2,290 matches
-
românii "de dincolo" să vină la cursuri 216. După 1908, Universitatea de Vară și-a desfășurat activitatea în fiecare vară, cu excepția anului 1913 și a perioadei de după 1914. Pe la 1922, ea a devenit "Universitatea Populară Nicolae Iorga". Editura lui Iorga, Datina românească funcționa neîntrerupt. Oamenii de știință străini care vizitau România făceau pelerinaje rituale acolo. Prestigiul lui Iorga constituia o garanție a faptului că profesorii erau de calitate, iar materialele includeau istoria, istoria culturii, literatura, geografia, economia națională și chiar și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vremi îngropată, Vegheau voievozii pe-ntinsele zări: Ștefan la Suceava, Mihai înspre Turda, La Olt, Domnul Tudor si vajnici străjeri. Mai spune legenda că anii trecură Și-acel colț de țară a fost invadat, De hoarde străine ,de lege și datini, Hienele morții, de-un neam blestemat. Veneau noi cohorte iudaice, flămânde, Prin crânguri și sate ca stoluri de corbi, Și-atunci își vândură pe-arginții lui Iuda Și țara și neamul stăpânii cei orbi. În noapte se stinse și doina
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
un neam blestemat. Veneau noi cohorte iudaice, flămânde, Prin crânguri și sate ca stoluri de corbi, Și-atunci își vândură pe-arginții lui Iuda Și țara și neamul stăpânii cei orbi. În noapte se stinse și doina și graiul Și datini străbune se spun c-au pierit Prin satele triste, pustiu plânge vântul Prin ziduri sfărâmate de schit năruit. Era acum țara, flămândă și goală Și holda furată și boii din jug. Flăcăii, sărmani, erau puși în lanțuri, Uciși, duși în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Ghibu, educator și memorialist, apărută în 1983. Mai colaborează la „Steaua”, „Familia”, „Telegraful român”, „Cercetări de lingvistică”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” (e secretar de redacție din 2000), „Cercetări sociale”, „Sociologie românească”, „Caiete silvane” (Zalău), „România literară”, „Făclia” (Cluj-Napoca), „Sălajul”, „Piața literară”, „Datina” (Constanța) ș.a. În stil eseistic, chiar de popularizare, folosind însă cu rigoare izvoarele, V. alcătuiește câteva biografii ale unor personalități. Începutul îl face cu o contribuție privitoare la rolul lui Onisifor Ghibu în reorganizarea învățământului românesc din prima jumătate a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
cultură și îndrumare pentru popor”, sub îngrijirea unui comitet condus de V. Dobrescu și I. Niculescu-Vătășoiu. Așa cum se precizează în Cuvinte pentru cititori, revista se adresează în primul rând sătenilor, propunându-și să acorde atenție trecutului „bogat în atâtea obiceiuri, datini și credințe”, să contribuie la „păstrarea prin scris a graiului românesc curat” și la „răspândirea culturii și îndrumarea pe calea cea bună, dreaptă și sănătoasă a poporului”. Urmându-și programul, G.s. publică versuri, proză, articole privind lumea satului, scrise într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287334_a_288663]
-
povestiri ale lui Al. Cazaban, Ion Micuț și G.D. Grigorescu, publicistica este în schimb mai abundentă și mai diversă. Apar mici portrete ale unor scriitori apropiați de tradițiile populare (Ion Creangă, O. Goga, Al. Vlahuță), articole despre anumite obiceiuri și datini (la rubrica „Din viața satelor”) și articole cu subiect religios (la rubrica „Cuvinte creștinești”), iar editorialele, foarte combative, dezbat stăruitor problemele satului românesc. Mai colaborează G. Nicolescu, N. Dimitriu Fotin, S. Irimescu, Marin C.A. Tudoran ș.a. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287334_a_288663]
-
tradiționalism, se numără: Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Cezar Petrescu, Ion Pillat, Adrian Maniu, Ion Ghinea și Matei Caragiale. În operele lor era promovată o literatură spiritualizată, cu caracter religios, o literatură În care erau valorificate credințele românilor, practici creștine și datini populare specifice. Curentul literar definește activitatea literară a scriitorilor, dintr-o anumită perioadă de timp, cultivând aceleași principii estetice, folosite În operele lor. Termenul de curent literar definește, de asemenea și determinarea social istorică. Toate principiile unui curent literar sunt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dr Îndelungate.”75 În comportarea personajului nu licărește nici o scânteie de umanism, În afară de unele elemente prezente În partea a doua a romanului, „Glasul iubirii”. De dragul pământului, Ion renunță la demnitate. Își jertfește iubirea pentru Florica, În scopul obținerii pământului. Disprețuiește datinile strămoșești, e lipsit de sentimentul patern, moravurile comunității lui Îi sunt străine. Setea de pământ merge până acolo Încât Îl Îmbrățișează și Îl sărută Într-o manifestare vecină cu alienarea. Ion este mai dezumanizat decât Vasile Baciu care, obținând În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu atât mai mult "moldo-românii", au avut de suferit de pe urma fatalității geografice care a făcut ca teritoriul lor să fie "teatrul resboaelor" și "năvălirilor gintelor streine", pe întreaga lungime a marilor migrații românii "păstrară a lor guvern propriu, naționalitatea, religia, datinile și limba, lățindu-se din asemene aziluri pe la poalele munților și prin osebite părți ale Daciei Câmpene, până când în vecul al XIII și al XIV prin venirea Radului Negru Duca de Fagaraș și Omlaș din Transilvania în Țara Românească și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca datoria de a-ți "amà și respectà Patria și însuși cu defectele ei" (II, p. 55). Tributar spiritului vremii, patriotismul este conceput în termeni exclusiv masculini: Patria este un obiect moral prin care înțelegem "instituțiunile țării, drepturile ei publice, datinile ei, religia ei, limba ei, bărbații ei eminenți și devotați, istorie ei" (ibidem, subl. n.). Aceasta este formula concisă a patriotismului androcentric. Iar devoțiunea sacrosanctă este expresia cea mai pură a amorului față de Patrie. Meritul pe care Heliade Rădulescu este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ardelean (maghiar) Iosif Benkö este citat pentru a sublinia aceeași îndărătnicie hiperbolică a neamului românesc. Potrivit istoricului transilvănean, "ar fi mai ușor a smulge ghioaga din mâna lui Hercule decât a abate "iute și degrabă" pe Români dela vechile lor datini" (Lupaș. 1931, pp. 8, 12). Același I. Lupaș (1931) este autorul matricei identității istorice românești, potrivit căreia identitatea românilor este rezultatul interacțiunii a șapte factori: 1. Factorul geografic reprezentat de pământul dacic; 2. Factorul etnografic, "adecă rasa sau sămânța de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor de ortodoxie și Biserica răsăritului ca "razim și pavăză a naționalității române" din toate timpurile (p. 8); 4. Factorul rațional reprezentat de limba românească, "icoană vie a originii noastre" latine; 5. Factorul tradițional reprezentat de "comunitatea istorică de obiceiuri, datine și amintiri" (p. 12) în care românii au stăruit cu îndărătnicie herculeană; 6. Factorul juridic reprezentat nu de vreo lege scrisă care au fost toate aleputerilor stăpânitoare față de care românul s-a supus de nevoie ci de "legea cea vie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ultima parte; -organizarea stânelor în sat cu rândul; -păscutul vitelor în cireada satului fără nici un fel de discriminare generată de numărul animalelor ori al stânjenilor de moșie avuți ca pășune în stăpânire de către locuitorii răzeși; -obiceiurile de sărbători și ocazionale (datini, șezători, seri de clacă, superstiții și altele) ce țin de tradiție și de natura vieții laolaltă, practicate în sat destul de intens până foarte recent; -vechi deprinderi în efectuarea unor lucrări de interes gospodăresc comunitar cum era, de exemplu, curățatul la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de urmașii de mai târziu) că trupurile morților de gloanțele ucigașe au fost aruncate în gropi săpate la margine de sat, acolo unde, de obicei, se aruncau stârvurile animalelor, fără nici un fel de asistență religioasă sau slujbe de pomenire după datina străbună. Iar scoaterea lor din rândurile creștinilor a fost urmarea dispozițiilor date în acest sens preoților de la sate de către autoritățile superioare de stat și de la Episcopie. Pentru zona noastră restricția poartă semnătura episcopului de Roman, de care depindeau la vremea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Ordonanță, pe durata de executare a contractului, clădirea: a) care este dobândită în baza unui contract ce conține clauză de întreținere pe durata întregii vieți a persoanei care înstrăinează clădirea respectivă și la deces noul proprietar asigura înmormântarea după datina; ... b) care este dobândită în baza unui contract de rentă viageră, în condițiile art. 1639 și următoarele din Codul civil; ... c) asupra căreia s-a constituit dreptul de uzufruct sau abitație viageră, în condițiile art. 517 și următoarele, respectiv art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150070_a_151399]