în Canaan și mai în nord pe lîngă hitiți, după ce și-au isprăvit ,,treburile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
început să se maimuțărească cu tăierea împrejur că ar fi singurii aleși de tartorul lor Iahwiță cu cornițe ce trebuie să călărească și tîlhărească toată lumea. Este foarte important pentru înțelegerea istoriei acestor ținuturi să spun că nici hitiții care au dăinuit ca stat pînă către mijlocul secolului Xll î.e.n. dar nici egiptenii nu-i amintesc pe ivriți în izvoarele lor dar cabirii și/sau filistenii/canaaniți se găsesc menționați sute de ani în ambele surse pînă în secolul l al erei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
vostru. Pe aceștia îi veți privi ca pe niște băștinași între copiii lui Israel. Ei să aibă moștenirea prin sorț împreună cu voi între semințiile lui Israel»”. Numai că Elohim nu l-a ascultat pe acest întunecat iar filistenii au mai dăinuit ca structură socială independentă de ivriți pînă la mijlocul secolului l al erei noastre, chiar dacă sub dominația persană au fost spoliați crunt de către feciorașii lui Iahwiță. O hartă de la sfîrșitul secolului l î.e.n. îi arată pe filisteni ca regiune distinctă în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în aceste regiuni. O altă migrațiune masivă către ținutul Asiei din nordul Istrului și a Mării Ne-gre este la mijlocul secolului XVll î.e.n. cînd au fondat regatul Mașa sau Mesia la vest de Troia, amintit și de cronicile hitite ce a dăinuit pînă către secolul Vl î.e.n. Tiras este strămoșul tirageților, adică geții de pe Tiras/Nistru la întîlnirea cu lumea sciților regali care avea hotarul pe Tanais/Don. Toate aceste popoare sînt așezate în jurul Mării Negre fiind înrudite între ele și avînd o
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
arăta la paragraful despre mitul getic în cultura germanilor. Pe la sfîrșitul secolului l al erei noastre au apărut în nordul Mării Negre goții veniți din provincia Gotia din Scandinavia care au format un regat împreună cu geții din estul Carpaților ce a dăinuit peste 300 de ani. Dar regiunea respectivă era locuită și de frații geților - sciții - iar dacă amintesc zicerea lui Ovidiu că grecii cei țîfnoși din Dobrogea vorbeau o limbă care suna mai mult a getică atunci sîntem obligați de logica
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
anul 279. î.e.n. A urmat o încăierare cruntă iar galii au trebuit să-și schimbe direcția către sud-est să ia Dardanele la picior și așa amărîți și chinuiți au ajuns în podișul Anatoliei unde au întemeiat statul Galatia care a dăinuit pînă în anul 25 î.e.n. cînd a fost cucerit de legiunile romane și transformat în provincie dar păstrînd denumirea galică a regiunii. În anul 275 î.e.n. o parte dintre acești gali au coborît și s-au așezat mai către sud
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a geților! Lapise”. După înfrîngerea suferită în fața macedonenilor și etolienilor, o parte din gali s-au așezat în nordul Iugoslaviei, iar alt grup și-a găsit sălaș pe rîul Marița în Bulgaria, unde au înființat ,,regatul de la Tylis’’ care a dăinuit 60 de ani. Dar au rămas gali și în sudul Moldovei, așa cum vom descoperi mai încolo. Trogus Pompeius Justinus scrie în secolul l î.e.n. Historiae Philippicae unde găsim la XXV, l: ,,Între cei doi regi, Antigonos și Antiochus, după ce s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nu se transmite doar de la vârstnici la tineri, membrii obștei învățând de la toți ceilalți, continuu, atâta timp cât acel grup social există. Este posibil ca și cei în vârstă să învețe din experiența celor mai tineri. Obștea pe bază de tradiție difuză dăinuie așadar printr-un proces de contaminare socială. Transmiterea tradiției nu mai are loc atunci când obștea se dizolvă (Stahl, 1983: 266-271). În analizele actuale, tradiția apare ca un proces complex, care are nu numai elemente reproductive, ci și elemente de variație
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Stahl și Vasile V. Caramelea (2006). Teoria satului devălmaș a fost elaborată de H. H. Stahl, în urma unor investigații riguroase (bazate pe analiza documentelor scrise și pe observația participativă) realizate în Țara Vrancei, unde această formă de organizare comunitară mai dăinuia încă, deși într-o formă de disoluție după opinia lui Stahl, satul arhaic s-a păstrat în aceste regiuni până la al doilea război mondial (Stahl, 1969). Satul devălmaș este o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Comunal, Cuvântul Țărănimii, Suflet Românesc, Vocea Dornelor, Revue der Woche - majoritatea tipărite sub auspiciile primarului Petre Forfotă, unul dintre oamenii căruia i se datorează emanciparea culturală a zonei în perioada interbelică 70. Peste nordul Moldovei interbelice vremurile de glorie mai dăinuiau doar în paginile cărților de istorie. Evoluția vieții politice și economice românești marcată de perioada de ocupație austriacă pentru Bucovina, dar și de marginalizarea impusă de factorii de decizie din capitala bucureșteană au determinat transformarea acestei regiuni, de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
experiența au nevoie de un mediu în care să se fixeze; iar limbajul este, în acest sens, mediul privilegiat, devenind astfel depozitarul cunoașterii. Generalizând, am putea spune că experiența sau cunoașterea lumii nu pot lua naștere iar apoi nu pot dăinui fără aportul limbajului și, fără concursul acestuia, nici nu ar putea fi comunicate celuilalt. Pentru Foucault, „a cunoaște înseamnă a vorbi cum trebuie și cum prescrie demersul sigur al spiritului; a vorbi înseamnă a cunoaște după cât te țin puterile și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ca orice alt rol, un rol praxiologic, este mai curând un discurs practic, de acțiune cu scopul de a prelua, justifica sau legitima, exercita și păstra puterea. În acest sens el ia forma discursului propagandistic, deoarece ideologia se instituie și dăinuie doar prin propagarea și vehicularea ei către ceilalți. Prin urmare, orice ideologie are nevoie de propagandă. Propaganda ar fi „forma specifică a persuasiunii de masă (implicând producerea și transmiterea unor texte și mesaje structurate specific) desemnată să producă sau să
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
legendare și datează, aproximativ, din ultimele decenii ale secolului al XVII-lea. La originea acestui cântec epic stau legendele despre „jertfa zidirii”, generate la rândul lor de un mit. Potrivit unei credințe străvechi, noile construcții, îndeosebi edificiile mărețe, nu puteau dăinui dacă în temelia lor nu era zidită o ființă omenească. Semnificațiile ritualului erau multiple. Cel mai adesea, sacrificiul reprezenta ofranda adusă „spiritului locului”, care urma să devină duhul protector al clădirii. Numeroase legende atestă această largă circulație a mitului. Cunoscut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
un logocentrism care este, de asemenea, fonocentrism. Dacă semnul era considerat secundar în raport cu lucrul pe care îl reprezenta, scriitura era văzută ca fiind "mai secundară", din moment ce este semnificantul grafic al unui semnificant fonic. Derrida dezavuează acest tip de gândire care dăinuie încă de la Platon, și pentru care mitul lui Theuth este la fel de actual; prin analize efectuate pe textele lui Saussure și Rousseau, el proclamă scrierea ca posibilitate a limbajului și, insistând asupra suplementarității, va produce un nou concept de scriitură, denumită
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Sfântul Francisc, însă, i-a destăinuit fratelui Rufino, însoțitorul său, că, atunci când l-a văzut pe înger în depărtare, s-a speriat foarte tare și că îngerul l-a impresionat puternic. Mai mult, i-a spus că Ordinul său va dăinui până la sfârșitul lumii; că nu putea să stea prea mult în Ordin niciun frate de rea credință; că nu avea să trăiască pentru mult timp niciunul dintre cei care urăsc Ordinul și că niciunul dintre cei care își iubesc Ordinul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ceară, episcopului sau preotului parohiei de care aparține defunctul, jumătate, a treia sau a patra parte din tot ceea ce ați primit în urma înmormântării, conform decretului predecesorului nostru papa Clement, de fericită amintire, după obiceiul locului: de fapt, sunt menite să dăinuie prin autoritatea lor constituțiile pontifilor romani Inocențiu și Grigore, predecesorii noștri, referitor la nesustragerea părții canonice, atât de la legații pontificali referitor la drepturile lor de a primi ajutor în cai și arme pentru Țara Sfântă, cât și privitor la veșminte
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a făcut cea mai bună recenzie: „E o carte despre relații. Nu numai managerii trebuie s-o citească, ci și părinții”. Cuvânt Înaintetc "Cuvânt Înainte" Inițial, când am scris Capcanele managementului, scopul meu era să public o carte care să „dăinuie”. Voiam să scriu ceva suficient de folositor și practic, o carte pe care oamenii să o cumpere și să o citească, după care să o pună deoparte, În caz că vor avea din nou nevoie de ea. Eram conștient că lucrarea mea
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]