8,244 matches
-
instituție incompetentă fără dorința de a înțelege ceva. în condițiile în care problema esențială a evoluției spiritului uman nu este pusă într-un mod profesionist, această stare de lucruri lasă spațiu de manevră la tot felul de șarlatani, șarlatani care debitează fel de fel de prostii știind că au în față un adversar slab. Și acest adversar slab care este Biserica, chiar ,,ridică mingea la fileu” acestor escroci, prin faptul că pune accent la fel pe aspecte derizorii din viața unui
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
limbaj bisericesc, dar care nu este explicată clar și la obiect. Cu aceeași trufie iresponsabilă îi mai auzi pe unii spunînd : omul este cea mai evoluată ființă din univers.-Este o reminiscență rămasă din regimul bolșevic, este consecința altei prostii debitate de politruci care clamau sus și tare cum că ,,omul va supune natura și va cuceri cosmosul”. Asta bineînțeles sub ,,conducerea înțeleaptă a partidului “. Omul cu cît este mai prost și mai îngîmfat, cu atît se crede el mai ,,buricul
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
datele furnizate de instrumentele fizice, încât avem putința de a studia până în cele mai mici amănunte fenomenele obiective oare au loc la orice recitare. Oscilograful ne arată cu ce intensitate, cu ce viteză și cu ce variații de înălțime a debitat un anumit recitator cutare sau cutare vers. Oscilograma recitării primului vers din Paradisul pierdut va fi similară înregistrărilor obținute de un seismograf în timpul unui cutremur. Acest lucru reprezintă, fără îndoială, o realizare ; și numeroși oameni cu înclinații științifice (printre care
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
semifabricate. În inductor, semifabricatele stau pe ghidaje din țeavă răcită la interior cu apă. Uneori se folosesc ghidaje din oțel inoxidabil, rezistent la temperatură fără răcire cu apă. Ghidajele răcite cu apă sunt mai rezistente în exploatare. Dacă semifabricatele sunt debitate suficient de îngrijit, și nu au bavuri mari care deteriorează ghidajul, atunci înlocuirea ghidajelor răcite cu apă nu se face mai des decât o dată la 6 luni. Apa care răcește ghidajele preia 3-5% din puterea adusă la inductor. Părțile din
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Vasile CAȚARSCHI, Smaranda CAȚARSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93160]
-
care îl acuza că a plagiat drama Năpasta.. Iată un exemplu de oratorie ciceroniană: “Iaca omul, domnilor magistrați, pe care-l judecați. E complet felul lui. Nu se sfiește de nimic. Urăște pe Caragiale? Il calomniază și calomnia și-o debitează în termeni înfiorători de murdari. Dar ca să poată calomnia, el, Caion, pe un Caragiale, simte trebuința de a inventa oameni și opere? Inventează. Dar atât nu-i e deajuns? Simte și trebuința de a fabrica documente false? Le fabrică și
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
a istoriei: după feudalism vine burghezia, după burghezie vine (inexorabil, legic) proletariatul, deci socialismul etc. etc. Inutil deci să te opui, să reziști. Istoria te mătură. Generația mea își amintește foarte bine de aroganța, suficiența, siguranța cu care ni se debita o asemenea pseudo-filozofie a istoriei. Ea a dezarmat, totuși, moral, pe mulți. Eram arestați fiindcă totul era legic. Aruncați pe Bărăgan fiindcă era legic. Gheorghiu-Dej era la putere fiindcă era legic etc. Azi aceste teze par adevărate parodii (cum și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de conformiști, în esență lași, și cu un număr important de victime, pentru care nu putem avea decât un profund respect. Dedublarea continuă dintre acceptarea publică a dogmei și percepția realității imediate, autocenzura perfect asumată, toate falsitățile și minciunile propagandistice debitate cu cinism, în plină impostură a fidelității ideologice și partinice, au lăsat urme adânci în conștiința acestui scriitor sub vremi. Până la urmă, nici nu mai știm bine dacă trebuie să-l înfierezi, să-l detești, să-l disprețuiești sau doar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lucrăm cu realități adesea incerte. Nu știu dacă am rezumat bine gândurile sale, dar voia să-mi transmită că se simte solidar cu mine, care adesea puneam sub semnul Întrebării siguranța cu care unii „senatori” emiteau judecăți plate, spuneau banalități, debitau locuri comune. Am avut, În timpul studiilor, doi profesori remarcabili, venind din vechea universitate. Ștefan Bârsănescu, cu un doctorat În Germania, era un model de organizare intelectuală, rigoare și competență. Lucra după o schemă sigură, totul devenea clar În expunerea sa
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
locul. Nu s-a sinchisit, s-a lăbărțat pe toată bancheta. Reflecție: unele „femei de afaceri” sunt cam „mitocance” (cuvânt inventat, dar mitocan Înseamnă nesimțit, persoană de prost gust și care se simte bine În pielea sa, „homo idioticus” care debitează injurii și panseuri cu iz de mahala, crezându-se buricul pământului). Particip, la Facultatea de sociologie, la dezbaterile unui juriu de doctorat, teza unui tânăr care a trecut pe la Iași ca masterand, cu o temă acum În vogă și În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Evident, toate regretele trebuie economisite pentru dispariția unor nomenclaturiști angrosiști ca tovarășul Angelo Miculescu. Fără ei, astăzi, oameni ca dl Năstase ar fi fost organizatori de serate dansant-propagandistice la o casă de cultură din Sascut. Mai știi, poate că enormitatea debitată de alteța sa imperială, marchizul de Cornu, a fost luată de haită drept o neașteptată undă verde pentru linșaj. Primele lui episoade nu au întârziat prea mult. (Cotidianul, 20 iunie 2002) Haita (II) Despre răspunsurile strategice (bătaia lungă a demersului) care
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
e cu un pas înainte și, generos cum îl știm, ne oferă noi momente & motive plăcute să-l evocăm, să-i admirăm geniul, gentilețea și viziunea transparente în muzica sa absolut spațială. Iar când scriu „spațială“ am în vedere... Oare debitez prostii? Ca să fiu precis, ar trebui să spun „am în auz“, fiindcă muzica... Dar o să vedeți că nu scriu tocmai prostii vorbind despre „vedere“! Am rămas dator cu explicarea nemulțumirii mele față de reeditarea lui Mike Oldfield - Exposed. Concertul place fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
personalul s-a strâns aproape de chicineta paznicilor, pe treptele alunecoase de mucigai, cu câte o lumânare aprinsă în mână. Oficiantul, pe care ea îl luase drept arhitect, a venit să le propovăduiască filosofia umanistă și umanitaristă a doctorului Sinus. Își debitează pe treapta de sus, în picioare, lângă cei doi paznici care cu acest prilej nu mai rânjesc, veșnicele aiureli. Cu ochii pironiți pe buzele lui, asistența ascultă evlavioasă. Te întrebi dacă ești într-o clinică sau nu cumva, prin cea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
care erea procedura. Lumea venea în grupuri de prieteni sau pe familii, oamenii alegeau un loc pe iarbă printre tufișuri, unde erea mai mult adăpost și umbră, întindeau pe iarbă șervete sau ziare, apoi bărbații plecau după merinde. Aci se debita numai vinul, mititeii, cașcavalul, pâinea, ridichile, cât și oale nouă de capacitatea unui litru. Cumpărai mai întâi o oală nouă nesmălțuită - sau mai multe - pe preț de 10 bani una, apoi te duceai la cumpăratul vinului. Într-un gârlici de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în tot Cișmegiul erau exhibițiuni, petreceri, atracțiuni, întreceri. Bucureștenii alergau de pretutindeni fiindcă erau zile de Paște și fiindcă spectacolul era cu totul nou. în fața tombolei, urcat pe o masă, d. Alexandru Brăiloiu- Șander pentru intimi - societar al Teatrului Național, debita monoloage. Fetele de la Azilul Elena Doamna vindeau pahare cu lapte într un chioșc - lăptărie. Mă duc să iau informațiuni pentru ziar. O domnișoară brunetă îmi întinde un pahar cu lapte dulce. — Pardon, domnișoară, vă înșelați, eu nu sunt papă-lapte. Pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
inversă începuse de mult, iar acum întreaga arhitectură divină se afla în fața dezintegrării: atomi și molecule, monade cu funcționalitate zero, populând spațiul interstelar și universul infinit: "Înmormântat în astă stea În nopți voi lumina cu ea." (L. Blaga) Adolescenții își debitau acum primele gogoși privind iubirea eternă, precum și iminenta catastrofă cosmică în eventualitatea unei despărțiri, în ciuda asemănării perfecte dintre ei. "...Încă de mic Te cunoșteam pe tine, Și guraliv și de nimic, Te-ai potrivi cu mine..." (M. Eminescu) Cei mici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
-l folosise la servirea mesei de seară. Îl înțelegeam și-i puneam cu delicatețe și cu dragoste mâna pe capul lui bolovănos, pe jumătate chel. Noaptea își făcea cu anevoie rondul pe traseul arhicunoscut; se oprea în vârful dealului, își debita cu toată seriozitatea aria lui canină îmbibată de atavisme, apoi se oprea, ascultând cu urechile ciulite răsuflarea fierbinte a pământului ars de secetă. În această liniște nocturnă nu se auzea nimic, nimic. Și e liniște pe dealuri Ca-ntr-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
face cu mai mult simț critic. Model i-ar putea fi „Albina” publicată sub auspiciul Fundațiilor Regale. E doară îndeobște cunoscut că țăranul nostru a trecut de mult de acea mentalitate minoră care-l îndreptățea odinioară pe scriitor să-i debiteze fabule fără miez și glume submediocre. (Din Junimea literară nr.2/1935) * Calendarul Poporului pe anul 1937 Calendarul Poporului pe anul 1937, editat de Asociația învățătorilor din Bucovina cuprindea: date calendaristice pe anul 1937, dar și materiale despre „Regele nostru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ascultau telefonul - de câteva ori i-am auzit sforăind În receptor, făcându-mi inutilizabil aparatul! - și nici pe numeroșii mei colegi care zâmbeau și-mi dădeau Încurcați mâna când mă Întâlneau și care apoi, harnici, În spate, „aveau voie” să debiteze variantele cele mai comice și mai insolente despre persoana și scrisul meu. Da, după cum se vede, securitatea „noastră” le-a permis celor invidioși și frustrați, semidocți și impostori, să se răzbune cu vârf și Îndesat asupra cuiva care Îi Întrece
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
rutinați și Înzestrați cu talent, ei vor fi cei capabili „să fie sinceri” - să exprime, să „transporte” date reale despre starea unui spirit ieșit din comun. Deoarece, este evident, nu ne interesează banalitățile, enorme și infinite, pe care ni le debitează cutare ins sau cutare scriitor, chiar! Și adăugam că În ce mă privește „șocul sincerității” - de fapt, revelația ei, a acestei calități a omului de a transmite stări intime și unice - l-am avut la modul integral și complet abia
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ani ai „Junimei” piteștene. Acolo domnește o cu totul altă atmosferă. Am rostit - improvizând - căci nu mă așteptam să fiu solicitat și, după cum ai citit și mata În „Secera și Ciocanul”, cuvântul meu a fost În special relevat, ca „emoționant” - debitând de fapt amintiri despre ședințele Junimei și activitatea revistei cu același nume pe care am Înființat-o și condus-o. Mi s-a pus la dispoziție hotel și mașină și numai cu rugăminte am putut face o plimbare cu un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
înregimentat să sprijine puterea, făcând campanie electorală în favoarea lui Putin la alegerile prezidențiale din martie 2000. Derapajul naționalist al lui Soljenițîn de după întoarcerea acestuia din exil este bine cunoscut, iar pe Al. Zinoviev l-am putut auzi cu urechile mele debitând enormități despre o conspirație mondială împotriva Rusiei, acum doi sau trei ani, la Chișinău, unde autorul lui Homo Sovieticus participa la o reuniune UNESCO. VASILE GÂRNEȚ: O primă confruntare publică, ucraineano-rusă, pe traseul Literatur Express-ului. Mikola Ryabtschuk: „N-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
restaurant etc. I-am numit, răzbunându-mă, „cele două furnale cu foc neîntrerupt din Balcani”. Nu cred că-i deranjează prea mult etichetarea mea sau observațiile făcute de alții. Fumează înainte... Relația mea cu scriitorii din Rusia, după sinceritățile imperialiste debitate de Varlamov la Madrid, este una rece-protocolară. Îi aud vorbind mereu lucruri care mă contrariază, de aceea, dialogul nostru se amână. Scriitorul gruzin Giorgi Achwlediani, fost rugbist, mi-a spus că Varlamov înnebunește când ne aude pe noi, moldovenii, discutând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să mă recunoască și a angajat o conversație cu maseurul său, din care am înțeles că l-o alungat dela regiment, unde fusese concentrat, pentru că nu mai erau paturi. Pe același ton, Atanasescu s-a pus în acord cu atmosfera debitând o serie de lucruri plăcute în felul celor de mai sus. De fapt în Capitală am observat de mai multe ori această democrație a spiritului. O. Han mi-a povestit cum s-a făcut la Ciorogârla inaugurarea unui dispensar cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
căci suntem ceeace suntem în împrejurări în afară de noi: c'est l'affaire de nos parents, cum spunea Taine, vorbind de talent. Disciplina aceasta a discreției și a tăcerii obliga pe vechii Masoni să lase totdeauna fără răspuns calomniile care se debitau pe socoteala lor. Erau încredințați că lumina nu poate fi veștezită și că adevărul până la urmă rămâne biruitor. Dar tăcerea și concentrarea constituie și o forță în sine care lucrează tainic, radiind în afară: semnul acesta al forței binelui se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
culturale ceaușiste). Mi s-a inoculat, prin lecturi repetate, că există o tabără a celor buni și una a celor răi (ăștia din urmă mai aveau un bastion redutabil, revista "Săptămâna", pe care o citeam ca să văd ce prostii mai debita Eugen Barbu despre poeții generației '80!), cu demarcația dată de valoarea umană, de etica liderilor de opinie de atunci. Este cumva evident că am ales să fiu "de partea" scriitorilor care susțineau autonomia esteticului, chiar dacă, mai târziu, unii dintre ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]