139,825 matches
-
sumă de bani rămasă din colecta publică făcută pentru înmormântarea Valeriei Trăistaru, ce murise de tuberculoză în spital. Așa a dat Dumnezeu că am adunat mai mult decât ne-au fost cheltuielile pentru înmormântare. Și cum n-am avut cui da banii, eu am decis să începem cu ei cu o revistă de literatură și spiritualitate. Atunci, în casa domnului profesor, s-a pornit Iconarul. A avut bani pentru primele două numere, pe urmă revista a prins frumos și s-a
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
mea de femeie Ce libertate îmi dă astăzi timpul acesta roșu ca cerul la ceas rău de amurg Sînt singură. Stau în picioare. Pe picioare-mi duc greul Sînt numai o rană și ca o coloană mă sprijin pe mine Da. Stau verticală ca scara lui Iacob care coboară din cer }ara singurătății Stă singură sprijinindu-se pe ea însăși cum se sprijină între ei frații de cruce cum se rezemă în ură unul de altul dușmanii Da. Stă singură și
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
sprijin pe mine Da. Stau verticală ca scara lui Iacob care coboară din cer }ara singurătății Stă singură sprijinindu-se pe ea însăși cum se sprijină între ei frații de cruce cum se rezemă în ură unul de altul dușmanii Da. Stă singură și în singurătatea ei fermecată îi crește iarbă pe prag ca pe viitorul mormînt are mentă și flori verzi de grîu pînă-n ușă ciucuri roșii de plop îi foșnesc la ferestre Ea a ajuns de vorbește cu seva
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
-i mirat ca Alisa O. Îi place. Ea înfruntă viațamoartea umblînd singură singură cuc și desculță pe plita încinsă a vieții și ea calcă pe moarte ca un om jupuit care intră în mare Pe dig urlă cîinii la lună Da. Singură cuc ea se calcă pe ea în picioare O doare. E fericită. Ea sfidează orice cruțare și n-are de nimeni nevoie Destinul Ea a ajuns în țara perfectă Împinsă ca la vînătoare o ciută de haita lătrînd ascuțit
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
o șopîrlă la soare Mi-e bine. Cresc din mine flori de cîmp crinul roșu al pustiei zboară fluturi și mierle înfloresc stacojiu ca inima mea despicată maci uriași cresc din mine spice de grîu tufe argintii de pelin sînziene Da. Sfîrtecînd iarba grasă cresc din mine gheare lungi colorate Sînt amară și naltă. Sînt vie Oho. Am învățat în sfîrșit să mă apăr am învățat că am dreptul de a sta în mine ca în grădina aceea păzită la ziduri
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
îmi ajung mie însămi Numai sacul ăsta cu cioburi și cuie zdrăngănind ca o moară stricată în cutia mea craniană numai sacul ăsta cu pleuri sună în mine și la orice mișcare mă taie mă umple pe dinăuntru de sînge Da. Numai memoria mea îmi mai aduce aminte că sînt încă o ființă umană Oho. Durerea Ce mai rămîne din memoria mea de femeie umblată printre oameni în lume ce mai rămîne după ce sfînta treime a morții mă tăvălește prin sare
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
cu spaimă cu milă plăsmuirile firave ale vieții Ea iubea curcubeul Dar știa că în urzeala colorată și caldă a vieții există oho întotdeauna există ceasul acela cînd omul stă singur cu mîinile goale față în față cu zeul singur da singur și cere să se sfîrșească da să se sfîrșească odată pentru că nu mai poate să îndure glumele crude pe care nemuritorii le încearcă pe el stă singur și se roagă să-i vină moartea sa oho proprietatea sa personală
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
vieții Ea iubea curcubeul Dar știa că în urzeala colorată și caldă a vieții există oho întotdeauna există ceasul acela cînd omul stă singur cu mîinile goale față în față cu zeul singur da singur și cere să se sfîrșească da să se sfîrșească odată pentru că nu mai poate să îndure glumele crude pe care nemuritorii le încearcă pe el stă singur și se roagă să-i vină moartea sa oho proprietatea sa personală garantată ca umbra Ea știa totul despre
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
zile după expedierea scrisorii, în 18 aprilie 1930, tocmai în Vinerea Mare a Săptămânii Patimilor, Bulgakov primește un telefon care îl va marca psihic pentru totdeauna. Iată faimoasa convorbire telefonică, înregistrată de istoria literară prin intermediul jurnalului Elenei Sergheevna: - Mihail Afanasievici Bulgakov? - Da. - Tovarășul Stalin vrea să vă vorbească. - Ce? Stalin? Stalin? Acestea fiind zise, se auzi o voce cu un pronunțat accent georgian: - Da, vă vorbește tovarășul Stalin. Bună ziua, tovarășe Bulgakov. - Bună ziua, Iosif Visarionovici. - Am primit scrisoarea dumneavoastră. Am citit-o împreună cu
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
psihic pentru totdeauna. Iată faimoasa convorbire telefonică, înregistrată de istoria literară prin intermediul jurnalului Elenei Sergheevna: - Mihail Afanasievici Bulgakov? - Da. - Tovarășul Stalin vrea să vă vorbească. - Ce? Stalin? Stalin? Acestea fiind zise, se auzi o voce cu un pronunțat accent georgian: - Da, vă vorbește tovarășul Stalin. Bună ziua, tovarășe Bulgakov. - Bună ziua, Iosif Visarionovici. - Am primit scrisoarea dumneavoastră. Am citit-o împreună cu tovarășii. Veți primi un răspuns favorabil... Sau poate... vreți să plecați în străinătate, nu-i așa? Într-atât v-ați săturat de
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
noi? - În ultima vreme m-am tot gândit la următoarea problemă: poate un scriitor rus să trăiască în afara țării? Mi se pare că nu. - Așa e. Asta e și părerea mea. Unde ați vrea să lucrați? La Teatrul de Artă? - Da, mi-ar plăcea, dar am fost mereu refuzat. - Faceți o cerere. Am impresia că de data asta o vor aproba. Ar trebui să ne întâlnim să stăm de vorbă. - Oh, da, Iosif Visarionovici, am mare nevoie să discut cu dumneavoastră
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
Unde ați vrea să lucrați? La Teatrul de Artă? - Da, mi-ar plăcea, dar am fost mereu refuzat. - Faceți o cerere. Am impresia că de data asta o vor aproba. Ar trebui să ne întâlnim să stăm de vorbă. - Oh, da, Iosif Visarionovici, am mare nevoie să discut cu dumneavoastră. - Da, va trebui neapărat să găsim un moment liber. Ei, acum, la revedere și cele mai bune salutări."(pp. 16-17) Acest telefon miraculos are ca efect pozitiv imediat reangajarea lui Bulgakov
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
mi-ar plăcea, dar am fost mereu refuzat. - Faceți o cerere. Am impresia că de data asta o vor aproba. Ar trebui să ne întâlnim să stăm de vorbă. - Oh, da, Iosif Visarionovici, am mare nevoie să discut cu dumneavoastră. - Da, va trebui neapărat să găsim un moment liber. Ei, acum, la revedere și cele mai bune salutări."(pp. 16-17) Acest telefon miraculos are ca efect pozitiv imediat reangajarea lui Bulgakov la M.H.A.T. (Teatrul de Artă), iar ca efect negativ de
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
durerea și jalea”. (Nicio-dată). Geo Vasile INSEGNAMI! come fermare questo tempo che caotico scorre? poter insinuare tra le tue ciglia una carezza, un canto, una poesia, una parola - come una profonda luce - germogli e brilli nel tuo cuore. DIMMI! Dimmi! da dove iniziano e da dove giungono i penisieri? ricordi di un passato che non ho vissuto? Dove si è perduto il reame sul quale pure di notte, i fiori sono raggi di luce? E dimmi! Mostrami! Dov’è la bilancia
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
che calano in me? A chi importa dei salici che mi rimpiangono, del fiume che si getta nel lago, dove galleggia la mia ombra abbracciata alla sua immagine nell’acqua? A chi importa del cielo rovente con ciocche canute lasciate da nuvole insofferenti d’azzurro ? Tante domande mi restano... cui l’universo risponde sempre col suo immenso mutismo. Referință Bibliografică: Tăcerea ghimpilor/ Il silenzio delle spine / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
timp/primăvara mă ia prin surprindere/la fiecare apariție îmi strică planurile/se petrece pe-afară/ dealurile abia înverzite se colorează roșiatec la asfințit/cu fiecare zi priveliștea e din ce în ce mai lămuritoare/toate pe care mi le doresc se vor împlini/da trebuie să cred că și anul acesta/dealurile apunând întunecate odată cu soarele promit/de aceea va fi mult soare și ropotul grăbit al ploii/în primăvara asta ciugulesc amintiri/ce vină au florile că m-am născut în zodia risipitorilor
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
reprezintă locuri, oameni, fapte, trăiri și retrăiri, regăsiri, toate înveșmântate în lirismul elegant și cald al unui adevărat jurnal intim, încărcat cu bucurie și optimism: //te-ai întrebat vreodată/ de ce explodează supernovele în văzduhuri sidefii/le aude cineva și dacă da cui îi pasă/ai ascultat cum pocnesc mugurii cleioși de plop în prier/ori în seara de armindeni/când vine miros de liliac/ tulburări comportamentale produc insomnia/în astfel de nopți ai plânge dacă ești singur/unii oameni urlă la
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
în ierburi - apoi - sufăr de fulgerul despotic și mă ascund sub glie - ca un pârâu molatic... și Mumele - și vâlve - deasupră-mi țes lumina de-ajung prins în gogoașă - fluture ușuratic: sunt surd și mut și sincer: ochii-mi holbează vina... ...da - aștept Învierea - aștept furtuni de raze Fulgerul Mărturiei - orânduit în fraze... sus - pe cresta muntelui stâna blând Părintelui: ieslea stă dărăpănată nu-i potică - nu-i nici vatră s-adunară brazii magi veniră și sfinții fagi: liturghia nu pornește Maica
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
drumul spinos. Ca magma mută-i clocotea iubirea, Dorințele-trăiri incendiare; Pentr-adevăr-tunet i-a fost rostirea, Jugul dreptății-tristă resemnare. Iubind în taină rătăci în lume Prin codri odihnind lângă izvoare, Sau pe sub plopi fără de soț și nume, Ori pe sub tei, când da lumina-n floare. Cu veșnicia făcu legământ Prin versul său și ca într-o psaltire Lăsă o-‛ntregă zestre în cuvânt Și un Luceafăr pentru nemurire. Referință Bibliografică: Luceafăr pentru nemurire / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1475
LUCEAFĂR PENTRU NEMURIRE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380653_a_381982]
-
Nici pe timpurile urss nu avea loc o atare disproporție la acordarea distincțiilor. Să analizăm nițel declarațiile personale ale acestui grangur socialist-capitalist. „Ziua Internațională a Solidarității Muncitorilor este o sărbătoare a noastră, a oamenilor muncii...”, a declarat belicos duplicitarul Dodon. Da, în special al „omului muncii” Dodon care „în sudoarea frunții”, încălcând toate canoanele solidarității proletare, „a agonisit” averea de milioane, devenind capitalist milionar prosper, iar pe adevărații „oameni ai muncii” hrănindu-i cu brașoave socialiste despre „sfințenia” acestei sărbători. Până
SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR MUNCII”! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380644_a_381973]
-
în sală, surâdeau la văzul cum un ditamai „președinte de țară” era huiduit de concetățenii săi. Iar nesimțitul de Dodon spune că a fost primit „foarte cald” în Italia. „Am fost întâmpinat foarte cald, de mai mulți preoți (de ei DA, dar de majoritatea celor din sală?)... Oamenii sunt disperați, ei așteaptă eradicarea corupției, atragerea la răspundere a persoanelor ce s-au făcut vinovate de „jaful secolului” (printre ei se numără și colega sa Z. Greceanâi, soțul căreia a împrumutat de la
BRAVO DIASPORA !!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380643_a_381972]
-
de-ntuneric o rupe în fâșii. Dorind să îți aducă speranța mai aproape Un curcubeu de vară ți l-a-mpletit brățări. Liber să-ți zboare visul în cele patru zări O aripă de flutur ți-a desenat sub pleoape. Să poți da foc ispitei atunci când stă la pandă, Ți-a creionat pe buze doi maci, în zâmbet blând. În marea înspumată din tainicul tău gând Ascunse o gheișă de dragostea flamândă. Ca să-i zidești iubirii necontenit altare Ți-a picurat în suflet
FEMEIE, SUFLET ÎNGEMĂNAT de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380655_a_381984]
-
se desprinde în evidență este ființa în sine, lăuntrică, acel ego care are un auto-dramatism poate predefinit/sortit, dar din care nu este nicidecum exclusă pluralitatea în favoarea mai greu de înțeles aceea a singularității care fin sau mai greu poate da drept în însingurare... Căutarea realului se face dintr-o nevoie de identificare prin raportare efectivă, precum într-un sistem de lentile, fie acestea pentru reflexie sau refracție. Trecând la o altă secvență, este de notat cum străfulgerarea se bifurcă, ajunge
DANIEL MARIAN DESPRE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380661_a_381990]
-
trupul meu de fum.” (Regina). Este de remarcat simbolistica, semantica având valențe care pândesc după colțul rostuirii, poate și culpabilitatea trădată de o oscilație mergând spre dedublare, până la mai mult sau mult fireasca acceptare a unui ego marcat de siguranță da, însă nu și de suficiența proprie, de aici venind deschiderea spre evoluția umană. Cert este însă că Regina există. Precum măria-sa Iubirea! Daniel Marian Referință Bibliografică: Daniel Marian despre Oana Boc / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DANIEL MARIAN DESPRE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380661_a_381990]
-
dialoguri deloc trucate în situații dificile. În pădure. E frumos. Adânc de frumos. Dar poate fi și adânc de dramatic. Atunci când de fapt lumea în care ai trăit s-a întors dintr-odată. Unde e cerul, unde e pământul, asta da; în rest nimic nu mai merge nicicum. Amintiri, destăinuiri, tehnici de supraviețuire puse de folos la foc încins, aceasta fiind atmosfera ludică adusă în prim plan. In the second plan, găsim nețărmurita neliniște dublată de binecuvântata liniște orânduită oamenilor buni
DANIEL MARIAN DESPRE CONSTANTIN ŢURCANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380674_a_382003]